ICCJ. Decizia nr. 4326/2003. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4326
Dosar nr. 12756/2003
Şedinţa publică din 24 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 6249 din 21 aprilie 1999, a declinat soluţionarea cauzei privind pe reclamanta G.L.S. împotriva pârâtului Consiliul General al municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 1816 pronunţată la 7 decembrie 1999, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis acţiunea formulată de reclamanta G.L.S. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti pe care l-a obligat să lase reclamantei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, imobilul situat în Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 320 din 2 iunie 2000, a admis apelul declarat de pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti, a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 1816 din 7 decembrie 1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în sensul că a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G.L.S.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, investită cu soluţionarea recursului, prin Decizia civilă nr. 3637 pronunţată la 23 octombrie 2002, a admis recursul împotriva deciziei nr. 320 din 2 iunie 2000 pe care a casat-o şi a trimis dosarul pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a decide astfel Curtea Supremă a reţinut, în esenţă, că reclamanta a probat, cu noul act depus în recurs, respectiv certificatul de calitate de moştenitor nr. 71/2002, faptul că proprietarul iniţial al imobilului ce face obiectul litigiului, I.A.G., a avut ca unic moştenitor pe fiul său, I.A.A., la rândul său decedat.
Rejudecând apelul, după casare, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 368 din 11 septembrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti, menţinând sentinţa instanţei de fond.
S-a reţinut că, prin cele două certificate de moştenitor şi prin celelalte acte depuse, reclamanta a dovedit calitatea procesuală activă.
În contra acestei ultime hotărâri judecătoreşti a declarat recurs pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti, motivat în drept pe dispoziţiile art. 304, pct. 9 C. proc. civ.
Recursul urmează a se respinge pentru cele ce urmează.
Criticile potrivit cărora hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii nu subzistă din următoarele considerente:
- imobilul ce formează obiectul litigiului a fost trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 111/1951, cu nerespectarea dispoziţiilor acestui act normativ, în sensul neîntocmirii procesului verbal de predare preluare (fără titlu);
- reclamanta a făcut dovada calităţii procesuale active cu înscrisurile noi depuse în recursul iniţial şi în rejudecarea apelului după casare;
- s-a făcut o aplicare corectă a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 213/1998 şi art. 480 şi art. 481 C. civ.
Faţă de cele ce preced, în raport cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul de faţă se priveşte ca nefondat şi se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 368 din 11 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4677/2003. Civil. Contestatie lg.10/2001.... | ICCJ. Decizia nr. 4322/2003. Civil. Drept de proprietate-... → |
|---|
