ICCJ. Decizia nr. 2922/2003. Civil. încheiere suspendare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2922
Dosar nr. 1283/2003
Şedinţa publică din 21 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Litigiul dintre părţi aflat în recurs pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, dosar nr.3309/2002 în care s-a dispus suspendarea judecăţii la 6 februarie 2003, potrivit art. 244 pct. 1 C. proc. civ., priveşte acţiunea formulată de reclamanta D.M. pentru evacuarea pârâţilor A.M. şi M.A. din imobilul situat în Bucureşti, cauză soluţionată de primele două instanţe în sensul admiterii acţiunii, sentinţa civilă nr. 4572 din 25 aprilie 2002 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, şi Decizia nr. 2151 A din 16 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Împotriva încheierii din 6 februarie 2003 de suspendare a judecăţii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul menţionat mai sus, a declarat recurs reclamanta D.M., criticând-o ca fiind greşită prin următoarele două motive:
1) Se susţine că suspendarea judecăţii potrivit art. 244 pct. 1 C. proc. civ. a fost dispusă fără ca pârâţii A.M. şi M.A. să depună la dosar dovada achitării unei cauţiuni, deci cu încălcarea prevederilor art. 303 alin. (3) C. proc. civ.
2) Se învederează că pârâţii (recurenţi în dosarul curţii de apel) ar fi cerut suspendarea judecăţii pentru a întârzia aducerea la îndeplinire a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus evacuarea lor din imobil, deţinut fără titlu.
Analizând recursul reclamantei, Curtea constată că este în totalitate nefondat.
Primul motiv formulat nu are nici o legătură cu instituţia suspendării judecăţii, partea confundând două instituţii, suspendarea judecăţii cu suspendarea executării.
În ce priveşte cel de a-l doilea motiv invocat, partea recurentă, persistând în aceeaşi confuzie, arată că prin cererea formulată, pârâţii, de fapt au urmărit întârzierea punerii în executare a sentinţei de evacuare din imobilul din litigiu.
În aprecierea netemeiniciei recursului, se impune prezentarea următoarelor considerente.
Potrivit art. 244 pct. 1 C. proc. civ., judecata se poate suspenda când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
În dosarul nr. 3309/2002 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, recursul declarat de pârâţii A.M. şi M.A. priveşte Decizia nr. 2151/A din 16 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care a confirmat sentinţa civilă nr. 4572 din 25 aprilie 2002 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti de evacuare a pârâţilor A. din imobilul situat în Bucureşti, pe considerentul că, în dosarul de executare nr. 209/2001/272/2001 (executor judecătoresc S.D.) s-a adjudecat definitiv, în favoarea M.D., imobilul menţionat.
Faţă de obiectul acestui litigiu, suspendarea judecăţii dispusă de Curtea de Apel Bucureşti prin încheierea din 6 februarie 2003 (dosar nr. 3309/2002) apare justificată de vreme ce recurenţii-pârâţi A.M. şi M.A. au dovedit, cu certificate de grefă, că dezlegarea pricinii atârnă în totul de soluţionarea dosarului nr. 3822/2002 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, (obiect constatarea nulităţii contractului de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 2972 din 4 noiembrie 1998) şi a dosarului nr. 14081/2002 al Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti (obiect constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare din 15 martie 2002 emis de executorul judecătoresc S.D. în dosarul de executare nr. 209/2001/272/2001cu privire la imobilul situat în Bucureşti.
Prin urmare, reţinând că la data suspendării judecăţii au fost îndeplinite cerinţele art. 244 pct. 1 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta D.M. se vădeşte a fi nefondat, urmând să fie respins ca atare.
De altfel, în prezent, se constată că au încetat cauzele de suspendare a judecăţii, litigiului aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, (dosar 3309/2002) întrucât pârâţii A.M. şi M.A. au făcut dovada, în dosarul acestei instanţe, că pricinile invocate ca motiv de suspendare ajudecăţii au fost soluţionate irevocabil. Este vorba de Decizia irevocabilă nr. 1575/A din 12 septembrie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, (dosar nr. 3822/2002) prin care s-a admis acţiunea de constatare a nulităţii absolute a contractului de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 2972 din 4 noiembrie 1998 şi de sentinţa civilă nr. 1416 din 26 februarie 2004 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti (dosar nr. 14081/2002), definitivă şi irevocabilă prin neapelare, prin care s-a constatat nul absolut actul de adjudecare emis la 15 martie 2002 de B.E.I. S.D. în dosarul de executare nr. 209/2001/272/2001 cu privire la imobilul din litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta D.M. împotriva încheierii din 6 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi21 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 292/2003. Civil. Ordonanta presed. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 220/2003. Civil. Revizuire → |
|---|
