ICCJ. Decizia nr. 474/2003. Civil. Revendicare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTEDE CASAŢIEŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 474.
Dosar nr. 1772/2003
Şedinţa publică din 14 noiembrie2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 martie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosar nr. 180/2003, s-a dispus, în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., supendarea judecării apelurilor formulate de pârâţii Consiliul Local Eforie Sud Constanţa – Statul Român prin Ministerul Finanţelor prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice – Constanţa, S.C. U. 96 SRL şi intervenienta M.I., împotriva sentinţei civile nr. 830 din 18 decembrie 2000 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosar nr. 5326/2000.
S-a reţinut că, în raport de actele dosarului şi temeiul invocat, cererea de suspendare a judecării cauzei, urmează a fi admisă până la soluţionarea dosarului nr. 13114/2002 aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs reclamanţii A.C.A., I.A.C., A.R. şi A.A.
Se susţine că întreruperea cursului judecăţii este contrară dispoziţiilor art. 244 C. proc. civ. precum şi dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001, întrucât s-au nesocotit cele stabilite de Curtea Supremă de Justiţie care, prin Decizia de casare cu trimitere spre rejudecarea apelurilor, a stabilit că, în baza art. 47 din 4 octombrie 2001, numai persoana îndreptăţită poate opta pentru suspendarea judecăţii pricinii. În atare situaţie, măsura luată de instanţa de apel, este contrară prevederilor textului citat, constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare neavând nici o înrâurire asupra acţiunii în revendicare, în care este necesar a se compara cele două titluri de proprietate.
Recursul nu este întemeiat.
Potrivit art. 244 pct. 1 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata, când dezlegarea pricinii atârnă, în tot sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
Necontestat, obiectul judecăţii în dosarul nr. 13114/2002 aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa, îl constituie constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare încheiat, între pârâta S.C. U.S. şi intervenienta M.I., cu privire la imobilul în litigiu, supus revendicării, prin acţiunea de faţă, pe calea dreptului comun.
Aşa fiind şi faţă de temeiul juridic invocat prin cererea de suspendare, este fără semnificaţie juridicăîn acest cadru procesual împrejurarea că, potrivit art. 47 din Legea nr. 10/2001, numai persoana îndreptăţită poate cere suspendarea judecăţii. Norma legală citată, prevede posibilitatea pe care o are persoana îndreptăţită (în sensul Legii nr. 10/2001) de a părăsi pe această cale, procedura de judecată potrivit dreptului comun şi a recurge astfel la procedura specială de restituire reglementată de această lege.
Faţă de cele arătate, rezultă că instanţa de apel a apreciat corect asupra oportunităţii măsurii de suspendare a judecăţii, fiind evident faptul că, între cele două litigii, în raport de obiectul lor, există o strânsă legătură, soluţionarea cauzei de faţă putând depinde, într-o ipoteză sau alta, de soluţia ce se va da în dosarul nr. 13114/2002.
Urmează ca, în temeiul prevederilor art. 312 C. proc. civ., recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii A.C.A., I.A.C., A.R., A.A. împotriva încheierii din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie2003.
← ICCJ. Decizia nr. 473/2003. Civil. L 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 474/2003. Civil → |
---|