CSJ. Decizia nr. 342/2002. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 342.
Dosar nr.5243/2002
Şedinţa publică din 17 septembrie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva deciziei nr. 321din 12 septembrie 2002a Curţii de ApelBucureşti – secţia a IV – a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic O.O.şi intimaţii-reclamanţi O.M.I.şi B.L.M., ambii reprezentaţi de avocat V.M..
Procedura completă.
Consilier juridic O.O.lasă la aprecierea instanţei soluţionarea recursului arătând că motivele de casare invocate în recurs reprezintă probleme de drept ce au fost dezlegate de Curtea Supremă de Justiţie.
Avocat V.M. solicită respingerea recursului.
CURTEA,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 18 octombrie 1999 reclamanţii P.B.şi N.P.B.au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 251 m.p. situat în Bucureşti, str. Caporal Gheorghe Ion (fostă str. Fraţii Stroe), nr. 26, sectorul 4.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că imobilul revendicat a fost dobândit în proprietate prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 32979/9 septembrie 1939 de fostul Tribunal Ilfov – Secţia notariat şi a fost expropriat prin Decretul nr.236 din 4 iulie 1983 pentru lucrări de utilitate publică. Deşi construcţia existentă pe teren a fost demolată, lucrările prevăzute în decretul de expropriere nu au fost realizate, în prezent terenul fiind liber şi nu este cuprins în nici un detaliu de sistematizare.
Investit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V – a civilă şi de contencios Administrativ prin sentinţa nr. 435/F din 15 iunie 2000, a admis acţiunea promovată de reclamanţi şi a obligat pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 251 m.p. situat în Bucureşti, str. Caporal Gheorghe Ion (fostă str. Fraţii Stroe), nr. 26, sectorul 4, imobil identificat conform raportului de expertiză întocmit de ing. O.P.şi schiţa anexă la raport.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut şi motivat că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, Str. Caporal Gheorghe Ion (fostă Fraţii Stroe), sectorul 4, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 32979/9 septembrie 1939 de fostul Tribunal Ilfov – Secţia Notariat şi transcris sub nr. 664/20 ianuarie 1940 la acelaşi tribunal, imobil ce a fost expropriat prin Decretul nr. 236 din 4 iulie 1983. Deşi construcţia a fost demolată, terenul nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost expropriat şi întrucât el nu este afectat de alte lucrări şi nu este cuprins în nici un detaliu de sistematizare, bunul a fost retrocedat reclamanţilor.
Apelul promovat împotriva acestei sentinţe de Municipiul Bucureşti a fost respins ca fiind formulat de o persoană fără calitate prin Decizia nr.735/A din 7 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, soluţie infirmată de Curtea Supremă de Justiţie – Secţia civilă, care, prin Decizia nr. 763 din 26 februarie 2002, a admis recursul pârâtului Municipiul Bucureşti şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
Întrucât a intervenit decesul reclamanţilor P.B.şi N.P.B., în recurs au declarat că înţeleg să continue litigiul moştenitorii O.M.I.şi B.L.M., calitate dovedită cu certificatele de moştenitor nr. 202 şi nr. 203 din 4 decembrie 2000 eliberată de Biroul Notarului Public E.M. şi nr. 39 din 20 aprilie 2000 eliberat de Biroul Notarului Public E.P.
În rejudecare, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV – a civilă, prin Decizia nr. 321 din 12 septembrie 2002, a respins ca nefondat apelul pârâtului Municipiul Bucureşti prin Primarul General.
Împotriva deciziei dată în apel în termen legal a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General. În motivarea recursului, interpretând dispoziţiile art. 19 alin. 1, art. 18, art. 21 pct. 1 şi art. 67 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, pârâtul a susţinut că nu Consiliul General al Municipiului Bucureşti, persoana chemată de reclamanţi în judecată, are calitate procesuală pasivă, ci doar Municipiul Bucureşti, reprezentat de Primarul General, situaţie în care s-a cerut casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi respingerea acţiunii pentru acest considerent.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 2, 4, 5 şi 20 lit. „g" din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, în vigoare la data introducerii acţiunii şi a soluţionării acesteia de către instanţa de fond, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale, cu personalitate juridică, iar autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive, consiliile locale având şi atribuţii de administrare a domeniului public şi privat al comunei sau oraşului (municipiului).
Art. 6 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, prevede, printre altele, şi bunurile care fac parte din domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale ce pot fi revendicate de foştii proprietari sau succesorii acestora.
Conform art. 42 (2) din Legea nr.69/1991, în vigoare la data soluţionării litigiului de către tribunal, ca instanţă de fond, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în petiţie, iar aşa cum s-a relevat, potrivit art. 12 (5) din Legea nr.213/1998, în litigiile de tipul celui în speţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate fi reprezentat de preşedintele consiliului sau de primar.
Cu referire la cazul dedus recursului, din coroborarea prevederilor legalel menţionate, rezultă că în litigiile care pun în discuţie dreptul de proprietate al bunurilor ce fac parte din domeniul public sau privat al statului, aflate în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, acest organ al administraţiei publice locale, ca organ deliberativ şi respectiv Municipiul Bucureşti, ca autoritate executivă, au calitate procesuală pasivă.
Cum reclamanţii au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti în raport de care tribunalul a stabilit obligaţia de restituire a terenului, se constată că acest pârât are calitate procesualăpasivă, motiv pentru care recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiului Bucureşti prin Primarul General împotriva deciziei nr. 321din 12 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV – a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi17 septembrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 341/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 342/2002. Civil → |
---|