ICCJ. Decizia nr. 3209/2003. Civil. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3209
Dosar nr. 900/2003
Şedinţa publică din 4 mai 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 602 din 14 iulie 2002, Tribunalul Timiş a respins acţiunea intentată de reclamanta M.I. prin mandatar I.M. împotriva pârâţilor: Primăria Lugoj, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, Consiliul Local Lugoj şi S.C. W. S.R.L. Lugoj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că bunurile revendicate de reclamantă nu fac parte din categoria celor pentru care Legea nr. 10/2001 stabileşte măsuri reparatorii.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 160 din 10 decembrie 2002, a admis apelul declarat de reclamantă prin mandatar, împotriva sentinţei civile nr. 602 din 14 iunie 2002 a Tribunalului Timiş şi pe cale de consecinţă: a schimbat în totalitate sentinţa criticată în sensul admiterii în parte a acţiunii; pârâta S.C. W. S.R.L. Lugoj a fost obligată să predea reclamantei utilajele evidenţiate în procesul-verbal din dosarul nr. 1920/2001 al Judecătoriei Lugoj încheiat cu ocazia predării lor către fostul I.J.P.I.P.S. Timişoara conform Dec. nr. 690/1981 a fostului Consiliu Popular Judeţean Timiş, proces-verbal ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, sau să-i achite contravaloarea acestor utilaje în momentul efectuării plăţii; a fost respinsă acţiunea faţă de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Lugoj şi Primăria Lugoj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că reclamanta a făcut dovada calităţii sale procesuale active precum şi faptul că utilajele evidenţiate în procesul-verbal din dosarul nr. 1920/2001 al Judecătoriei Lugoj i-au fost preluate abuziv de Statul Român.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs: pârâta S.C. W. S.A. Lugoj şi I.M. mandatarul reclamantei M.I.
- Pârâta S.C. W. S.A. Lugoj critică sentinţa ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. deoarece:
- instanţa de apel nu a analizat în mod temeinic în spiritul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 susţinerile sale în sensul că utilajele revendicate nu mai există întrucât au fost casate, înlocuite sau distruse;
- reclamanta nu a făcut dovada că utilajele preluate de S.C. W. S.A. sunt identice cu cele ce au fost în 1952, revendicate de reclamantă.
Reclamanta M.I. prin mandatarul său I.M., critică sentinţa ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., deoarece:
- reparaţiile efectuate de noi şi solicitate cu privire la imobilul confiscat nu au fost analizate de instanţa de apel.
- Nici chiria despre care am făcut vorbire în petitul acţiunii nu a fost analizată de instanţă.
Recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente.
Reclamanta M.I. a solicitat să-i fie restituite în natură utilajele preluate abuziv de la antecesoarea sa, şi evidenţiate în procesul verbal. Deşi instanţa de apel a obligat-o pe pârâta S.C. W. S.A. Lugoj să restituie în natură utilajele respective reclamantei, totuşi instanţa de apel nu a fost preocupată de identificarea utilajelor revendicate şi de evaluarea acestora în vederea stabilirii dacă utilajele revendicate corespund cu cele deţinute în prezent de pârâta S.C. W. S.A. Lugoj. Acest lucru poate fi făcut numai cu ajutorul unei expertize tehnice-juridice.
De asemenea, instanţa de apel nu a fost preocupată să clarifice situaţia îmbunătăţirilor evidenţiate în petitul acţiunii pretinse a fi făcute de reclamantă şi solicitate de aceasta la imobilul confiscat prin rechiziţionare. În măsura în care acestea se confirmă, poate fi soluţionată tot cu ajutorul unei expertize tehnico-juridice.
Instanţele au omis să analizeze şi capătul de cerere din acţiunea introductivă formulată de reclamantă, cu privire la chiria ce trebuia s-o achite Consiliului Popular Judeţean.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivele de recurs invocate de recurente se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. şi în consecinţă se vor admite recursurile declarate de I.M. şi S.C. W. S.A. Lugoj împotriva deciziei civile nr. 160 din 10 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara, pe care o casează şi va trimite cauza pentru judecarea apelului aceleiaşi instanţe, Curtea de Apel Timişoara.
Instanţa de trimitere va ţine seama de prevederile art. 315 C. proc. civ., în sensul că va analiza toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de către I.M. şi S.C. W. S.A. Lugoj împotriva deciziei civile nr. 160 din 10 decembrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara pe care o casează şi trimite cauza pentru judecarea apelului aceleiaşi Curţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 321/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 235/2003. Civil → |
|---|
