ICCJ. Decizia nr. 5044/2003. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 5044
Dosar nr. 6723/2003
Şedinţa din Camera de consiliu de la 27 noiembrie2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13 martie 2003 reclamanta Fundaţia J.T. Constanţa a chemat în judecată pe pârâtul M.V., solicitând Tribunalului Constanţa ca prin ordonanţa preşedinţială pârâtul să fie obligat să predea reclamantei actele fundaţiei, să i se interzică folosirea ştampilei anulate şi să semneze în numele fundaţiei, prevalându-se de funcţia de preşedinte din care a fost demis în mod legal.
În drept se invocă prevederile art. 581 C. proc. civ. şi Legea nr. 146/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 550 din 7 mai 2003, Tribunalul Constanţa, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
În justificarea acestei soluţii s-a argumentat că reclamanta este o structură organizatorică a Fundaţiei N.T., numai aceasta din urmă are personalitate juridică şi art. 32 din Legea nr. 146/2002 prevede că „pentru orice acţiune în justiţie, indiferent de subiectul prevăzut în prezenta lege, în vederea soluţionării cererilor de constituire, precum şi a oricăror litigii ce decurg din aplicarea prezentei legi, competenţa aparţine tribunalului în a cărui rază teritorială se află fundaţia respectivă".
Întrucât reclamanta face parte din structura Fundaţiei N.T. şi aceasta îşi are sediul în Bucureşti, competenţa teritorială în soluţionarea cauzei revine Tribunalului Bucureşti.
Sesizat prin declinare de competenţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a pronunţat sentinţa civilă nr. 856 din 25 septembrie 2003 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
În motivarea sentinţei s-a învederat că reclamanta, constituită iniţial în temeiul Decretului-lege nr. 150/1990, are personalitate juridică şi sediul acesteia se află în Constanţa, ea derulează programe specifice, are patrimoniu propriu, distinct de al Federaţiei N.T., al cărei sediu este în Bucureşti, iar prezenta cauză nu interesează activitatea Fundaţiei N.T.
Sesizată cu conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Constanţa şi Tribunalul Bucureşti, în condiţiile art. 20 şiart. 22 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că Tribunalului Constanţa îi revine competenţa soluţionării prezentului litigiu.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 146/2002, în sensul acestei legi, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, fără scop lucrativ, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.
Sediile fundaţiilor judeţene se află în reşedinţele de judeţ şi alături de aceste fundaţii, organizate la nivel judeţean, art. 4 din aceeaşi lege reglementează funcţionarea Fundaţiei N.T., de asemenea persoană juridică de drept privat, al cărei sediu, precizează art. 4 alin. (3), se află în municipiul Bucureşti.
Cu referire la litigiile privind regimul juridic al fundaţiilor şi la aplicarea prevederilor Legii nr. 146/2002, art. 32 din aceeaşi lege precizează în alin. (1) că „pentru orice acţiune în justiţie, indiferent de subiectul prevăzut în prezenta lege, în vederea soluţionării cererilor de constituire, precum şi a oricăror litigii ce decurg din aplicarea prezentei legi, competenţa aparţine tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială se află fundaţia respectivă".
În alin. (2) al art. 4 din aceeaşi lege se arată că pentru litigiile Fundaţiei N.T. competenţa aparţine Tribunalului Bucureşti.
Din dispoziţiile Legii nr. 146/2002, mai sus evocate, rezultă că prezenta cauză, având ca obiect obligarea fostului preşedinte al fundaţiei judeţene la predarea actelor fundaţiei şi la interdicţia de a folosi semnătura sa şi ştampila, este de competenţa Tribunalului Constanţa, în a cărui rază teritorială se află fundaţia care a promovat acţiune, obiectul pricinii fiind străin de activitatea fundaţiei naţionale, cu sediul în Bucureşti.
În conflictul ivit, urmează a se stabili în favoarea Tribunalului Constanţa competenţa de soluţionare a prezentei cauze, dosarul urmând a se trimite acestei din urmă instanţe pentru judecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială introdusă de reclamanta Fundaţia J.T. Constanţa împotriva pârâtului M.V., în favoarea Tribunalului Constanţa.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi27 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 6124/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6119/2003. Civil. Revendicare. Recurs în... → |
---|