ICCJ. Decizia nr. 1353/2003. Civil. LEGEA 18/991. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 1353

Dosar nr. 12243/2003

Şedinţa publică din 22 februarie 2005

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3886 din 23 octombrie 2002, Judecătoria Giurgiu a admis, în parte, acţiunea reclamanţilor C.G.I. şi C.M. formulată împotriva pârâtelor Primăria comunei Frăteşti, Comisia de aplicare a Legii nr.1 8/1991, Prefectura judeţului Giurgiu, Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi Agenţia Domeniilor Statului; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Domeniilor Statului Bucureşti; a desfiinţat Hotărârea nr. 168 din 23 aprilie 2002 a Comisiei judeţene Giurgiu de aplicare a Legii fondului funciar comunicată reclamanţilor prin adresa nr. 2176 din 15 mai 2002; a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 6 ha şi 2500 mp teren situat pe raza comunei Frăteşti, sat Cetatea, judeţul Giurgiu pe numele reclamanţilor şi a dispus emiterea unui titlu de proprietate în acest sens.

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond au declarat apel atât reclamanţii, cât şi pârâta Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea Legii nr. 18/2001.

Tribunalul Giurgiu, investit cu soluţionarea apelurilor, prin Decizia civilă nr. 81 din 10 aprilie 2003, calificând calea de atac ca fiind recurs şi nu apel, a respins recursul declarat de reclamanţi şi a admis recursul declarat de pârâta menţionată.

Reclamanţii au declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 81 din 10 aprilie 2003 a Tribunalului Giurgiu formulând critici privind calificarea dată de instanţă căii de atac exercitată împotriva sentinţei primei instanţe, considerând că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv Legii nr. 18/1991 şi Codului de procedură civilă, Cartea I, Titlul I, competenţa după materie, critici ce se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

La termenul din 24 octombrie 2003, prin încheierea pronunţată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a dispus, în baza dispoziţiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului pentru lipsa părţilor, legal citate pentru termen.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanţii, criticând încheierea sub aspectul legalităţii şi susţinând că au solicitat judecarea cauzei în lipsă .

Recursul este fondat şi se va admite pentru cele ce urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., instanţa va suspenda judecata:

1. când amândouă părţile o cer;

2. dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii.

Alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că, şi în lipsa părţilor, pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.

În speţă, reclamanţii au solicitat, prin cererea de recurs, ca judecarea acestei căi de atac să se facă şi în lipsa lor, aşa cum rezultă din dovada aflată la fila 4 (dos. 2205/2003 al Curţii de Apel Bucureşti).

Instanţa investită cu soluţionarea recursului nu a observat această cerere formulată de reclamanţii-recurenţi, motiv pentru care încheierea atacată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile legale enunţate şi cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se admite recursul şi a se trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanţii C.G.I. şi C.M. împotriva încheierii din 24 octombrie 2003, în dosarul nr. 2205/2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Trimite cauza pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1353/2003. Civil. LEGEA 18/991. Recurs