ICCJ. Decizia nr. 6237/2003. Civil. Revendicare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6237
Dosar nr. 4904/2003
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
1. Prin contestaţia din 12 august 2002 persoana îndreptăţită P.E., ca soţie supravieţuitoare şi unică moştenitoare, pe temeiul art. 24 pct. 7-8 din Legea nr. 10/2001, a cerut obligarea SC E. SA la restituirea bunurilor mobile şi imobile preluate, fără titlu, de stat la 14 iunie 1948,
- imobilul – casă şi teren – situat în Alexandria, ş.
- bunurile mobile cuprinse în procesul verbal din 14 iunie 1948, anexat.
Tribunalul Teleorman, prin sentinţa civilă nr. 3431 din 2 decembrie 2002, a admis contestaţia în ce priveşte imobilul, pe care l-a restituit şi a luat act că s-a renunţat la judecată cu privire la bunurile mobile, iar prin Decizia civilă nr. 359 din 20 iunie 2003 Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul intimatei ca nefondat.
Contra ambelor hotărâri intimata a declarat recurs, pe temeiul din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că
- imobilul nu este identificat prin vecinătăţi şi alte construcţii, existând 4 corpuri în incinta sa şi că
- acest imobil a suferit serioase transformări, acum fiind sediul societăţii comerciale recurente.
2. Recursul este nefondat.
Imobilul în litigiu este clar identificat prin actul de vânzare-cumpărare al recurentei, prin procesul-verbal din 14 iunie 1948 şi prin sentinţa civilă nr. 4719 din 2 noiembrie 1993 care l-a anulat.
De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 788 din 28 martie 2001, irevocabilă s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 741 din 1 aprilie 1998 şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară (dintre P.E. şi SC E.), imobilul fiind foarte clar individualizat.
Pe de altă parte, însăşi recurenta, în cursul procesului şi în mod expres în motivele de recurs, relevă că imobilul constituie sediul societăţii, astfel că primul motiv de recurs este evident nefondat.
Relativ la aşa zisa transformare a imobilului se arată că „urmează ca un expert (în dos. nr. 801/2003) să aprecieze dacă valoarea îmbunătăţirilor...şi valoarea cheltuielilor utile şi necesare... depăşesc valoarea imobilului propriu-zisă". Într-o atare situaţie nu se pune, deci, problema transformării şi a unui nou imobil, în sensul dat de Legea nr. 10/2001, ci de îmbunătăţiri necesare şi utile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta SC E. SA Alexandria împotriva deciziei nr. 359 din 20 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6296/2003. Civil. Actiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6175/2003. Civil. Contestatie în anulare.... → |
---|