ICCJ. Decizia nr. 514/2003. Civil. LEGEA NR.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 514
Dosar nr. 21.087/1/2003
( nr. vechi 13.376/2003)
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2006
Asupra recursurilor civile de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj la 30 octombrie 2002, reclamanta C.L. a chemat în judecată Primăria Scoarţa, primarul comunei Scoarţa, Prefectura Gorj şi Ministerul Finanţelor solicitând anularea, în parte, a dispoziţiei nr. 936 din 14 octombrie 2002, dată de primarul comunei Scoarţa şi plata de despăgubiri băneşti pentru construcţia fostă „Şcoala Cerăt".
A arătat reclamanta că, în prezent, construcţia este într-un stadiu avansat de degradare şi nu mai poate fi renovată, astfel că se impune plata de despăgubiri.
Instanţa investită cu soluţionarea cererii, prin sentinţa civilă nr. 14 din 12 februarie 2003, a respins acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele: ca urmare a notificării reclamantei, primarul comunei Scoarţa, prin dispoziţia nr. 936 din 14 octombrie 2002 a dispus restituirea în natură a imobilului solicitat, casă împreună cu terenul aferent; din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că într-adevăr această casă este într-o stare avansată de degradare, datorată faptului că datează din anul 1928 şi a fost construită din lemn, care între timp a putrezit, însă acest fenomen s-ar fi petrecut şi dacă imobilul ar fi fost locuit de reclamantă; potrivit art. 9 din Legea nr. 10/2001, art. 7 şi art. 1 din acelaşi act normativ, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent de posesor, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini; restituirea imobilelor în natură este un principiu consacrat de această lege, care exclude posibilitatea acordării de despăgubiri pentru eventualele degradări pe care imobilul le-a suferit de-a lungul timpului.
Apelul declarat de reclamantă a fost admis de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 145 pronunţată la 13 iunie 2003, care a schimbat sentinţa apelată, a constatat că valoarea locuinţei preluată abuziv este de 98.567.000 lei pentru care se vor acorda despăgubiri prin echivalent, potrivit legii.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a considerat fondate criticile formulate de apelanta reclamantă, apreciind că prima instanţă a ignorat prevederile art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001, privind acordarea de despăgubiri prin echivalent, în sensul că în cauză s-a dovedit cu raportul de expertiză efectuată de expert B.C., că locuinţa nu mai are în prezent valoare de circulaţie, fiind în totalitate distrusă, însă valoarea de înlocuire actualizată a locuinţei la data preluării este de 98.567.000 lei.
Împotriva acestei ultime hotărâri judecătoreşti au declarat recurs pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Scoarţa formulând critici ce vizează greşita aplicare a legii, respectiv a art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, motiv de recurs ce se încadrează în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursurile urmează a fi admise pentru cele ce urmează.
Prin notificarea adresată Primăriei comunei Scoarţa, reclamanta a solicitat numai despăgubiri băneşti pentru un imobil pretins a fi într-o stare agravată de degradare, pe motiv că nu poate fi reparat.
Primarul comunei Scoarţa a dispus restituirea în natură a imobilului, în starea în care se află, ceea ce este perfect legal faţă de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001 când în speţă sunt aplicabile prevederile art. 9, art. 7 şi art. 1 din legea arătată, neţinând seama de faptul că, prin contestaţie, reclamanta a cerut numai despăgubiri băneşti, refuzând restituirea în natură, ceea ce încalcă principiul fundamental statuat de această lege.
Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., urmează a se admite ambele recursuri, cu consecinţa casării deciziei atacată şi păstrării sentinţei civile pronunţată de Tribunalul Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Scoarţa împotriva deciziei nr. 145 din 13 iunie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi păstrează sentinţa nr. 14 din 12 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5332/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 481/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
