ICCJ. Decizia nr. 5159/2003. Civil. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5159
Dosar nr. 10102/2003
Şedinţa publică din 14 iunie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanţa sub nr. 168 din 27 decembrie 2001, reclamanta N.S. a solicitat anularea deciziei emisă de pârâta SC E. SA, restituirea în natură a imobilului cunoscut sub numele vila E. şi 224,75 mp teren şi în subsidiar, obligarea pârâtei să facă conform art. 24 o ofertă de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este moştenitoarea defuncţilor P.M. şi I. şi în această calitate a solicitat pârâtei deţinătoare a imobilului, restituirea acestuia.
Pârâta a emis Decizia nr. 627/2001 prin care a respins cererea de restituire în natură a imobilului, motivat de faptul că imobilul intră sub incidenţa art. 27 din Legea nr. 10/2001, iar pentru acordarea eventualelor măsuri reparatorii prin echivalent, contestatoarea urma a se adresa la A.P.A.P.S. Bucureşti.
Reclamanta a mai arătat că imobilul a fost dobândit nelegal de către stat, întrucât urmare a faptului că, deşi acesta aparţinea proprietarei M.P., el a fost preluat pe numele I.P. cu încălcarea dispoziţiilor art. II din Decretul nr. 92/1950.
Prin sentinţa civilă nr. 391 din 14 martie 2003, Tribunalul Constanţa a admis în parte contestaţia formulată de reclamanta N.S. prin mandatar S.N. în contradictoriu cu pârâta SC E. SA şi pe cale de consecinţă, a anulat Decizia nr. 627 din 14 septembrie 2001 emisă de SC E. SA şi obligă pârâta să facă contestatoarei o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, vila E. şi a terenului în suprafaţă de 224,75 mp situat în Eforie Nord, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001. A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematelor în garanţie, A.P.A.P.S. şi Statul Român, ca nefondată. A fost respinsă cererea de chemare în garanţie a A.P.A.P.S. şi a Statului Român. A fost respinsă ca nefondată cererea de obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în raport de dispoziţiile art. 18 lit. a) şi d) şi art. 27 şi art. 32 din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor preluate cu titlu valabil şi înstrăinate în mod legal, persoana îndreptăţită nu are dreptul decât la măsuri reparatorii prin echivalent, corespunzătoare imobilelor solicitate.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamanta N.S. prin mandatar S.N. şi pârâta SC E. SA
Prin Decizia civilă nr. 87/C din 9 septembrie 2003, Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantă prin mandatar şi de pârâtă.
Instanţa de apel a reţinut că imobilul în cauză a fost preluat cu titlu valabil, fiind aplicabil art. 27 din Legea nr. 10/2001, iar pârâta a fost privatizată conform Legii nr. 15/1990 şi transformată în societate comercială, evaluându-i-se patrimoniul în condiţiile HG nr. 945/1990. Ulterior, societăţile comerciale au fost privatizate total, în contextul legilor speciale, iar privatizarea SC E. SA s-a realizat prin transferul integral al acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de stat inclusiv Vila E. care a trecut în proprietatea şi patrimoniul SC E. SA.
În contra deciziei mai sus menţionată au declarat recurs reclamanta N.S. prin mandatarul S.N. şi pârâta SC E. SA devenită SC T.H.T. Marea Neagră SA.
Astfel recurenta N.S. a criticat soluţia ca nelegală pentru încălcarea dispoziţiilor prevăzute în art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ. susţinând, în esenţă, următoarele aspecte:
- greşit instanţa a apreciat că imobilul în litigiu, cunoscut sub numele de vila E., a fost trecut cu titlu valabil în proprietatea statului, deoarece ar fi fost îndeplinite condiţiile Decretului-lege nr. 92/1950 cu referire la art.1 din acest act normativ;
- nu se poate pune în discuţie aplicarea art. 27 din Legea nr. 10/2004 care reglementează situaţia imobilelor preluate cu titlu valabil evidente în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate, atâta vreme cât imobilul din litigiu a fost preluat fără un titlu valabil, iar trecerea lui în patrimoniul societăţii comerciale privatizate este nelegală.
Recurenta-pârâtă SC E. SA a criticat soluţia sub aspectul că societatea a fost greşit obligată să emită o nouă decizie prin care să facă ofertă de restituire în echivalent, situaţie care este în contradicţie cu prevederile Legii nr. 10/2001.
Examinând motivele de recurs şi în raport cu actele dosarului, se reţin următoarele:
Recurenta-reclamantă N.S. prin mandatar a fost citată pentru termenul stabilit la 14 iunie 2005 cu menţiunea specială de a se prezenta personal în faţa instanţei pentru a semna recursul.
Potrivit art. 3021 C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii, semnătura celui care face cererea.
Cum recurenta-reclamantă nu s-a prezentat să semneze recursul declarat, deşi a fost citată în acest sens, la termenul stabilit, urmează a se constata nulitatea recursului.
În ce priveşte recursul declarat de SC E. SA, devenită SC T.H.T. Marea Neagră SA, acesta se constată a fi nefondat.
Instanţa de apel a stabilit că privatizarea SC E. SA s-a realizat prin transferul integral al acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de stat inclusiv Vila E. Aceasta a trecut în proprietatea şi patrimoniul SC E. SA, reţinându-se corect că, în situaţia în care restituirea în natură nu este posibilă, pârâta avea obligaţia ca în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării reclamantei să-i facă acesteia, o ofertă de restituire în echivalent în conformitate cu dispoziţiile art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, obligarea pârâtei la îndeplinirea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001, reprezintă o măsură corectă ce urmează a fi aplicată corespunzător de aceasta.
În consecinţă, în raport cu dispoziţiile art.18 lit. a) şi d), art. 37 şi art. 32 din Legea nr. 10/2001, precum şi a dispoziţiilor art. 23 şi art. 24 din aceeaşi lege, în cazul imobilelor preluate cu titlu valabil şi înstrăinate în mod legal, ca în cazul în speţă, cum corect a reţinut instanţa de apel, persoana îndreptăţită are drept la măsuri reparatorii prin echivalent, corespunzătoare imobilelor solicitate.
Faţă de considerentele expuse urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă şi de a constata nulitatea recursului declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. SA, devenită SC T.H.T. Marea Neagră S.A. împotriva deciziei nr. 87/C din 9 septembrie 2003 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă.
Constată nul recursul declarat de reclamanta N.S. împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5224/2003. Civil. încheiere de respingere a... | ICCJ. Decizia nr. 4951/2003. Civil. Pretentii. Recurs → |
|---|
