ICCJ. Decizia nr. 1227/2003. Civil. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1227
Dosar nr. 6126/2003
Şedinţa publică din 11 februarie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 92/2000 la Judecătoria Zalău la data de 3 ianuarie 2000 reclamantul V.C.A. a chemat în judecată pârâtul T.J., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care aceasta din urmă să fie obligată la restituirea fotografiilor originale ale persoanelor cu funcţii de răspundere din judeţul Sălaj, publicate fără acordul său, precum şi obligarea la daune cominatorii de 1.000.000 lei/fotografie.
Temeiul legal invocat de reclamant a fost Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
Prin sentinţa civilă nr. 243 din 20 ianuarie 2000 Judecătoria Zalău a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj.
Prin sentinţa civilă nr. 268 din 5 mai 2000 Tribunalul Sălaj a respins ca nefondată acţiunea civilă cu motivarea că, în baza unei înţelegeri verbale încheiate între şeful redacţiei sale din cadrul cotidianului T.J. şi reclamant, acesta a efectuat 150 de fotografii cu personalităţi politice din judeţul Sălaj, comanda fiind făcută de T.J. Braşov, unde reclamantul a şi trimis fotografiile, fiind remunerat cu suma de 650.000 lei.
Reclamantul nu a fost mulţumit cu această sumă şi a cerut 150.000.000 lei cu titlul de daune morale, deşi între părţi nu a existat o convenţie prin care să se stabilească preţul prestaţiilor acestuia şi în temeiul căreia acesta să poată solicita o sumă mai mare decât cea care i s-a plătit, iar fotografiile nu beneficiază de dreptul de autor.
Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat apel solicitând schimbarea ei în tot şi admiterea acţiunii deoarece:
- este insuficientă motivarea primei instanţe conform căreia între reclamant şi şeful redacţiei T.J. a existat o înţelegere verbală;
- fotografiile în litigiu beneficiază de dreptul de autor;
- prima instanţă nu a reţinut că fotografiile executate sunt originale.
Prin Decizia civilă nr. 224 din 27 octombrie 2000 a Curţii de Apel Cluj apelul a fost respins ca nefondat, cu motivarea că reclamantul i-a transmis pârâtului dreptul de a dispune (incluzând şi prerogativa de a le publica în ziar), instanţa neputând reţine vreun viciu al convenţiei încheiate în luna aprilie 1999, după cum aceasta nu include nici condiţia ca eventuala publicare în ziar a fotografiilor să se facă doar cu acordul reclamantului.
Dreptul de exploatare a fotografiilor i-a fost transmis pârâtului, existând consimţământul obţinut prealabil utilizării publicistice, al apelantului-reclamant la folosirea lor.
Împotriva deciziei nr. 224 din 27 octombrie 2000 a Curţii de Apel Cluj a declarat recurs reclamantul V.C.A.
În motivare acesta a arătat că hotărârea pronunţată este netemeinică şi nelegală întrucât nu ţine seama de dispoziţiile Legii nr. 8/1996 care reglementează protecţia în materia dreptului de autor.
S-a mai arătat de către recurent că soluţia Curţii de Apel Cluj care a interpretat că predarea fotografiilor ţine loc de cedarea dreptului de a le publica în ziar este nelegală.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 224 din 27 octombrie 2000 şi reţinerea cauzei spre rejudecare.
Prin încheierea nr. 2818 din 17 aprilie 2002 Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea cauzei spre soluţionare Secţiei Civile a Curţii Supreme de Justiţie.
Prin Decizia civilă nr. 4279 din 27 noiembrie 2002 recursul a fost constatat ca fiind nul, având în vedere că recurentul-reclamant a depus cererea de apel la 22 noiembrie 2000 la Curtea de Apel Cluj, iar la 9 aprilie 2002 a depus motivele de recurs direct în faţa instanţei care judeca recursul.
Potrivit dispoziţiilor art. 302 C. proc. civ., recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.
Cum în cauză nu s-a constatat existenţa unor motive de ordine publică ce ar fi putut să fie invocate din oficiu, instanţa a constatat nul recursul.
Împotriva deciziei nr. 4279 pronunţate la 27 noiembrie 2002 în dosarul civil nr. 1898/2002 al Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, V.C.A. a formulat contestaţie în anulare pentru motivul că instanţa de recurs nu a procedat la analiza motivelor de recurs formulate împotriva deciziei civile nr. 224 din 27 octombrie 2000 a Curţii de Apel Cluj.
Îşi întemeiază contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 317 alin. (2) C. proc. civ.
Contestaţia în anulare nu este întemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 318 C. proc. civ. hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Recursul declarat de V.C.A. împotriva deciziei nr. 224 din 27 octombrie 2000 a Curţii de Apel Cluj a fost declarat nul, nefiind respectate dispoziţiile art. 302 C. proc. civ., conform cărora cererea de recurs şi motivele acestuia se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă sub sancţiunea nulităţii, dacă nu se constată existenţa unor motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu.
În aceste condiţii instanţa de recurs a procedat corect atunci când nu a trecut la analiza motivelor de recurs formulate de recurentul-reclamant care au fost depuse direct în faţa Curţii Supreme de Justiţie.
În consecinţă, urmează a fi respinsă contestaţia în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de V.C.A. împotriva deciziei nr. 4279 din 27 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie,secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 220/2003. Civil. Revizuire | CSJ. Decizia nr. 379/2003. Civil. Recuzare. Recurs → |
|---|
