ICCJ. Decizia nr. 6992/2003. Civil. CONTESTATIE LEGEA NR.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6992
Dosar nr. 12760/2003
Şedinţa publică din 10 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 192 din 7 martie 2003 Tribunalul Bucureşti, a admis acţiunea formulată de reclamantele C.H.V. şi C.C., în contradictoriu cu Municipiul Bucureşti prin Primar General, a anulat parţial dispoziţia nr. 545 din 30 februarie 2002, art. 1 alin. (3), prin care se prevede că se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentele vândute în temeiul Legii nr. 112/1995, a obligat Municipiul Bucureşti să suspende procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001 până la soluţionarea irevocabilă a acţiunilor formulate de reclamante pentru constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare.
S-a reţinut, pentru aceasta, aplicabilitatea prevederilor art. 47 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 în cazul acţiunilor formulate potrivit art. 46 şi art. 48, în sensul că procedura de restituire începută în temeiul Legii nr. 10/2001 este suspendată până la soluţionarea prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, a cererilor prin care persoana îndreptăţită a solicitat constatarea nulităţii absolute a actelor de înstrăinare.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 385 din 19 septembrie 2003, a respins apelul declarat împotriva sentinţei, de către Municipiul Bucureşti prin Primar General, în esenţă pentru aceleaşi considerente, apreciind ca nefondat şi motivul de apel privind lipsa calităţii procesuale a Municipiului Bucureşti, într-un asemenea litigiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Municipiul Bucureşti prin Primar General, susţinând că,
În cauză calitate procesuală pasivă are Primarul General şi nu Municipiul Bucureşti prin Primar General,
În ce priveşte fondul, dispoziţia primarului este legală în ce priveşte acordarea de despăgubiri, imobilul fiind înstrăinat fostului chiriaş conform Legii nr. 112/1995,
Eronat a fost obligat la cheltuieli de judecată.
Recursul nu este întemeiat.
Instanţele au apreciat corect asupra calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti prin Primar General, în aplicarea prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 10/2001, ca unitate administrativ teritorială, cu personalitate juridică, reprezentată de primar.
Cu referire la fondul litigiului, de asemenea, soluţia este legală, câtă vreme, de necontestat, contractele de vânzare-cumpărare ale foştilor chiriaşi încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, formează obiect de judecată, aplicabile fiind deci prevederile art. 47 alin. (2) din lege.
Nefondat este şi motivul de recurs în legătură cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 385 din 19 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7216/2003. Civil. Conflict de munca. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 6990/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
