ICCJ. Decizia nr. 203/2003. Civil. Contestaţie în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 203.
Dosar nr. 4481/2003
Şedinţa publică din 9 martie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Reclamanta P.S. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să-i lase în deplină proprietate terenul în suprafaţă de 1800 mp, situat în Bucureşti.
Completându-şi acţiunea, reclamanta a solicitat ca în situaţia în care terenul nu-i poate fi retrocedat integral, să-i fie restituită în natură doar suprafaţa liberă, iar pentru cea ocupată să-i fie acordate despăgubiri.
Prin sentinţa nr.200 din 1 martie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, primul capăt de cerere şi ca fiind prescris dreptul la acţiune în privinţa celui de-al doilea.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 372 A din 7 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, prin Decizia nr. 3593 din 22 octombrie 2002, a respins ca nefondat, recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei curţii de apel.
Împotriva acestei ultime decizii a formulat contestaţie în anulare reclamanta, întemeind-o pe prevederile art. 318 C. proc. civ. şi susţinând în esenţă că instanţa a omis să cerceteze motivele de casare, ce vizează situaţia juridică a imobilului şi că în recurs, în propria sa cale de atac, i-a fost creată o situaţie mai grea.
Contestaţia în anulare nu este întemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare.
În speţă, instanţa de recurs a fost învestită cu soluţionarea a trei motive de casare, printre care şi cel referitor la prescripţia dreptului la acţiune, în privinţa căruia, reclamanta, care l-a invocat printre motivele de recurs, susţine că i-a fost creată o situaţie mai grea în propria sa cale de atac.
Cum instanţa de recurs a cercetat fiecare din cele trei motive de casare separat, se constată că este nefondată contestaţia în anulare.
În consecinţă, urmează a fi respinsă contestaţia în anulare formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anularea deciziei nr. 3593 din 22 octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, formulată de contestatoarea P.S.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2077/2003. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 207/2003. Civil. Pretentii. Recurs → |
---|