ICCJ. Decizia nr. 2077/2003. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2077
Dosar nr. 530/2003
Şedinţa publică din 10 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 5 noiembrie 2001 reclamantul B.C.E.M. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Bucureşti.
La 4 martie 2002 reclamantul şi-a completat acţiunea, sens în care a chemat în judecată în calitate de pârâţi şi pe numiţii P.Ş., P.E., D.G., M.V. şi M.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi, împreună cu pârâtul Municipiul Bucureşti, să-i lase în deplină proprietate şi posesie spaţiile de locuit pe care le ocupă în baza unor contracte de vânzare-cumpărare în imobilul din Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 861 din 10 iunie 2002, a anulat ca netimbrată acţiunea formulată de reclamantul B.C.E.M.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de reclamantul B.C.E.M. a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, care, prin Decizia nr. 469/A din 20 noiembrie 2002, a anulat hotărârea apelată şi în temeiul art. 297 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut cauza pentru soluţionarea fondului.
Împotriva deciziei dată în apel au declarat recurs motivat pârâţii P.Ş. şi P.E.
Recursul este inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 138/2000, în cazul în care prima instanţă a respins sau anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului şi, instanţa de apel, găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotărâre definitivă.
În redactarea acestui text de lege, anterioară modificării lui prin OUG nr. 138/2000, în situaţia în care prima instanţă nu intra în cercetarea fondului, instanţa de apel desfiinţa hotărârea atacată şi dispunea trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de fond.
Raţiunea modificării prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ. a fost aceea de a evita trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, pentru a putea fi asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părţile de un grad de jurisdicţie, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.
Evocarea fondului şi judecarea procesului se realizează în înţelesul devolutiv, specific căii ordinare de atac a apelului şi atât timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărâre definitivă, astfel cum prevede art. 297 alin. (1) C. proc. civ., modificat prin OUG nr. 138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.
În atare situaţie, Decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată şi a fost reţinută cauza de către instanţa de apel pentru judecarea în fond a cauzei, are caracterul unei hotărâri parţiale şi nu este deci susceptibilă de a fi atacată cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această ultimă hotărâre având caracter definitiv.
Cum, în speţă, recursul declarat de pârâţi are ca obiect o hotărâre parţială, el se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâţii P.Ş. şi P.E. împotriva deciziei nr. 469 A din 20 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2123/2003. Civil. Anulare titlu proprietate.... | ICCJ. Decizia nr. 203/2003. Civil. Contestaţie în anulare → |
|---|
