ICCJ. Decizia nr. 546/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTEDE CASAŢIEŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 546
Dosar nr. 4146/2003
Şedinţa publică din 27 ianuarie2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. La data de 28 iulie 2003 s-a înregistrat recursul în anulare contra deciziei civile nr. 967/R/11 septembrie 2002 şi a sentinţei civile nr. 134/D/13 mai 2002 prin care Ministerul Justiţiei şi CASAOPSNAJ au fost obligaţi, în solidar, să restituie suma de 7%, reţinută ilegal reclamantei, în perioada 1 ianuarie 2000 – 1 martie 2001, cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate, pe temeiul din art. 99 alin. (1) al Legii nr. 92/1992 republicată.
Se susţine că Legea nr. 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1998, este ulterioară Legii nr. 92/1992 şi în art. 6 lit. d) nu sunt cuprinşi magistraţii ca fiind exceptaţi de la plata contribuţiei, iar, pe de altă parte, reclamanta a încheiat contractul cu CASAOPSNAJ angajându-se la plata acesteia.
2. Recursul în anulare este fondat.
2.1. Într-adevăr, conform art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 „magistraţii … beneficiază, în mod gratuit de asistenţa medicală…"; textul nu prevede obligaţia acestora de plata contribuţiei la asigurările de sănătate.
Acest act normativ constituie legea organică (generală) a autorităţii judecătoreşti.
Ulterior, prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1977 privind asigurările de sănătate s-a prevăzut că „asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează descentralizat pe baza principiului solidarităţii….". Dispoziţiile art. 55 din această lege prevăd, limitativ, persoanele care beneficiază de asigurările de sănătate fără plata contribuţiei de 7%, între care nu sunt incluşi magistraţii".
2.2. În materia asigurărilor sociale de sănătate legea specială este Legea nr. 145/1977 care are ca obiect reglementarea asigurărilor de sănătate, dispoziţiile Legii nr. 92/1992constituind legea generală, având ca obiect organizarea judecătorească şi statutul magistraţilor.
Pe de altă parte, legea specială, care, de principiu, prevalează celei generale, este ulterioară acesteia din urmă, generând, implicit, abrogarea dispoziţiilor contrare.
Ca atare, în speţă se aplică legea specială care nu exceptează expres de la contribuţia de 7%, astfel că recursul în anulare este fondat, urmând a fi casate ambele hotărâri şi acţiunea respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Casează Decizia civilă nr. 967/R din 11 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, precum şi sentinţa civilă nr. 134/D din 13 mai 2002 a Tribunalului Satu Mare şi respinge acţiunea şi cererea de chemare în garanţie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 4092/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 3997/2003. Civil → |
|---|
