CSJ. Decizia nr. 630/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.630DOSAR NR.2484/2002
Şedinţa publică din 19 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei civile nr.53 din 17 aprilie 2002 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta-pârâtă Primăria Municipiului Drobeta Turnu-Severin reprezentată de consilier juridic M.M., lipsind intimaţii-reclamanţi D.V.şi S.I.(S.I.).
Procedura completă.
Consilier juridic M.M., care arată că a luat cunoştinţă de conţinutul întâmpinării formulate conform art.303 (2) C.proc.civ., solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi respingerea acţiunii reclamanţilor.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.8595/6.12.2001 la Tribunalul Mehedinţi – secţia civilă D.V.şi S.I.(S.I.) au chemat în judecată Primăria Municipiului Turnu-Severin şi au solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nelegalitatea dispoziţiei nr.407 din 12.11.2001 emisă de Primăria Turnu-Severin prin care a fost respinsă cererea formulată în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.10/2001 privind restituirea în natură a imobilului situat în Turnu-Severin, Piaţa Ştefan cel Mare nr.5, să fie schimbat temeiul restituirii prin echivalent şi pârâta să fie obligată la predarea imobilului în natură.
În motivarea cererii lor reclamanţii au arătat că în anul 1981 reclamantul S.I.şi soţia sa S.E., în prezent decedată – cetăţeni sovietici la acea dată, dar rezidenţi în România – au plecat în Republica Federală Germania şi apoi în Canada unde s-au stabilit.
Că în aceste împrejurări, imobilul proprietatea lor, dobândit în anul 1976 şi situat în Turnu-Severin, Piaţa Ştefan cel Mare nr.5, a fost trecut în mod abuziv, în baza Decretului nr.223/1974, în proprietatea statului, fără plată, prin Decizia nr.339/1983 emisă de Consiliul Judeţean Mehedinţi.
Că în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 au formulat notificare adresată Primăriei Municipiului Drobeta Turnu-Severin solicitând restituirea imobilului în natură, dar prin Dispoziţia nr.407/12.XI.2001 emisă de Primăria municipiului, cererea a fost refuzată făcându-se în schimb oferta de restituire prin echivalent a imobilului cu motivarea că imobilul a primit destinaţia de cantină de ajutor social şi sediu pentru serviciu de asistenţă socială.
Că măsura dispusă este abuzivă deoarece încalcă principiile care guvernează Legea nr.10/2001 iar imobilul este şi în prezent liber şi nefolosit, Primăria Turnu-Severin dispunând de alt spaţiu pentru cantina de ajutor social, nefiind justificată schimbarea destinaţiei de locuinţă a imobilului revendicat.
Prin sentinţa civilă nr.10/15.01.2002 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi – secţia civilă s-a admis acţiunea reclamanţilor D.V.şi S.I.şi s-a constatat nelegalitatea dispoziţiei nr.407/2001 emisă de Primăria Turnu-Severin, pe care o anulează, obligând pe intimată să restituie în natură reclamanţilor imobilul situat în Turnu-Severin, Piaţa Ştefan cel Mare nr.5.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că imobilul proprietatea reclamanţilor a fost trecut în mod abuziv în proprietatea statului în anul 1983, în baza art.4 din Decretul nr.223/1974, deoarece prevederile decretului nu le erau aplicabile acestea având altă cetăţenie decât cea română.
Că refuzul Primăriei Turnu-Severin de a restitui reclamanţilor imobilul în natură, constituie o măsură abuzivă, câtă vreme acesta este liber, iar schimbarea destinaţiei din locuinţă în cantină nu este posibilă, Primăria neavând nici un drept asupra imobilului.
Apelul declarat de Primăria Municipiului Drobeta Turnu-Severin împotriva sentinţei civile nr.10/15.01.2002 a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr.53 din 17.04.2002 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia civilă.
În considerentele deciziei se arată că instanţa de fond a stabilit în mod corect că imobilul a cărui restituire în natură este solicitată intră sub incidenţa Legii nr.10/2001, fiindu-i aplicabile prevederile art.2 alin.1 lit."g" din legea menţionată.
Că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art.16 alin.1 din Legea nr.10/2001 deoarece în prezent imobilul este liber, schimbarea destinaţiei acestuia din locuinţă în sediu de cantină, fiind o măsură abuzivă, luată cu puţin timp înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, cu scopul vădit de a se eluda prevederile legii şi de a împiedica restituirea în natură a imobilului.
Împotriva deciziei civile nr.53/17.04.2002 a declarat recurs Primăria Municipiului Drobeta Turnu-Severin întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7 şi 8 C.proc.civ.. În dezvoltarea acestora sunt criticate hotărârile pronunţate de instanţa de fond şi de instanţa de apel pentru următoarele considerente:
- imobilul a cărui restituire în natură se solicită a intrat cu titlu valabil în proprietatea statului în baza Decretului nr.223/1974 iar instanţele nu au avut în vedere prevederile art.16 din Legea 10/2001;
- Hotărârea Consiliului Local nr.15 a fost luată la data de 30.01.2001, înainte de intrarea în vigoare a Legii 10/2001 la data de 14 februarie 2001 şi era impusă de lipsa unui sediu al Primăriei pentru cantina socială care funcţiona în subsolul Casei de Cultură;
- imobilul în perioada cât a fost folosit ca sediu pentru societatea comercială a suferit importante îmbunătăţiri şi potrivit art.18 lit."c" din Legea 10/2001, restituirea în această situaţie se poate face numai prin echivalent;
- au fost încălcate prevederile art.16 alin.3 din Legea nr.10/2001 câtă vreme Consiliul Local nu şi-a revocat hotărârea prin care a dat imobilului destinaţia de cantină socială.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art.9 din Legea nr.10/2001 imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
Testul menţionat reia şi dezvoltă principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv cuprins în art.1 din Legea nr.10/2001 subliniind încă odată că legiuitorul a înţeles să plaseze pe primul loc principiul reparării în natură a prejudiciului suferit prin deposedarea abuzivă a cetăţenilor de bunurile lor imobile dând o forţă subsidiară, secundară principiului reparării prin echivalent.
În cauză, contrar celor afirmate de recurenta Primăria municipiului Turnu Severin, aceasta nu a făcut dovada că imobilul revendicat de reclamanţi a fost trecut cu titlu valabil în proprietatea statului în baza Decretului nr.223/974, neadministrând nici o probă în acest sens.
Dimpotrivă, corect au reţinut instanţele de fond şi apel că reclamanţii având cetăţenia sovietică la data deposedării de imobil, nu intrau sub incidenţa prevederilor Decretului 223/1974 care le-a fost aplicat în mod abuziv.
Aşa fiind, imobilul a fost luat fără titlu de către stat şi greşit se susţine că îi sunt aplicabile prevederile art.16 din Legea 10/2001 în redactarea avută de text la data pronunţării hotărârilor recurate, în sensul că pentru anumite situaţii, anume menţionate în art.16 alin.1, foştilor proprietari li se acordă numai măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile legii, câtă vreme în art.16 alin.4 se face precizarea că dispoziţiile din alin.(1) şi (3) ale articolului nu se aplică imobilelor preluate fără titlu valabil.
Împrejurarea că Hotărârea Consiliului Local nr.15/30.01.2001 a fost adoptată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 nu are nici o relevanţă în cauză faţă de prevederile art.16 alin.4 din lege, recurenta dând o anumită destinaţie unui imobil pe care îl deţinea în fapt, fără nici un titlu, ca urmare a unui abuz săvârşit în anul 1983 când s-a aplicat Decretul 223/1974.
Greşit se face cu recurs referirea la dispoziţiile art.18 lit."c" din Legea 10/2001 nerezultând din probele dosarului că imobilul revendicat a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat.
Împrejurarea că până în prezent Consiliul Local Turnu Severin nu şi-a revocat hotărârea nr.15/2001 nu este de natură să influenţeze legalitatea hotărârilor recurate, câtă vreme, aşa cum s-a arătat prevederile art.16 alin.1 şi 2 din Legea nr.10/2001 nu sunt aplicabile în cauză. Mai mult, din actele depuse în recurs de către intimaţii-reclamanţi şi anume procesul din 16 mai 2002 întocmit de către executorul judecătoresc, rezultă că şi în prezent imobilul este liber, nefolosit pentru cantina socială aşa cum s-a susţinut de recurentă pe parcursul procesului.
Pentru considerentele arătate, recursul se va respinge ca nefondat, constatându-se că hotărârile recurate sunt temeinice şi legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei civile nr.53 din 17 aprilie 2002 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 631/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 645/2002. Civil. Constatare nulitate absoluta... → |
|---|
