CSJ. Decizia nr. 2154/2003. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2154DOSAR NR.229/2003
Şedinţa publică de 26 mai 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanţii D.N., D.E.A., D.S.D., D.E.A., D.E.R.şi D.E.D., precum şi de pârâta S.C. "T." S.A. Balş împotriva deciziei nr.160 din 4 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova – secţia civilă.
La apelul nominal, s-au prezentat recurenţii reclamanţi, reprezentaţi de avocata M.L., recurenta pârâtă, prin avocatul I.R.şi intimata pârâtă Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, reprezentată de consilierul juridic M.E.F. A lipsit intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Procedura completă.
Recursul este scutit de timbru.
Instanţa, din oficiu, pune în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii recursurilor declarate împotriva unei decizii intermediare în raport de prevederile art.297 alin.1 din C.proc.civ..
Avocata M.L., pentru recurenţii reclamanţi, solicită respingerea excepţiei şi soluţionarea recursurilor declarate în cauză.
Avocatul I.R., pentru recurenta pârâtă, solicită, de asemenea respingerea excepţiei, arătând că, în opinia sa, Decizia intermediară pronunţată de instanţa de apel este recurabilă.
Reprezentantul intimatei pârâte A.P.A.P.S. Bucureşti solicită admiterea excepţiei şi respingerea recursurilor declarate în cauză ca inadmisibile.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul D.N. a chemat în judecată pârâta S.C. "T." S.A. Balş, solicitând obligarea acesteia să-i restituie în natură un imobil situat în oraşul Balş, strada Nicolae Bălcescu nr.112, care i se cuvine, în calitatea ce o are de moştenitor al tatălului său D.N., proprietar, alături de fratele său D.I., conform contractelor de vânzare-cumpărare nr.495 şi 496 din 1 februarie 1938 depuse la dosar (file 2 – 27 din dosarul de fond). Mai arată că, ulterior, în baza Legii nr.119/1948 privind naţionalizarea unor imobile, bunul revendicat a trecut în proprietatea statului.
Reclamantul a făcut notificare, conform Legii nr.10/2001 iar pârâta a răspuns că nu poate fi restituit imobilul datorită faptului că este privatizată.
În cauză au fost introduşi D.E.A., D.S.D., D.N. E., care au comunicat instanţei, prin declaraţii autentificate, că achiesează la acţiunea promovată de reclamantul D.N.
Tribunalul Olt, prin sentinţa civilă nr.662 din 30 aprilie 2002, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea.
În motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut că, întrucât din actele dosarului rezultă că S.C. "T." S.A. Balş, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la F.P.S. – actuala A.P.A.P.S. Bucureşti, aşa cum atestă contractul nr.22 din 16 iulie 1999 şi adresa nr.1153/3/2000, emisă de F.P.S. – existentă la dosar, în cauză sunt incidente dispoziţiile art.27 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora reclamanţii au posibilitatea să se îndrepte cu cererea de despăgubiri la autoritatea de privatizare, astfel cum de altfel au fost îndrumaţi de Primăria Balş şi de partea pârâtă chemată în judecată.
Sentinţa tribunalului a fost apelată de reclamanţii D.N., D.E.A., D.S.D., de moştenitorii lui D.E.N.şi anume D.E.A., D.E.R.şi D.E.D., cât şi de către pârâtă, primii criticând-o ca fiind greşită întrucât S.C. "T." S.A. Balş nu a făcut dovada că imobilul a fost evidenţiat legal în patrimoniul său, din acest punct de vedere instanţa interpretând greşit prevederile art.9 şi 46 din legea nr.10/2001 şi, secunda, invocând faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată care i se cuvin , ocazionate de proces şi dovedite.
Curtea de Apel Craiova – secţia civilă, prin Decizia nr.160 din 4 octombrie 2002 a admis apelurile declarate şi a schimbat sentinţa tribunalului în sensul reţinerii cauzei pentru rejudecare, dispunând efectuarea unei expertize tehnice în ramura construcţii. A fixat termen de judecată la 25 octombrie 2002.
Întrucât împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanţii cât şi pârâta S.C. "T." S.A. Balş, instanţa de apel, prin încheierea din 22 noiembrie 2002, a scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul Curţii Supreme de Justiţie – secţia civilă pentru judecarea acestora.
Reclamanţii, prin motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 şi 10 din C.proc.civ., susţin:
- că, prin Decizia intermediară pronunţată în temeiul art.312 şi 296 din C.proc.civ., instanţa de apel, dispunând efectuarea unei expertize pentru stabilirea valorii de piaţă a imobilului deci inclusiv a îmbunătăţirilor, le-a înrăutăţit situaţia în propria cale de atac;
- că, în mod greşit instanţa de apel nu a continuat judecata spre a reţine tranşant că imobilul a avut destinaţie de locuinţă, că restituirea lui este legală şi în nici un caz nu este de natură să pericliteze procesul de producţie al pârâtei.
Conchizând asupra motivelor de recurs, reclamanţii solicită a se constata că Decizia intermediară nu antamează fondul cauzei şi a se trimite dosarul la aceeaşi instanţă pentru completarea probelor cu acte şi expertiză topometrică în vederea pronunţării unei soluţii legale.
Prin motivele de recurs, pârâta reproşează instanţei de apel:
- că nu s-a pronunţat asupra motivului de apel privind cheltuielile de judecată;
- că nu a reţinut buna ei credinţă în procesul de privatizare;
- că nu a avut în vedere faptul că nu este posibilă restituirea în natură a unui imobil care face parte din patrimoniul unei societăţi privatizate dacă această operaţie este de natură să afecteze procesul de activitate al acesteia;
- că a reţinut greşit că imobilul a avut destinaţie de locuinţă;
- că nu a avut în vedere faptul că nu toţi reclamanţii au făcut notificare de restituire în natură a imobilului şi că, oricum, notificarea făcută de primul reclamant trebuia trimisă A.P.A.P.S. iar nu pârâtei;
- că nu a reţinut efectuarea, după privatizare, cu bună credinţă, a unor îmbunătăţiri, renovări, consolidări la imobil.
Curtea urmează să respingă recursul ca inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit art.297 alin.1 din C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin OUGnr.138/2000, în cazul în care prima instanţă a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului şi instanţa de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, aceasta va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotărâre definitivă.
În redactarea acestui text de lege, anterioară modificării lui prin OUGnr.138/2000, în situaţia în care prima instanţă nu intra în cercetarea fondului, instanţa de apel desfiinţa hotărârea atacată şi dispunea trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de fond.
Raţiunea modificării prevederilor art.297 alin.1 din C.proc.civ. a fost aceea de a evita trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond, pentru a putea fi asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părţile de un grad de jurisdicţie datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.
Evocarea fondului şi judecarea procesului se realizează în înţelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului şi, atâta timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărârea definitivă, la care se referă prevederile art.297 alin.1 din C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin OUGnr.138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.
În atare situaţie, Decizia prin care instanţa de apel a anulat hotărârea apelată şi a reţinut cauza pentru judecarea ei în fond are caracterul unei hotărâri parţiale, nesusceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această din urmă hotărâre având caracter definitiv.
Inadmisibilitatea recursului declarat în cauză face inutilă analiza motivelor invocate de pârâtă, motive care vor putea fi reiterate, ca apărări, cu prilejul judecăţii de fond ce urmează a fi făcută de instanţa de apel.
Aşadar, în raport de considerentele prezentate, recursul declarat în cauză fiind inadmisibil, urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de reclamanţii D.N., D.E.A., D.S.D., D.E.A., D.E.R., D.E.D. şi de pârâta S.C. „T." S.A. Balş, împotriva deciziei 160 din 4 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2155/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 2115/2003. Civil → |
---|