ICCJ. Decizia nr. 978/2002. Civil. Legea nr. 10/2001 Contestatie dispozitie restituire în natura si despagubiri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 978
Dosar nr. 5071/2002
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 163 din 18 martie 2002 pronunţată de Tribunalul Mureş, secţia civilă, a fost respinsă contestaţia formulată de contestatoarele D.G. şi P.K. împotriva dispoziţiei nr. 45 din 31 mai 2001, prin care a fost propusă acordarea de despăgubiri, de către intimata Primăria comunei Bahnea, judeţul Mureş.
Apelul declarat de contestatoare împotriva sentinţei a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 77 A din 1 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţele au reţinut că imobilul compus din casă de locuit şi terenul aferent în suprafaţă de 0,0863 mp a fost vândut, soţilor S.Ş. şi S.T., cu respectarea dispoziţiilor legale, în anul 1982, în baza Legii nr. 4/1973.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs contestatoarele, susţinând în esenţă că, imobilul nu a fost trecut în proprietatea statului cu titlu valabil şi că înstrăinarea casei de locuit a fost făcută în baza Legii nr. 4/1973, act normativ abuziv, situaţie în care se impunea restituirea casei în natură şi evacuarea cumpărătorilor.
Recursul este nefondat.
Prin dispoziţia nr. 45 din 31 mai 2001, emisă de primarul comunei Bahnea, judeţul Mureş, s-a constatat că imobilul compus din casă de locuit, anexe gospodăreşti şi terenul aferent, situat în aceeaşi comună, nu poate fi restituit în natură şi a fost propusă acordarea de despăgubiri băneşti, conform art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Imobilul susmenţionat a fost înstrăinat în anul 1982, în temeiul Legii nr. 4/1973, foştilor chiriaşi.
În conformitate cu prevederile art. 46, alin. (2) din Legea nr. 10/2001, actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună credinţă.
Or, buna credinţă a foştilor chiriaşi care au cumpărat casa de locuit şi terenul aferent nu poate fi pusă la îndoială, deoarece încheind actul de vânzare-cumpărare în anul 1982, în baza Legii nr. 4/1973, care în acea perioadă era pe deplin aplicabilă, nu puteau prevedea faptul că, după anul 1990 va exista posibilitatea revendicării imobilelor trecute în proprietatea statului.
În atare situaţie se constată că prin soluţiile pronunţate instanţele au făcut o corectă aplicare a legii.
În consecinţă, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele D.G. şi P.K. împotriva deciziei nr. 77/A din 1 octombrie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1163/2002. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 916/2002. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
