ICCJ. Decizia nr. 8447/2003. Civil. Conflict de muncă. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8447
Dosar nr. 6121/2003
Şedinţa publică din 26 octombrie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1665 din 20 decembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Covasna a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta T.M.M. împotriva pârâţilor Tribunalul Covasna, Ministerul Justiţiei şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. şi drept consecinţă pârâţii au fost obligaţi să plătească reclamantei suma de 1.664.466 lei cu titlu de plată nedatorată pe perioada 1 ianuarie 2000–29 martie 2001, cu dobânda legală calculată conform OG nr. 9/2000 de la data reţinerii lunare a cotei de 7% din salariu şi până la plată.
A mai fost respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Totodată au fost respinse ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Ministerul Justiţiei şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei nu este fondată, întrucât contestatoarea se află în raport de muncă cu Tribunalul Covasna, care este ordonator secundar de credite sub coordonarea Ministerului Justiţiei.
Pe fond, tribunalul a considerat că potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul, soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, astfel că legea nu condiţionează acordarea asistenţei medicale gratuite de plata unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, iar modificarea intervenită în materie, prin inserarea acestei condiţii, se referă la perioada ulterioară celei pentru care s-au solicitat drepturile băneşti respective.
Recursurile declarate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. cu sediul în Bucureşti au fost respinse ca nefondate prin Decizia nr. 296/R din 13 martie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.
În plus, faţă de argumentele instanţei de fond, instanţa de apel a reţinut că acordarea asistenţei medicale gratuite nu poate fi condiţionată de plata contribuţiei lunare întrucât s-ar ajunge în fapt la o asistenţă medicală contra cost, eliminându-se astfel caracterul de gratuitate al acesteia.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., soluţionând în esenţă că acestea au fost pronunţate cu încălcarea prevederilor art. 1, art. 4, art. 6, art. 52 şi art. 55 din Legea nr. 145/1997, din care rezultă că magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Recursul în anulare este fondat.
Este adevărat că, în conformitate cu prevederile art. 99 şi art. 141 din Legea nr. 92/1992, magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază, în mod gratuit, de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, însă această gratuitate nu echivalează cu scutirea de plata contribuţiei pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate, care constituie o obligaţie distinctă.
Beneficiul gratuităţilor prevăzute de art. 99 şi art. 141 din Legea nr. 92/1992 se aplică numai în condiţiile cuprinse în Legea nr. 145/1997 care în art. 4 instituie regula generală a obligativităţii asigurării de la care există excepţiile prevăzute în art. 6 şi art. 55 ce se referă expres la persoanele scutite de plata contribuţiei.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 145/1997, persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute în art. 6 şi art. 55.
Cum magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate nu figurează printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuţii, Curtea constată că doar prin încălcarea esenţială a prevederilor legale menţionate tribunalul a admis acţiunea reclamantei, soluţie confirmată şi de curtea de apel.
În consecinţă, Curtea va admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi va casa hotărârile atacate iar în fond va respinge acţiunea reclamantei precum şi cererea de chemare în garanţie formulată de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Ca o consecinţă a admiterii recursului în anulare va respinge cererea de suspendare a executării hotărârilor pronunţate în cauză ce au fost casată prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 296R din 13 martie 2003 a Curţii de Apel Braşov şi sentinţei civile nr.1665 din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Covasna.
Casează hotărârile atacate şi în fond respinge acţiunea reclamantei T.M.M.
Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de C.A.S.A. O.P.S.N.A.J.
Respinge cererea de suspendare a executării hotărârilor atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9975/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8278/2003. Civil. REVENDICARE LEGEA 10/2001.... → |
|---|
