CSJ. Decizia nr. 441/2002. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.441DOSAR NR.3209/2002
Şedinţa publică din 5 februarie 200.
La data de 24 ianuarie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D.M.împotriva încheierii din 28.05.2002, pronunţată în dosarul nr.1218/2000 a Curţii de Apel Constanţa.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 24 ianuarie 2003 iar pronunţarea s-a amânat la 5 februarie 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.920 din 03.11.1999 a Tribunalului Constanţa – Secţia civilă a fost admisă în parte cererea formulată de D.M.în contradictoriu cu Municipiul Constanţa prin Primar, Consiliul Local Constanţa, R.A.E.D.P.P.Constanţa, Statul Român prin Ministerul Finanţelor, prin D.G.F.P.C.F.S.Constanţa, N.M., N.F., N.M., G.B.şi T.D., dispunându-se obligarea pârâţilor de a lăsa reclamantei în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Constanţa, str.Ştefan Mihăileanu nr.28 A, 28 B, 28 C – compus din teren în suprafaţă de 576 mp şi construcţii. A fost anulată ca netimbrată cererea privind nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de R.A.E.D.P.P.Constanţa şi pârâţii – persoane fizice.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel N.M., D.G.F.P.C.F.S.Constanţa, Ministerul Finanţelor prin D.G.F.P.C.F.S.Constanţa, R.A."Exploatarea Domeniului Public şi Privat Constanţa, Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Municipiul Constanţa – şi N.F., solicitând în esenţă pentru motivele indicate în cererea de apel, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii.
În şedinţa publică din data de 21 martie 2001, instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Constanţa – Secţia civilă, a dispus suspendarea judecării apelului, în temeiul art.47 alin.I din Legea nr.10/2001.
Cererea de repunere pe rol a cauzei înregistrată de reclamanta D.M.la data de 29.04.2002 a fost respinsă prin încheierea din 25 iunie 2001 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă.
La data de 29.04.2002 reclamanta a formulat o nouă cerere de repunere pe rol, ce a fost de asemenea respinsă prinîncheierea Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă din 28.05.2002, în raport de prevederile art.244 alin.ultim C.proc.civ.potrivit căruia suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunţată în pricina care a motivat suspendarea va deveni irevocabilă.
Împotriva acestei încheieri, de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, reclamanta a declarat recurs, susţinând că în situaţia în care suspendarea a fost dispusă la cererea părţilor, tot astfel se poate relua judecata.
Recursul este întemeiat, urmând a fi admis în sensul celor ce urmează:
Examinând încheierea Curţii de Apel Constanţa din data de 21 martie 2001 rezultă că s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art.47 alin.1 din Legea nr.10/2001, la cererea reclamantei şi cu acordul pârâtei prezente.
Prin încheierea ce formează obiectul recursului de faţă a fost respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei, avându-se în vedere prevederile art.244 alin.final C. proc. civ., în sensul căruia s-a reţinut că motivul care a determinat suspendareasubzistă, reclamanta nefăcând dovada soluţionării cererii de restituire a imobilului pe cale administrativă, formulată în temeiul prevederilor Legii nr.10/2001.
Din cele redate rezultă cu evidenţă că prevederile art.244 (2) C.proc.civ., potrivit căruia în adevăr suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunţată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă nu sunt aplicabile în speţă. Şi aceasta, pentru că măsura suspendării nu a fost luată până la soluţionarea irevocabilă a altui proces, ci potrivit art.47 alin.1 din Legea nr.10/2001, în sensul căruia persoana îndreptăţită poate alege calea prezentei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei. Este vorba de o dispoziţie în favoarea persoanei îndreptăţite, respectiv a reclamantei, care are facultatea de a uza fie numai de calea administrativă, caz în care renunţă la judecată, fie de a solicita suspendarea cauzei.
Această a doua soluţie, spre care a optat reclamanta, îşi găseşte corespondent procedural în vederea reînceperii judecăţii în prevederile art.245 pct.1 C.proc.civ., prin cererea de redeschidere făcută de una din părţi, când pricina s-a suspendat prin învoirea părţilor sau prin lipsa lor.
Din coroborarea dispoziţiilor legale redate, rezultă că instanţa nu are căderea de a cenzura exercitarea dreptului procesual menţionat al persoanei îndreptăţite, cum nici celelalte părţi nu se pot opune iniţiativei de reluare a judecăţii. Aşa cum s-a arătat, aceasta aparţine părţii în favoarea căreia a fost înscrisă dispoziţia de suspendare a judecăţii.
În consecinţă, cererea de repunere pe rol aparţine tot reclamantei, astfel urmează a se reţine că soluţia de respingere a cererii de repunere pe rol este nelegală şi netemeinică. De aceea, recursul de faţă urmează a fi admis, în sensul modificării încheierii din 28.05.2002 a Curţii de Apel Constanţa şi admiterii cererii de repunere pe rol a dosarului nr.1218/2000, pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta D.M.împotriva încheierii din 28 mai 2002, pronunţată în dosarul nr.1218/2000 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă.
Modifică această încheiere, în sensul că, admite cererea de repunere pe rol a dosarului menţionat, trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 443/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 439/2002. Civil → |
---|