Acţiune în constatare. Decizia nr. 9/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-01-2012 în dosarul nr. 9/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9/2012
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G. N.-vicepreședinte
Judecător A. N. – președinte secție
Judecător M. M. C.
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă C. de A. A. I.
Procuror M. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. reprezentat de D.G.F.P A JUD. SIBIU, împotriva sentinței civile nr. 1157/4.10.2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 – recurs civil, respectiv d-na judecător M. F. C. lipsește din instanță motivat, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător M. M. C., desemnată în lista de permanență, fiind încheiat proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, legala îndeplinire a procedurii de citare cu părțile la acest termen de judecată, împrejurarea că recursul este motivat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar și s-a solicitat aplicarea în cauză a prevederilor art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimatul reclamant U. G., prin care se invocă nulitatea recursului declarat de pârât și solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Instanța, în deliberare, constatând că nu mai sunt alte cereri formulate, cauza este în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, punând în vedere reprezentantei Ministerului Public de a se pronunța și cu privire la excepția nulității recursului, invocată de intimatul reclamant prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea excepției nulității recursului invocată de reclamantul intimat prin întâmpinare și totodată, respingerea recursului ca nefundat, formulat de pârât, menținând ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond, care a considerat suficient probatoriul administrat în cauză.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra recursului civil de față,
P. acțiunea înregistrată la Tribunalul Sibiu – Secția civilă, reclamantul U. G. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. București, solicitând, ca prin hotărâre, să se constate caracterul politic al măsurii administrative de trecere în rezervă în luna august 1957.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a înrolat în armată în anul 1945 și a făcut Școala de subofițeri tehnici auto de jandarmi, iar din anul 1950 până în 1957 a fost anchetat în repetate rânduri, fiind acuzat că tatăl său a fost lider P.N.Ț. și simpatizant al mișcării legionare. De asemenea a fost cercetat pentru că dorea să se căsătorească cu o persoană de etnie germană, că nu apreciază tehnica sovietică și a refuzat să se prezinte la Școala de ofițeri pentru că îi așteaptă pe americani. Acestea au culminat cu trecerea în rezervă din motive moral politice în anul 1957.
În drept se invocă art. 4 și 2 din Legea nr. 221/2009.
P. sentința civilă nr. 1157/4.10.2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul U. G. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. și în consecință, s-a constatat caracterul politic al măsurii de trecere în rezervă a reclamantului, dispusă prin Ordinul Șefului de Stat M. al Direcției P.C.I. nr. 487/15.08.1957.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a fost subofițer de jandarmi aparținând de M.A.I. până în 15.08.1957, când a fost trecut în rezervă, conform art. 67 alin. c din Statutul Corpului Sergenților și Cartnicilor din M.A.I, pentru motive moral politice. Măsura luată împotriva reclamantului a fost considerată una abuzivă, trecerea în rezervă fiind datorată motivelor moral politice, deși dosarul reclamantului nu a mai fost identificat. Din actele depuse rezultă că reclamantului nu i s-au reproșat greșeli grave în serviciu sau purtare rea, ci doar motive politice au dus la încetarea carierei sale militare, iar căsătoria cu o persoană de etnie germană este unul dintre ele. De aceea, s-au considerat îndeplinite condițiile prev. de art. 4 alin. 2 rap. la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009 și a fost admisă acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea în tot a acesteia și respingerea acțiunii, fiind dată cu aplicarea greșită a prevederilor legale.
În motivarea recursului, pârâtul susține că instanța a admis acțiunea reclamantului, deși nu s-a făcut dovada concretă prin depunere de acte, documente sau a sentinței penale prin care a fost trecut în rezervă, pe motive pur politice și fără ca instanța să ia toate măsurile pentru reconstituirea dosarului de personal, în care a fost sancționat disciplinar, prin trecerea în rezervă, conform dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 221/2009. Singura afirmație că reclamantul a fost trecut în rezervă pe motive moral politice nu justifică și nu probează caracterul politic al faptei, conform dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 221/2009. Recurentul susține că reclamantul nu a depus la dosar documentul prin care s-a realizat trecerea în rezervă și prin care s-ar fi putut dovedi motivul real al acestei măsuri. Mai arată că există o arhivă specializată de unde se pot obține documente prin care fostele cadre militare își pot reconstitui dosarele, însă reclamantul în acest caz nu are interes să intre în posesia acestui document și poate nu a făcut demersurile necesare. În aceste condiții, consideră că instanța nu poate constata caracterul politic al măsurii trecerii în rezervă a reclamantului, condițiile unei asemenea constatări fiind enumerate expres și limitativ la art. 1 alin. 2, art. 3 din Legea nr. 221/2009.
În drept se invocă Legea nr. 221/2009, art. 1169 C. civ, OUG 62/2010.
Intimatul, prin mandatar, a depus întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de M.F.P., susținând că înscrisurile depuse la dosar și obținute cu dificultate fac dovada măsurii politice de trecere în rezervă.
Pe cale de excepție invocă nulitatea recursului, în temeiul art. 3021 alin. 1 lit. c și art. 304 C. proc. civ, invocând lipsa motivării în drept.
În drept invocă art. 861, art. 115 – 118, art. 242 alin. 2, art. 306 alin. 1 C. proc. civ.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de recurs, C. constată următoarele:
În primul rând, cu privire la excepția invocată de intimat, se constată că aceasta este nefondată: recurentul a invocat greșita aplicare a legii de către instanța de fond, chiar dacă nu a indicat temeiul de drept aplicabil în cauză, însă din motivarea căii de atac rezultă care sunt criticile aduse hotărârii atacate, fiind posibilă încadrarea acestora în punctul 9 al art. 304 C. proc. civ. Totodată au fost invocate și temeiurile de drept material aplicabile cauzei și care au fost menționate anterior ca fiind greșit aplicate de către instanța de fond.
În al doilea rând, analizând fondul cauzei: așa cum corect a reținut instanța de fond, prin Ordinul Șefului de Stat M. al Direcției P.C.I. nr. 487/15.08.1957, s-a dispus trecerea în rezervă a reclamantului U. G., conform art. 67 alin. c ( motive moral- politice) din Statutul Corpului Sergenților și Cartnicilor din M.A.I. Acest statut a fost abrogat de Consiliul de Miniștri ai R.P. Române în anul 1959, după cum rezultă din adresa nr. 1564/31.10.1990 (f. 14 dosar fond) trimisă reclamantului de către M. de Interne – Comandamentul Pompierilor. Această mențiune a trecerii în rezervă la data de 30.08.1957 rezultă și din livretul militar al reclamantului.
Din actele depuse la dosar rezultă că fiul reclamantului a solicitat Inspectoratului General pentru Situații de urgență din cadrul M.A.I, identificarea Ordinului în baza căruia tatăl său a fost trecut în rezervă și i s-a răspuns cu adresa nr._/16.02.2010, că aceste documente solicitate se află în arhiva instituției, însă sunt clasificate „secret”, însă față de solicitarea petentului, au fost demarate procedurile pentru desecretizarea acestor acte, pentru a-i fi comunicate în copie. După efectuarea acestui demers, i s-a comunicat, la data de 04.05.2010, atât Ordinul Șefului de Stat M. al Direcției P.C.I. nr. 487/15.08.1957 cât și adresa nr._/16.08.1957 de înaintare a acestui ordin.
Din aceste acte nu rezultă care a fost motivul concret pentru care a fost trecut în rezervă reclamantul și nu se poate presupune că a fost căsătoria cu o
(continuarea deciziei civile nr. 9/12.01.2012 pronunțată de C. de A. A. I. – Secția civilă în dosar civil nr._ )
persoană de etnie germană ( potrivit copiei certificatului de căsătorie depus la fila 16 în dosarul de fond).
Art. 1169 C. civ. stabilește că reclamantului îi revine sarcina probei afirmațiilor făcute în fața instanței. Or, din actele depuse de reclamant la dosar nu se poate determina motivul concret pentru care acesta a fost trecut în rezervă. Simpla indicare a temeiului de drept al acestei măsuri, art. 67 alin. c ( motive moral- politice) din Statutul Corpului Sergenților și Cartnicilor din M.A.I. nu este suficient pentru constatarea caracterului politic al acestei măsuri, din cel puțin două considerente: pentru că nu este indicat expres în art. 1-3 din Legea nr. 221/2009, iar în al doilea rând, pentru a aplica art. 4 din lege instanța nu are la dispoziție suficiente dovezi.
Ținând seama de aceste considerente de fapt și de drept, se constată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale și fiind aplicabil art. 304 pct. 9 C. proc. civ, în temeiul art. 312 C. proc. civ, va fi admis recursul pârâtului, modificată în tot sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. prin DGFP Sibiu împotriva sentinței civile nr. 1157/4.10.2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul U. G. în contradictoriu cu intimatul S. R. prin MFP pentru constatarea caracterului politic al măsurii administrative.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 Ianuarie 2012.
Președinte, C. G. N. | Judecător, A. N. | Judecător, M. M. C. |
Grefier, N. P. |
Redc. A.N.
Tehn. N.P.
2 ex/08.02.2012
Jud. fond – C. H.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 446/2012. Curtea de Apel ALBA... | Uzucapiune. Decizia nr. 296/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
