ICCJ. Decizia nr. 892/2003. Civil. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.892
Dosar nr.1927/2003
Şedinţa publică din 3 februarie2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 306 din 10.06.2002 pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta V.C. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice pentru lipsa calităţii procesuale a pârâtului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta trebuia să formuleze acţiune pentru despăgubiri în echivalent împotriva Primarului comunei Vlădeşti care avea obligaţia legală să stabilească prin dispoziţie motivată măsurile reparatorii în echivalent solicitate de reclamantă, şi nu împotriva Statului Român, care are legitimare procesuală pasivă decât în situaţiile limitativ prevăzute de art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001 – caz în care unitatea deţinătoare nu a fost identificată.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia civilă nr. 3/14.01.2003, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta V.C.împotriva sentinţei civile nr. 306 din 10.06.2002 a Tribunalului Galaţi.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, Statul Român nu poate avea calitatea procesuală pasivă, de vreme ce Primăria Vlădeşti avea obligaţia să soluţioneze cererea reclamantei în sensul stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr.10/2001.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs reclamanta criticând-o ca fiind nelegală – invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – deoarece:
- instanţele în mod greşit au reţinut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, în sensul că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, de vreme ce imobilul (moara) a fost demolată deci, nu se cunoaşte „unitatea deţinătoare" împotriva căreia să mă îndrept pentru măsuri reparatorii. Legea nr.10/2001 nu dă posibilitatea primăriei să dispună de mijloace de acordare de despăgubiri pentru imobilul demolat.
Recursul nu este fondat.
Cadrul în care se desfăşoară procesul este fixat de reclamant care, prin cererea de chemare în judecată indică – între altele – şi persoana împotriva căreia se îndreaptă pretenţiile sale, respectiv pârâtul.
Pentru a fi parte în procesul civil, pârâtul – ca de altfel şi reclamantul – trebuia să îndeplinească mai multe condiţii între care şi aceea de a avea capacitate procesuală.
În speţă, reclamanta a înţeles să cheme în judecată în calitate de pârât Statul Român – prin Ministerul Finanţelor Publice pentru a fi obligat la plata sumei de 1.000.000.000 lei reprezentând despăgubiri prin echivalent pentru imobilul (moară) preluat în mod abuziv în anul 1960, care în prezent este demolat.
Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice poate fi chemat în judecată numai în cazul în care unitatea deţinătoare a imobilului preluat abuziv nu a fost identificată.
Statul Român nu poate avea calitatea procesuală pasivă, atâta vreme cât Primăria Vlădeşti avea în condiţiile art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 obligaţia să soluţioneze cererea reclamantei în sensul stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva refuzului nejustificat al Primarului comunei Vlădeşti – pe raza căreia s-a aflat imobilul (moara) în litigiu – de a soluţiona cererea, reclamanta avea posibilitatea să formuleze acţiune în justiţie, în condiţiile art. 24 alin. ultim din Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, instanţele în mod judicios au stabilit că Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivul de recurs invocat de reclamantă nu se circumscrie temeiurilor prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.şi în consecinţă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.C. împotriva deciziei civile nr. 3/14.01.2003 a Curţii de Apel Galaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.C. împotriva deciziei nr. 3/A din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2004.
← CSJ. Decizia nr. 891/2003. Civil | ICCJ. Decizia nr. 888/2003. Civil. EXPROPRIERE TEREN. Recurs → |
---|