ICCJ. Decizia nr. 5894/2002. Civil. Act.în const. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5894
Dosar nr. 3551/2002
Şedinţa publică din 27 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 6 aprilie 1999, reclamanţii A.V.I.S. şi A.L., au chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, solicitând să se constate nulitatea trecerii în proprietatea statului a imobilului situat în Cluj Napoca înscris iniţial în C.F. 104 Cluj nr.top 258, în prezent dezmembrat în nr. top 258/1, 258/2, să se constate calitatea reclamanţilor de moştenitori ai foştilor proprietari ai imobilului, defuncţii A.V. şi P.L., să se dispună intabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra apartamentelor nr. 1, 2, 4, 5, 7, 8, precum şi asupra parcelei cu nr. top 250/2 teren de 90 mp.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 420 din 13 noiembrie 2001 a admis în parte acţiunea, a constatat că trecerea în proprietatea statului român a imobilului s-a făcut fără un titlu valabil, a dispus rectificarea înscrisurilor din C.F. nr. 104 Cluj în sensul radierii dreptului de proprietate al statului Român asupra parcelei cu nr. top 258/2 şi al reînscrierii dreptului de proprietate al autorilor reclamanţilor, numiţii A.V. şi soţia născută P.L. a dispus rectificarea înscrisurilor din C.F. col.123046 Cluj şi C.F. individuală 123047 Cluj, în sensul radierii dreptului de proprietate al statului Român asupra apartamentelor nr. 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 cu nr. top 258/1/I, 258/1/II, 258/1/IV, 258/1/V, 258/1/VII şi 258/1/VIII şi al reînscrierii dreptului de proprietate al antecesorilor reclamanţilor; a obligat pârâtul Consiliul Local Cluj Napoca să achite reclamanţilor în sumă de 7.500.000 lei cheltuieli de judecată; a respins restul capetelor de cerere.
S-a reţinut că;
Imobilul a constituit proprietatea tabulară a lui A.V. şi A.L. (născ. P.), antecesorii reclamanţilor, fiind preluat de statul român în temeiul Decret nr. 92/1950 abuziv , aceştia fiind exceptaţi de la naţionalizare.
În 1997, imobilul a fost dezmembrat în parcela cu nr. top nou 258/1, teren cu construcţii în suprafaţă de 378 mp cuprinzând 9 apartamente şi parcele cu nr. top nou 258/2, teren curte de 90 mp.
Numai o parte din apartamente au rămas intabulate în favoarea statului român, restul fiind înstrăinate foştilor chiriaşi în temeiul Legii nr. 112/1995, repunerea în natură în situaţia anterioară fiind posibilă numai parţial, în privinţa apartamentelor neînstrăinate.
Prin Decizia civilă nr. 66 din 17 mai 2002 Curtea de Apel Cluj, a admis apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 420/2001 a Tribunalului Cluj pe care a schimbat-o în parte în sensul că a admis în totul acţiunea reclamanţilor, dispunând intabularea drepturilor de proprietate asupra apartamentelor în litigiu, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca împotriva aceleiaşi sentinţe; a obligat Consiliul Local la 6.000.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut, că în mod greşit a fost respinsă cererea privind intabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor şi naţionalizarea situaţiei anterioare presupunând şi acest bun, intabularea neputându-se dispune decât împotriva statului român.
În ce priveşte apelul pârâtului Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca, instanţa de fond a statuat corect în sensul că decretul de naţionalizare nu se aplica antecesorilor reclamanţilor, care erau exceptaţi, iar existenţa în proprietatea lor a două case nu constituie o dovadă a apartamentelor la o anume clasă socială pentru a fi aplicabile prevederile art. I din Decretul nr. 92/1950.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii A.V.S., A.S., Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca şi numiţii D.A., D.A.D.
Reclamanţii solicită în motivarea recursului modificarea în parte a deciziei atacate în sensul majorării cheltuielilor de judecată, de la 6.000.00 lei la 21.000.00 lei.
În recursul promovat de Consiliul Local se susţine că imobilul a fost trecut în proprietatea statului, cu titlu valabil, Decret nr. 92/1950, iar recursul declarat de D.A. şi D.A.D. vizează esenţial împrejurarea că nu au fost chemaţi în judecată.
Acest din urmă recurs este inadmisibil, întrucât, de necontestat, recurenţii nu au fost părţi în cadrul procesului de faţă, or, dreptul de a ataca cu recurs o hotărâre aparţine numai pârâţilor litiganţi, respectiv persoanele care au participat la dezbaterea cauzei în fond (sau cauză ai acestora).
Recursurile declarate de reclamanţi şi pârâtul Consiliul Local Cluj Napoca, nu sunt fondate.
Cheltuielile de judecată suportate de reclamanţi, au fost acordate în sumă de 6.000.000 lei, în cuantum mai redus decât suma suportată, în aplicarea corectă a prevederilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
În ce priveşte recursul Consiliului Local de asemeni în limitele celor invocate, este de reţinut că prin hotărârea atacată s-a făcut o corectă apreciere asupra faptului dacă imobilul a fost preluat cu sau fără titlu valabil. Din acest punct de vedere, neechivoc, s-a făcut donarea deplină ca antecesorii reclamanţilor făceau parte din categoriile exceptate de la naţionalizare conf. art. II din Decret nr. 92/1950, A.V. fiind inginer, pensionat la 1 ianuarie 1946, iar soţia acestuia casnică. Ca atare, evident, decretul de naţionalizare a fost aplicat în mod abuziv, neputând fi primită nici sancţiunea după care, simpla existenţă în proprietatea acestora a două case, nu poate îndreptăţi concluzia că autorilor reclamanţilor le puteau fi aplicabile prevederile art. I din acelaşi act normativ.
Faţă de cele arătate în temeiul art. 213 C. proc. civ., recursurile urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursurile declarate de reclamanţii A.V.I.S. şi A.S. precum şi de Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 66 din 17 mai 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de D.A. şi D.A.D. împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6005/2002. Civil. Iesire din indiviziune,... | ICCJ. Decizia nr. 5199/2002. Civil. Revendicare - D.92/1950.... → |
|---|
