ICCJ. Decizia nr. 6977/2002. Civil. Revendicare. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6977
Dosar nr. 3838/2002
Şedinţa publică din 9 decembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 25 iulie 1999, reclamantul P.A.M.H. a chemat în judecată pe pârâtul B.I. solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să îl oblige pe pârât să-i lase în deplină proprietate terenul în suprafaţă de 1 ha situat în satul Luncşoara, comuna Broşteni, judeţul Mehedinţi, pe care îl ocupă fără drept, reclamantul fiind proprietarul terenului conform titlului de proprietate nr. 8218 din 20 octombrie 1998.
Pârâtul s-a opus admiterii acţiunii, formulând cerere reconvenţională pentru anularea parţială a titlului de proprietate obţinut de reclamant privind suprafaţa de 1 ha.
Judecătoria Strehaia, prin sentinţa civilă nr. 915 din 23 mai 2000, a admis în parte acţiunea reclamantului şi l-a obligat pe pârât să-i lase în proprietate suprafaţa de 9.702 mp, teren identificat conform raportului de expertiză întocmit de ing. P.V.
Instanţa a respins cererea reconvenţională formulată de pârât pentru anularea titlului de proprietate al reclamantului.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că reclamantul a făcut dovada calităţii sale de proprietar asupra terenului de 9.702 mp, ocupat abuziv de pârât, identificat prin raportul de expertiză.
În ce priveşte cererea reconvenţională, deşi pârâtului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren arabil de 7,60 ha situat în raza comunei Broşteni prin sentinţa civilă nr. 1582 din 8 iulie 1998 a Judecătoriei Strehaia şi prin Decizia civilă nr. 1078 din 23 iulie 1999, Tribunalul Mehedinţi a obligat Comisia locală Broşteni de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi pe primarul comunei Broşteni să îl pună în posesie pe pârât, acesta din urmă nu a cerut punerea în executare a hotărârii, motiv pentru care s-a respins cererea reconvenţională pentru anularea titlului de proprietate al reclamantului.
Apelul declarat de pârâtul B.I. a fost admis de Tribunalul Mehedinţi prin Decizia civilă nr. 639 din 19 aprilie 2001, care a schimbat sentinţa, a respins acţiunea în revendicare formulată de reclamantul P.A.M.H. şi a admis cererea reconvenţională a pârâtului B.I., a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. 8218 din 20 octombrie 1998 emis de Comisia Judeţeană Mehedinţi de aplicare a Legii nr. 18/1991 pe numele reclamantului, prin radierea din acest titlu a următoarelor terenuri: 4197 mp în tarlaua 49, parcela 7/1, 3881 mp în tarlaua 50 parcela 411,924 mp, în tarlaua nr. 3, parcela nr. 10, sat Luncşoara, judeţul Mehedinţi.
Prin Decizia civilă nr. 4947 din 5 septembrie 2001, Curtea de Apel Craiova a admis recursul declarat de reclamantul P.A.M.H., a modificat Decizia instanţei de apel şi a respins apelul declarat de pârâtul B.I. împotriva sentinţei civile nr. 915 din 23 mai 2000, pronunţată de Judecătoria Strehaia, sentinţă pe care a menţinut-o.
Împotriva deciziei pronunţate în recurs a declarat recurs în anulare Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se susţine că hotărârea criticată a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond, care este totodată şi vădit netemeinică.
Instanţa de recurs, modificând soluţia din apel, cu păstrarea hotărârii primei instanţe, a încălcat prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 169/1997, care sancţionează cu nulitate absolută actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari.
În prezenta cauză, pârâtului B.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul de 7,60 ha la 8 iulie 1998, iar la 20 octombrie 1998 s-a emis în favoarea reclamantului titlul de proprietate pentru 1,4 ha teren, fără a se ţine seama că terenul aparţinea pârâtului, a cărui drept de proprietate se stabilise anterior şi expertiza efectuată a confirmat provenienţa de la autorii pârâtului a terenului în litigiu.
Au fost încălcate şi prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, instanţa de recurs reţinând o stare de fapt lipsită de corespondenţa în probaţiunea dosarului. Din dovezile administrate rezultă că autorul reclamantului P. a deţinut alte terenuri în localitatea respectivă, evidenţiate în registrul agricol, nicidecum cele atribuite pârâtului B.I., care au aparţinut acestuia de peste 50 de ani.
Recursul în anulare critică şi argumentul invocat în favoarea reclamantului prin Decizia atacată, anume că întrucât comisia pentru aplicarea legii fondului funciar nu a pus în executare hotărârea prin care era obligată să-l pună în posesie, pârâtul nu poate face dovada că are acest drept. Aprecierea este eronată, contrazisă de ansamblul probator, comisia refuzând cererea pârâtului de a fi pus în posesie, dar au emis un titlu nelegal în favoarea reclamantului.
Se solicită casarea hotărârii criticate, anume Decizia nr. 4947/2001, respingerea recursului declarat de reclamantul P.A.M.H. şi menţinerea deciziei nr. 639/2001 pronunţată în apel.
Criticile aduse deciziei prin recursul în anulare sunt întemeiate.
La data de 18 noiembrie 1997, pârâtul B.I. a introdus plângere la Comisia judeţeană Mehedinţi de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 7,60 ha arabil, arătând şi dovedind provenienţa terenurilor, în condiţiile pretinse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată.
Prin sentinţa civilă nr. 1582 din 8 iulie 1998, executorie la 17 august 1998, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate a lui B.I. pentru suprafaţa de 7,60 ha arabil, care include şi terenul de 1 ha situat în punctul „Şcoală" din comuna Broşteni, deţinut anterior de părinţii lui şi apoi de pârâtul B.I..
Cu toate acestea şi încălcând prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 169/1997, s-a eliberat la 20 octombrie 1998 titlul de proprietate nr. 8218 pentru reclamantul P.A.M.H. privind suprafaţa de 1,3076 ha extravilan, ce include şi terenul de 1 ha din punctul "Şcoală" care a aparţinut pârâtului şi autorilor lui.
Titlul s-a emis fără a se verifica provenienţa terenurilor cerute, cu încălcarea art. 14 alin. (1) din legea fondului funciar republicată şi oricum nu se putea elibera un al doilea titlu de proprietate pentru un teren care deja s-a atribuit altei persoane, dovedit ca aparţinând primului titular şi titlul acestuia de proprietate nu a fost invalidat în instanţă.
Instanţa de fond, şi apoi cea de recurs care a confirmat soluţia, nu au fost preocupate de a examina provenienţa terenurilor pretinse de reclamantul P., titlul de proprietate la data preluării lor în patrimoniul cooperativei, nu au verificat apărările formulate de pârât, ignorând şi faptul că pârâtul deţinea suprafaţa de 1 ha menţionată în titlul de proprietate al reclamantului.
Pentru aceste considerente recursul în anulare se va admite, urmează a casa Decizia atacată şi a respinge recursul reclamantului P.A.M.H., menţinând Decizia pronunţată în apel.
Reclamantul va plăti pârâtului B.I. suma de 2.000.000 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocaţial, pentru restul cheltuielilor pretinse nefiind depuse dovezi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare introdus de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 4947 din 5 septembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, pe care o casează şi respinge recursul declarat de reclamantul P.A.M.H. împotriva deciziei nr. 639/A din 19 aprilie 2001 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, pe care o menţine.
Obligă pe reclamantul P.A.M.H. să plătească pârâtului B.I. suma de 2.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6983/2002. Civil. Actiune în pretentii;... | ICCJ. Decizia nr. 6891/2002. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
