CSJ. Decizia nr. 3784/2003. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3784
Dosar nr. 1825/2003
Şedinţa publică din3 octombrie2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 21 mai 2001, O.I. a chemat în judecată Primăria comunei Scorţaru Nou,Judeţul Brăila pentru anularea formelor de executare a două creanţe bugetare reprezentândchirii (30 milioane lei) şi majorări de întârziere (26.901.100 lei), urmărite în temeiul contractului de locaţiune a 100 ha teren agricol, încheiat cu pârâta la data de 17 aprilie 1999.
Judecătoria Brăila, prin sentinţa civilă nr. 9361 din 20 noiembrie 2001, a respins contestaţia, ca nefondată.
Tribunalul Brăila, secţia civilă, prin Decizia nr. 598 din 9 aprilie 2002, a admis recursul contestatoarei şi admiţând contestaţia, a anulat formele de executare, cu motivarea că litigiul derivă dintr-un contract de închiriere căruiaîi sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil, nefiind incidente, ca atare prevederile OG nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Împotriva acestei decizii, la data de 9 aprilie 2003,Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a introdus recurs în anulare cerând reformarea ei pentru încălcarea esenţială a dispoziţiilor art. 1 şi 4 lit. f) din OG nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. S-a susţinut că în temeiul textelor de legeenunţate, creanţele de litigiu sunt creanţe bugetare rezultate dintr-un contract de locaţiune, executabile potrivit dispoziţiilor OG nr. 11/1996. În consecinţă, s-a cerut păstrarea soluţiei judecătoriei.
Recursul în anulare este nefondat.
În materia oricărei executări silite se aplică regula imperativă că nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă, lichidată şi exigibilă (art. 379 alin. (10 C. proc. civ.).
Conform art. 112 din OG nr. 11/1996, regula enunţată este aplicabilă şi executării creanţelor bugetare, fiind, ca atare, indubitabil, că textul art. 4 lit. f) din ordonanţă are în vedere, necondiţionat, creanţele care sunt certe, lichide şi exigibile.
Creanţa invocată de intimată izvorăşte însă dintr-un contract de locaţiune, impus regulilor generale ale dreptului comun, referitor la care existenţa, exigibilitatea şi lichiditatea chiriilor restante datorate de contestatoare nu pot rezulta decât dintr-o hotărâre judecătorească. În această ipoteză sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 lit. j) din OG nr. 11/1996 care cer existenţa hotărârii judecătoreşti, şi nu ale art. 4 lit. f) aşa cum pretinderecursul în anulare.
În consecinţă, soluţia admiterii contestaţiei se verifică a fi legală şi temeinică, considerent pentru care se impune respingerea recursului în anulare, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei civile nr. 598/R din 9 aprilie 2002 a Tribunalului Brăila, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi3 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3783/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 377/2003. Civil. Litigiu munca. Recurs în... → |
---|