ICCJ. Decizia nr. 5762/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5762
Dosar nr. 9666/2003
Şedinţa publică din 21 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 170 din 16 octombrie 2003, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC E. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 565 din 4 iunie 2003 a Tribunalului Cluj, obligând apelanta să plătească intimatului K.I. suma de 6 milioane lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această decizi, Curtea de Apel a reţinut că Tribunalul Cluj a admis acţiunea reclamantului K.I. împotriva pârâtelor SC E. SA Baia Mare, SC E. SA Bucureşti şi SC F.D.F.E.E.E.T.N. SA, a anulat Decizia nr. 1325 din 12 decembrie 2001 a SC F.D.F.E.E.E.T.N. SA şi s-a stabilit dreptul reclamantului la plata despăgubirilor pentru terenul de 476 mp înscris în C.F. nr. 5103 Baia Mare, nr. top 2536/5 şi 2535, despăgubiri în sumă de 14.280 dolari SUA. Pârâtele au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul a reţinut că terenul a fost proprietatea reclamantului, fiind expropriat prin Decizia nr. 3428 din 20 ianuarie 1970.
La solicitarea reclamantului, deţinătoarea terenului a emis Decizia nr. 1235 din 12 decembrie 2001 prin care a oferit fostului proprietar suma de 5.000 dolari SUA sau echivalentul în lei la data plăţii.
Pentru stabilirea valorii reale a imobilului expropriat, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, prin comisie rogatorie, imobilul fiind situat în Baia Mare. Din concluziile expertizei a rezultat o valoare estimată de 19.779 dolari SUA şi o valoare de piaţă de 14.280 dolari SUA, acest din urmă preţ fiind avut în vedere la stabilirea despăgubirilor cuvenite.
Prin încheierea din 28 iulie 2003, s-a admis cererea pârâtei SC F.D.F.E.E. E.T.N. SA şi s-a îndreptat eroarea materială din dispozitivul sentinţei, în sensul că „anulează Decizia nr. 1325 din 21 decembrie 2001 a SC D.F.E.E. E. SA Bucureşti.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta SC E. SA Bucureşti, susţinând că nu are calitate procesuală pasivă deoarece prin HG 1342/2001 s-a reorganizat, toate drepturile şi obligaţiile fiind preluate prin protocol de către SC F.D.F.E.E. E.T.N. SA A mai susţinut şi că sentinţa este nelegală pentru că în dispozitiv nu s-a menţionat calea de atac şi termenul în care se poate exercita.
Curtea de Apel Cluj a constatat că Decizia nr. 1325 din 12 decembrie 2001 a fost emisă de pârâta SC E. SA Bucureşti, situaţie faţă de care avea calitate procesuală pasivă. De altfel, dispozitivul sentinţei civile nr. 565 din 4 iunie 2003 a Tribunalului Cluj a fost corectat prin încheierea din 28 iulie 2003 a aceluiaşi Tribunal, încheiere prin care s-a îndreptat eroarea materială strecurată.
S-a mai reţinut că deşi în dispozitiv nu este menţionată calea de atac şi termenul, acest lucru este consemnat în minută, lipsa menţiunii din dispozitiv neprejudiciind partea deoarece apelul a fost declarat în termen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, pârâta SC E. SA Bucureşti.
Fără a indica vreunul din motivele de modificare sau casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurenta a arătat că Decizia Curţii de Apel este nelegală deoarece în mod greşit a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată. Se susţine că instanţele nu au luat în considerare pactul compromisoriu încheiat de SC E. SA şi SC E.T.N. SA prin care aceasta din urmă se substituie în drepturile şi obligaţiile primei societăţi, care nu mai putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. La data la care instanţa de fond a dat încheierea de îndreptare a erorii materiale, motivele de apel se aflau deja la dosar, aşa fel încât nu poate fi reţinută culpa societăţii pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Faţă de motivele dezvoltate în cerere şi în limita lor, Înalta Curte va privi recursul din punctul de vedere al dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
În procedura iniţiată de reclamantul K.I. au avut calitate de parte în proces pârâtele SC E. SA Baia Mare, SC E. SA Bucureşti şi SC F.D.F.E.E.E.T.N. SA
Pârâta SC E. SA Bucureşti a şi declarat apel împotriva sentinţei instanţei de fond, apel respins ca nefondat.
Prin urmare, indiferent de natura protocoalelor existente, în procedura din faţa Tribunalului şi a Curţii de Apel Cluj, recurenta a avut calitatea de parte în proces şi urmează să suporte consecinţele dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. În condiţiile în care apelul declarat de SC E. SA Bucureşti a fost respins, în mod corect Curtea de Apel Cluj a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. şi a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată către intimat.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va face aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi va respinge recursul declarat de SC E. SA Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 170 din 16 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5761/2003. Civil. SUSPENDARE EXECUTARE. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5728/2003. Civil. Pretentii. Recurs → |
|---|
