CSJ. Decizia nr. 379/2003. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 379.
Dosar nr. 134/2003
Şedinţa publică din3 octombrie2003
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune, reclamantul N.S.A. a chemat în judecată Primăria com. Poenarii Burchii, solicitând obligarea la restituirea în natură a imobilului situat în com. Poenarii Burchii, compus din construcţie – moară – şi terenul aferent în suprafaţă de 1066 mp., cu motivarea că nelegal, prin dispoziţia nr.72/15.X.2002 pârâta i-a respins cererea formulată în acest sens.
Tribunalul Prahova prin sentinţa nr. 417 din 6 septembrie 2002, a respins acţiunea, reţinând în esenţă că, deşi imobilul în litigiu, a fost preluat abuziv, prin Legea nr. 199/1948, nu sunt îndeplinite condiţiilerestituirii în natură, faţă de prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia nr. 133 din 25 noiembrie 2002 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat în tot sentinţa şi pe fond a admis contestaţia, a anulat dispoziţia nr. 72 din 8 octombrie 2001 emisă de Primăria Comunei Poenarii Burchii jud. Prahova şi a dispus restituirea în natură a imobilului compus din terenul de 1066 mp. şi moara amplasată pe acesta din com. Poenarii Burchii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că imobilul din litigiu a fost proprietatea lui B.N., autorul contestatorului, imobilulintrând sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
Legea nr. 10/2001 prevede în art. 1 că restituirea imobilelor preluate abuziv se face de regulă în natură, situaţiile în care măsurile reparatorii se acordă prin echivalent, reprezentând excepţii prevăzute în mod expres. În speţă, indiferent dacă imobilul a trecut la stat cu titlu valabil sau în mod abuziv, aceasta nu se încadrează în astfel de excepţii.
Sub acest aspect, imobilul în litigiu nu intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, situaţie în care reclamantul este îndreptăţit la restituirea în natură.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Primăria Poenarii Burchii, susţinând că, în mod corect s-a apreciat că imobilul cu destinaţia – moară – nu ar fi fost naţionalizat în temeiul Legii nr. 119/1948 – acesta fiind singurul act normativ în baza căruia au fost trecute în proprietatea statului morile.
În plus, imobilul figurează pe lista imobilelor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 care va fi supusă spre aprobare guvernului, nefiindposibilă conform şi dispoziţiilor art. 9 alin. (2) din Lege, restituirea în natură.
Recursul nu este fondat.
Aşa cum s-a reţinut de altfel prin Dispoziţia nr. 72/2001 emisă de Primărie, a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului – moară – în considerarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
În atare situaţie, în mod corect a apreciat instanţa că în speţă, nu sunt incidente normele legale invocate, câtă vreme, potrivit art. 16 alin. (1), foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent în situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, sănătate, instituţii publice sau aşezămintesocial culturale,sedii ale partidelor politice legal înregistrate de misiuni diplomatice, oficii consulare ... ceea ce, evident, în speţă nu este cazul.
Tocmai de aceea, împrejurarea invocată conform căreia imobilul în cauză este trecut pe lista de propuneri, privind incidenţa art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, către Guvernul României rămâne fără semnificaţie, prevederea menţionată fiind raportată, desigur, la situaţiile reglementate de alin. (1) din art. 16 al legii.
În ce priveşte art. 9 alin. (2) aceeaşi lege, dispoziţia invocată, deasemeni nu are incidenţă, ea referindu-se la stablirea modalităţii de acordare a măsurii reparatorii prin echivalent, în ipoteza în care imobilele – cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, nu pot fi restituite în natură.
Faţă de cele arătate, aşa cum a stabilit şi instanţa de apel, modalitatea în care imobilul a fost preluat de stat, cu aplicarea sau nu a Legii nr. 119/1948 interesează mai puţin, întrucât,chiar în ipotezaîn care imobilul a trecut în proprietatea statului în temeiul legii menţionate, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a)din Legea nr. 10/2001, preluarea se consideră a fi abuzivă, imobilul fiind supus restituirii, de regulă în natură, în condiţiile legii[art. 1 alin.(1)].
Reţinând şi principiile stabilite în acest sens prin N.M. de aplicare unitară a legii – prevalenţa restituirii în natură –, numai în situaţia în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată (ceea ce după cum s-a arătat în speţă nu este cazul)putându-se proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute, urmează ca, în baza art. 312 C. proc. civ. să se respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul, ca nefondat declarat de pârâta Primăria Comunei Poenarii Burchii jud. Prahova împotriva deciziei nr. 133 din 25 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3791/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 3783/2003. Civil → |
|---|
