Expropriere. Decizia nr. 262/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 262/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 01-03-2016 în dosarul nr. 262/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CAALB:2016:207._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 262/2016
Ședința publică de la 01 Martie 2016
Completul compus din:
Președinte C. G. N.
Judecător M. A. M.
Grefier C. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
Procuror V. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul S. R. prin C.N.A.D.N.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj împotriva sentinței civile nr. 2205/2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, având ca obiect expropriere.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură, trimise prin fax, concluzii scrise din partea pârâtei apelante C.N.A.D.N.R. S.A. prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 23 februarie 2016, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față ;
Prin acțiunea civilă înregistrată în dosar civil nr._ al Tribunalului A., formulată de reclamantul P. S. împotriva pârâtului Statul Român prin CNADNR s-a solicitat:
- anularea în parte a hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 682 din 29.02.2012 în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate.
- obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei cu titlu despăgubiri pentru imobilul expropriat sub rezerva majorării sumei dacă din raportul de evaluare reiese o sumă mai mare.
Prin precizarea de acțiune fila 111 s-a solicitat să se constate că din .. 1602/2/32 înscrisă în titlu de proprietate_/4694/2001 în suprafață de 2100 mp neexpropriată, rămasă în urma exproprierii are caracter de loc înfundat și să se dispună exproprierea acesteia cu obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 116.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru acest imobil, în temeiul art. 24 alin.4 din Lg. 33/1994.
- în subsidiar solicită și plata contravalorii prejudiciului creat prin expropriere ce consta în diminuarea valorii de circulație a restului de teren neexpropriat, întrucât valoarea acestuia este afectată grav și ireversibil prin pierderea căilor de acces și situarea acesteia în imediata apropiere a amprizei autostrăzii, ceea ce produce poluare fonică și gazoasă, zone improprii pentru construcții rezidențiale, iar în zona respectivă, autostrada nu prevede ieșiri în zone comerciale sau de ajustare.
Prin sentința civilă nr. 2205/2014, Tribunalul A. a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul P. S. împotriva pârâtului Statul Român prin CNADNR SA, și în consecință:
A modificat în parte Hotărârea nr. 682/29.02.2012 precum și a Procesului verbal cu același număr în ce privește cuantumul despăgubirilor acordate aferente imobilului expropriat situat în S., locul numit ,, Între Hotare,, cu nr. cadastral 4502/2, nr.parcelă 1602/2/32 în suprafață de 1230 mp, precum și a imobilului cu nr. cadastral 4502/3, nr. parcelă 1602/2/32 în suprafață de 53 mp pe care l-a stabilit la suma de 272.432 lei.
A fost obligat pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 272.432 lei, cu titlu de despăgubiri civile pentru imobilul expropriat.
A fost obligată pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 2240 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut și motivat următoarele:
Prin Decizia de expropriere nr. 1252/05.09.2011 s-a dispus exproprierea imobilului proprietatea reclamantului, în suprafață de 1230 mp situat în localitatea S., nr. cadastral 4502/2.
Prin procesul verbal și Hotărârea nr. 682/29.02.2012 fila 6 s-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat la suma de 4.243,50 lei.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică de către 3 experți în baza dispozițiilor art. 22 din Legea 225/2010, ce ulterior a fost completat potrivit obiecțiunilor formulate de părți – filele 83,185,219.
Prin raportul de expertiză s-au realizat două variante de stabilire a valorii reale a imobilului expropriat, potrivit prețurilor de evaluare practicate de Comisia Notarilor Publici A. și potrivit metodei comparațiilor.
In prima variantă a rezultat o valoare de 86.100 lei iar în a doua, o valoare de 100.503 lei.
Întrucât ulterior a fost expropriată și o suprafață de 53 mp s-a stabilit și valoarea acesteia la suma de 4331 lei.
S-a stabilit de asemenea valoarea prejudiciului datorat neexploatării terenului în perioada 2011-2014 ( metoda arendării), la suma de 338 lei.
Întrucât expertul a stabilit că pârâtul nu a realizat căi de acces la parcelele neexpropriate a calculat și valoarea prejudiciului datorat lipsei acestora, pe care le-a stabilit la suma de 167.260 lei.
Analizând acțiunea de față în raport de probatoriul administrat și dispozițiile art. 22 din Legea 252/2010; 21-27- Legea 33/1994, art. 548 – 500 Cod civil, art. 44 – Constituție, aceasta s-a apreciat a fi fondată.
Astfel potrivit art. 44 Constituție nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarii sau în caz de divergență prin justiție.
Potrivit art. 26 din Legea 33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
Potrivit art. 26 alin.2 – Legea 33/1994 la modalitatea de stabilire a justei despăgubiri se va avea în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, respectiv la data efectuării raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz persoanelor îndreptățite.
Raportat la aceste dispoziții legale s-a apreciat că suma totală datorată, justificată și probată pe care pârâtul este ținut a o achita în favoarea reclamantului expropriat cu titlu de despăgubiri este cea stabilită și centralizată prin ultima completare a raportului de expertiză - fila 231- respectiv 272.432 lei.
Această sumă se compune din:
- 100.503 lei evaluarea reală a imobilului expropriat (1230 mp) calculată în raport de prețurile practicate în zonă (contracte autentice de vânzare cumpărare).
- 4331 lei valoarea reală a imobilului expropriat în suprafață de 53 mp, nr.cadastral 4502/3.
- 167.260 lei – prejudiciu cauzat reclamantei prin expropriere datorat imposibilității folosirii parcelei în suprafață de 2047 mp rămasă neexpropriată din lipsa căilor de acces.
- 338 lei prejudiciu cauzat reclamantei datorat neexploatării terenului în perioada 2011 -2014.
De asemenea, pârâta a fost obligată la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, modificat apel, pârâtul S. român prin CNADR prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea criticilor se arată în esență următoarele:
- raportul de evaluare efectuat de expropriator a respectat prevederile art. 11 din Legea 255/2010, fiind realizat cu respectarea principiilor exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
- instanța de fond în mod greșit a acordat reclamantului suma de 338 lei reprezentând folos de tras pentru imobilul expropriat întrucât prejudiciul vizează o perioadă ulterioară consemnării sumelor, dar în care terenul era deja în proprietatea statului român. Or, la data de 5.09.2011 sumele reprezentând cuantumul despăgubirilor au fost consemnate pe seama și la dispoziția reclamantei.
- În ce privește suma de 167.260 lei cu titlu de prejudiciu datorat imposibilității folosirii parcelei în suprafață de 2047 mp rămasă neexpropriată și lipsită de acces, în mod greșit a fost acordată. Nu este oportună acordarea cu titlu de prejudiciu o sumă egală cu cea stabilită pentru transmiterea dreptului de proprietate în favoarea Statului român. Acest prejudiciu nu este cert și este posibil ca suprafața neexpropriată să se regăsească pe coridorul de expropriere al Autostrăzii S. – T. și astfel statul ar plăti de două ori pentru același teren.
Instanța de fond a nesocotit prevederile art. 1385 și urm. din C.civil care stipulează în mod clar că prejudiciul viitor poate fi acordat numai dacă este cert.
Prin întâmpinare, reclamantul intimat P. S. a solicitat în principal respingerea apelului ca nefondat, iar în subsidiar, în cazul în care asupra imobilului rămas în proprietate fără cale de acces au operat noi exproprieri, solicită admiterea în parte a apelului, modificarea în parte numai în ceea ce privește despăgubirile acordate pe care le solicită a se stabili la suma de_,6 lei.
Prin încheierea de ședință din 22.04.2015 calea de atac a fost calificată de instanța de recurs ca fiind apelul, față de dispozițiile art. 282 ind. 1 C.pr.civilă raportat la valoarea obiectului pricinii.
În apel a fost încuviințată proba cu expertiză tehnică.
Prin concluziile scrise, intimatul a solicitat admiterea în parte a apelului pârâtei.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și având în vedere dispozițiile art. 295 C.pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Reclamantul P. S. a investit instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect principal stabilirea despăgubirilor pentru imobilele expropriate, urmare anulării hotărârilor 682/2012 și 92/2013, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate pentru imobilele expropriate din . situată în S., în suprafață de 1230 mp, respectiv 53 mp.
Procedura de expropriere a terenurilor proprietatea reclamantului a fost derulată sub imperiul Legii 255/2010 în vederea realizării obiectivului național, Autostrada Orăștie – Sibiu.
Potrivit art. 5 alin. 1 din legea menționată, în vederea realizării primei etape a procedurii de expropriere, acea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, expropriatorul are obligația, între altele, de a aproba sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publică.
Conform dispozițiilor art. 7 din Legea 255/2010, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului sau a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului sau a documentațiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligația consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile ... anterior notificării proprietarilor. Intenția de expropriere este notificată ulterior proprietarilor, care sunt obligați să se prezinte la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri (art.8).
De asemenea, conform art. 11 alin. 7 și 8 din aceeași lege, înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietății imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România – ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosință.
Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camere notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Din aceste dispoziții legale rezultă că expertizele efectuate de expropriator se realizează prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camere notarilor publici și îl vizează exclusiv pe expropriator, în vederea estimării despăgubirilor ce urmează a fi acordate.
Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 255/2010, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor prevăzute la art. 19 se pot adresa instanțelor judecătorești competente în termenul general de prescripție, iar acțiunea se soluționează în conformitate cu art. 21-27 din Legea 33/1994.
Prin urmare, susținerile pârâtului în sensul că raportul de evaluare s-a realizat cu respectarea procedurilor legale pentru cauzele de utilitate publică iar acțiunea se impune a fi respinsă sunt cu evidență nefondate.
Prin expertiză și suplimentele la aceasta efectuate în fața primei instanțe, experții au stabilit valoarea terenului expropriat având în vedere metoda comparației directe, respectiv prețul de vânzare-cumpărare a unor imobile similare la data întocmirii raportului de expertiză.
În apel s-a efectuat un nou raport de expertiză de evaluare a despăgubirilor având obiectul de stabilire a acestora în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea 33/1994, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 12/2015.
Astfel, prin Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile art. 9 teza a II-a din Legea 1998/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 184/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, raportată la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
În motivarea Deciziei Curții Constituționale, la punctul 25, s-a reținut în mod explicit, că „la calcularea cuantumul despăgubirilor solicitate potrivit art. 9 teza a II-a din Legea nr. 198/2004, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 184/2008, experții și instanța de judecată vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate”.
În cuprinsul deciziei, Curtea a arătat că soluția legislativă constată ca fiind neconstituțională se regăsește atât în art. 9 alin. 2 din Legea nr. 198/2004 cât și în art. 22 alin. 3 din Legea 255/2010.
În concluzie, în cauză, la stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru imobilele expropriate, instanța va avea în vedere prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate, conform art. 26 din Legea 33/1994 și Deciziei Curții Constituționale nr. 12/2015.
Curtea va avea în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în apel și a suplimentelor acestuia prin care s-a răspuns la obiecțiunile formulate de ambele părți.
Astfel, față de adresa Primăriei municipiului S. nr._/01.07.2015 prin care se certifică faptul că imobilul în litigiu cu nr. cadastral 4502/2, nr. parcelă 1602/2/32 este situat în extravilanul Municipiului S. (fila 136 dosar apel), experții au evaluat imobilele expropriate având în vedere tranzacții cu imobile terenuri de categorie similară, și au propus 2 metode, pe baza prețurilor practicate de Camera Notarilor Publici și metoda comparațiilor de piață (filele 127-143).
Conform acestei din urmă metode, a comparațiilor, pentru evaluarea terenurilor expropriate, în suprafață de 1230 mp expropriată în anul 2011 prin hotărârea de expropriere 1252/5.09.2011 și pentru suprafața de 53 mp, expropriată prin decizie de expropriere nr. 1517/27.12.2012, valoarea acestora este de_,98 lei, respectiv 20,06 lei /mp (fila 130 dosar apel).
Această valoare stabilită de experți va fi reținută de către instanță întrucât îndeplinește cerințele art. 26 din Legea 33/1994 și de decizia Curții Constituționale redată în cele ce preced.
Se constată că această valoare este agreată de apelant și de reclamantul intimat, care prin concluziile scrise, cu referire la prejudiciul solicitat pentru terenul de 581 mp rămas fără cale de acces, arată expres că valoarea terenului este de 20,06 lei/mp la care au evaluat experții terenul reclamantului pentru anul 2011 funcție de toate caracteristicile acestuia.
În concluzie, sub acest aspect, hotărârea primei instanțe se impune a fi reformată și stabilită valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate la 20.06 lei/mp, adică 25.736,98 lei.
Critica referitoare la suma de 328 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului este fondată.
Într-adevăr reclamantul nu este îndreptățit la această sumă reprezentând lipsa de folosință a terenului pentru perioada 2011-2014 întrucât transferul dreptului de proprietate în favoarea statului român a apărut în anul 2011, și astfel, reclamantul nemaifiind proprietar al terenului nu este îndreptățit la aceste despăgubiri, ce nu pot face obiectul unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 22 din Legea 255/2010 prin raportare la disp. art. 21 din Legea 33/1994.
În sensul dispozițiilor precitate, despăgubirile la care este îndreptățită persoana expropriată cuprind valoarea de circulație a imobilului expropriat și eventualul prejudiciu produs prin expropriere, cum ar fi cheltuielile de amenajare a unei căi de acces, determinarea valorii terenului rămas neexpropriat ca urmare a lipsei căii de acces și alte asemenea despăgubiri.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în fața instanței de apel, în proprietatea reclamantului a rămas o suprafață de 581 mp, fără cale de acces, necontestată de părți, și care nu mai poate fi utilizată în urma exproprierilor operate.
Deși s-au încuviințat 3 suplimente la raportul de expertiză pentru a stabili cuantumul prejudiciului suferit de reclamant pentru lipsa de acces la cei 581 mp rămași în proprietate, experții au arătat în suplimentul depus la dosar pentru termenul din 9.02.2016 (pag. 205) că valoarea prejudiciului adus reclamantului este egală cu valoarea pe metru pătrat a despăgubirilor stabilite pentru parcelele expropriate, adică 581,42 mp x 20,06 lei = 11.663,30 lei.
Curtea reține că reclamantul este îndreptățit la despăgubiri pentru prejudiciul produs prin expropriere, datorat lipsei unei căi de acces pentru utilizarea suprafeței de 581 mp, contrar susținerilor apelantului.
Cuantumul acestui prejudiciu va fi stabilit având în vedere și principiul disponibilității, adică suma arătată de reclamant prin concluziile scrise.
Reclamantul a învederat, contrar celor arătate de experți, că valoarea de 20,06 lei ar trebui diminuată cu valoarea minimă cu care putea fi tranzacționat un teren arabil de pe raza UAT S. la nivelul anului 2011, valoare care potrivit grilei notarilor publici – prima metodă învederată de experți – este de 3 lei/mp.
În consecință prejudiciul estimat este de 581 mp x 17,06 lei = 9911,86 lei.
Prin urmare, hotărârea instanței de fond se impune a fi reformată și sub acest aspect.
(continuarea deciziei civile nr. 262/2016 pronunțată în dosar nr._ )
În consecință, față de considerentele expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 298 C.pr.civ., va admite apelul pârâtului, va schimba în parte hotărârea atacată numai în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor la care va fi obligat pârâtul să le plătească reclamantului și pe care le va stabilit la suma de_,84 lei (_,98 lei valoare teren expropriat + 9911,86 lei daune aduse urmare lipsei căii de acces pentru terenul rămas în proprietate).
Celelalte dispoziții referitoare la anularea hotărârilor și cheltuielile de judecată vor fi menținute.
Față de dispozițiile art. 274 C.pr.civ., intimatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de apelant reprezentând contravaloarea onorariului experților, în sumă de 390 lei (filele 210-212).
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul S. R. prin CNADR- prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj împotriva sentinței civile nr. 2205/5014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar civil nr._ pe care o schimbă în parte numai în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor la care este obligat pârâtul să le plătească reclamantului P. S. și pe care le stabilește la suma totală de_,84 lei.
Menține neschimbate dispozițiile instanței referitoare la modificarea hotărârilor de expropriere și procesului verbal și la cheltuielile de judecată.
Obligă intimatul să plătească apelantului suma de 390 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 01 Martie 2016.
Președinte, C. G. N. | Judecător, M. A. M. | |
Grefier, C. C. |
red.C.G.N.
tehnored.C.C.
4ex/3.03.2016
jud.fond I. S.
| ← Expropriere. Decizia nr. 94/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA | Legea 10/2001. Decizia nr. 248/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
