ICCJ. Decizia nr. 6347/2003. Civil. Revizuire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6347
Dosar nr. 6902/2003
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2004
Asupra cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12 noiembrie 2003, revizuientul B.A. a solicitat anularea deciziei nr. 1964 din 14 octombrie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti întrucât este potrivnică sentinţei civile nr. 592 din 19 februarie 1999 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 2604 din 27 octombrie 1999 pronunţată de Tribunalul Prahova şi prin Decizia nr. 765 din 7 martie 2000 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a arătat că există o contrarietate evidentă între cele două hotărâri judecătoreşti, care au pronunţat soluţii potrivnice în aceeaşi pricină, referitoare la stabilirea unei servituţi de trecere pentru reclamant la calea publică pe terenul revizuientului şi al pârâţilor.
Cererea de revizuire este nefondată şi urmează a fi respinsă pentru considerentele ce se vor expune.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de împrejurarea ca în cadrul celui de-al doilea ciclu procesual, instanţa să nu fi cunoscut existenţa primei hotărâri sau să nu se fi pronunţat asupra excepţiei privitoare la puterea lucrului judecat. Dacă însă în al doilea ciclu procesual, prima hotărâre a fost invocată şi instanţa a respins excepţia puterii de lucru judecat, nu se poate reitera aceeaşi excepţie pe calea revizuirii deoarece există autoritatea de lucru judecat cu privire la aceasta.
A considera altfel ar însemna ca instanţa sesizată cu cererea de revizuire să nu se limiteze doar la anularea ultimei hotărâri, ci să examineze şi modul de rezolvare a excepţiei puterii de lucru judecat, deci să exercite un control judiciar care nu se poate realiza însă prin intermediul revizuirii.
Or, în speţă, în cel de-al doilea ciclu procesual, atât Judecătoria Câmpina prin sentinţa civilă nr. 413 din 26 februarie 2003 cât şi Tribunalul Prahova prin Decizia nr. 1029 din 2 iulie 2003 au reţinut că autorul reclamanţilor a mai purtat un proces cu pârâtul B.A.
În plus, prin Decizia a cărei revizuire se cere s-a admis recursul reclamanţilor şi s-au modificat în tot hotărârile atacate, ultimul motiv de recurs invocat de aceştia fiind tocmai faptul că nu există autoritate de lucru judecat deoarece părţile sunt diferite.
Distinct de cele de mai sus, se reţine că în cauză nu există nici tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Astfel, în primul proces, reclamantul V.C. a chemat în judecată pe pârâtul B.I.A. în vederea obligării acestuia să ridice porţile şi plantaţiile aflate pe drumul de acces către terenul proprietatea sa, în timp ce al doilea proces are ca părţi pe reclamanţii V.M. şi V.C.C.F., pârâţii fiind B.A., B.D., V.L. şi HG Prin a doua acţiune, reclamanţii au solicitat ca pârâţii să fie obligaţi să le permită libera trecere pe drumul de acces de la proprietăţile lor către strada principală.
Având în vedere considerentele arătate, urmează a se respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de B.A. împotriva deciziei nr. 1964 din 14 octombrie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 64/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6343/2003. Civil. Pretentii. Recurs → |
|---|
