Pretenţii. Decizia nr. 4/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 4/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4/2016
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Completul compus din:
Președinte M. F. C.
Judecător L. M. D.
Judecător D. M.
Grefier C. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către reclamanta M. R. împotriva deciziei civile nr. 1021/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ , având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat; la dosar s-au depus prin registratura instanței cerere de judecarea cauzei în lipsă din partea recurentei, având atașate chitanțe în cuantum de 2279 lei, respectiv 5 lei reprezentând taxa de timbru datorată, și întâmpinare din partea intimatului M. Petroșani, prin care se solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere și solicitările de judecare în lipsă, Curtea lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului față:
Prin sentința civilă nr. 998/01 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice; s-a respins excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul municipiul Petroșani prin primar F. T. I.-Ridzi; s-a respins cererea formulată de reclamanta M. R. împotriva pârâților municipiul Petroșani prin primar F. T. I.-Ridzi, și S.C.G. P. .-a respins cererea formulată de reclamanta M. R. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale a Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța a admis-o, dat fiind faptul că terenul expropriat pentru care, prin prezenta cerere se solicită contravaloarea sa, se află în domeniul public al municipiului Petroșani.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul municipiul Petroșani, prin primar, instanța a respins-o, dat fiind faptul că cererea nu este o acțiune în retrocedare, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 33/1994, ci o veritabilă acțiune în pretenții, așa cum, de altfel a calificat-o și Tribunalul, în sentința prin care a declinat cauza spre soluționare Judecătoriei Petroșani.
Cu privire la fondul cauzei, s-au reținut următoarele:
În urma Decretului de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr.186/1987, moștenitorii defunctului G. D., au fost expropriați pentru suprafață de teren de 12.833 mp., teren situat în Petroșani, ., jud. Hunedoara.
Potrivit procesului-verbal nr. 60 din 10.12.1987, întocmit de Comisia de evaluare a terenurilor și construcțiilor expropriate pentru utilitate publică, s-a stabilit o despăgubire în favoarea moștenitorilor defunctului G. D., pentru suprafața de 12.833 mp. de teren expropriat în sumă de 67.546 lei, achitată potrivit adeverinței eliberată sub nr. 8263/05.07.1996 de R.A.G.C.L. Petroșani.
De altfel și reclamanta recunoaște că a primit despăgubirea cuvenită, în urma exproprierii. Ulterior, însă, reclamanta a formulat o cerere, înregistrată pe rolul Tribunalul Hunedoara, sub nr. 2876/1996, prin care a solicitat să se constatate ineficacitatea decretului de expropriere menționat mai sus, cu privire la imobilele casă, anexe gospodărești și teren, în suprafață de 500 mp., situat în Petroșani, ., jud. Hunedoara, întrucât acest imobil era locuit la acea vreme de reclamantă, deși a făcut obiectul exproprierii.
Prin întâmpinarea depusă în cadrul acestui dosar, pârâtul municipiul Petroșani a recunoscut că, aceste imobile nu au fost preluate și folosite în scopul pentru care au fost expropriate, aflându-se și la acea dată (14.11.1996) în folosința reclamantei, anexând la întâmpinare două schițe prin care a arătat care este terenul expropriat și neocupat.
Prin sentința civilă nr. 963/15.11.1996, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 2876/1996, a fost admisă cererea reclamantei M. R., formulată în contradictoriu cu pârâții R.A.G.C.L. Petroșani, Consiliul Local Petroșani și Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Hunedoara, constatându-se că reclamanta este proprietară asupra imobilului compus din casă, anexe gospodărești și teren, în suprafață de 500 mp., situat în Petroșani, ., jud. Hunedoara, că Decretul de expropriere nr.186/1987 privind acest imobil nu a fost pus în executare și s-a dispus intabularea imobilului pe numele reclamantei, restabilind situația anterioară de carte funciară.
Din actele dosarului a rezultat că reclamanta este fiica defunctei M. M., născută la data de 26 ianuarie 1934 cu numele G. și decedată la data de 09 noiembrie 1994, aceasta din urmă fiind fiica defunctului G. D. lui P.-Tănăsesc. După căsătoria cu M. M., mama reclamantei a luat numele soțului, nume pe care-l poartă și fiica acesteia, reclamanta M. R. fiind moștenitoarea defunctului G. D. lui P. Tănăsesc, în calitate de nepoată de fiică.
După moartea bunicului său, mama reclamantei a acceptat moștenirea acestuia, conform certificatului de moștenitor nr.148/1967, iar în baza certificatului de moștenitor nr. 164/1996 reclamanta a acceptat succesiunea mamei sale, însă, din eroare nu s-a intabulat și cu toate imobilele pe care le avea în proprietate defunctul, printre care și cel înscris în CF nr._ Petroșani provenită din conversia pe hârtie a CF nr.43 Livezeni, nr. crt. A+1, nr.topo.250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 în suprafață tabulară de 23.272 mp. motiv pentru care a promovat o cerere prin care a solicitat completarea masei succesorale și cu acest imobil, precum și sistarea stării de indiviziune.
Prin sentința civilă nr. 2228/01.04.2011, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra terenului înscris în CF nr._ Petroșani provenită din conversia pe hârtie a CF nr.43 Livezeni, nr. crt. A+1, nr.topo.250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 a cărui suprafață tabulară de 23.272 mp. a fost rectificată la suprafața reală de 26.247 mp. și s-a atribuit reclamantei M. R., imobilul teren înscris în CF nr._ Petroșani, nr. crt. A+1, nr. topo nou (250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 )/1, în suprafață de 1.973 mp. teren pe care sunt edificate, casă și anexe gospodărești și imobilul teren înscris în CF nr._ Petroșani, nr. crt. A+1, nr.topo.nou (250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 )/2 în suprafață de 1.038 m.p. teren pe care este edificată o construcție, restul suprafeței de 23.236 mp. rămânând în indiviziune restului coproprietarilor înscriși în cartea funciară.
Prin prezenta cerere, reclamanta înțelege să solicite despăgubiri, egale cu contravaloarea suprafeței de 9.822 mp. ce reprezintă parte din suprafața totală de 12.833 mp. expropriată de la antecesorul său, pentru care a restituit despăgubirea primită, ținând seama că, prin sentința civilă nr.2228/01.04.2011, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, i-a fost atribuită în lot suprafața de 3.011 mp.
Instanța a reținut că, potrivit chitanței nr._ din 10.10.1996, aflată la fila 17 din prezentul dosar, reclamanta a restituit către R.A.G.C.L. Petroșani suma de 67.546 lei, reprezentând despăgubirea primită, ca urmare a exproprierii prin Decretului de expropriere nr.186/1987.
Prin raportul de expertiză topografică întocmit în cauză, expertul a constatat următoarele: suprafața de teren rămasă expropriată, în urma decretului de expropriere, este de 9.822 mp. ( 12.833 mp. – 3.011 mp. ) evidențiată cu galben deschis pe planul de situație, Anexa grafică nr.1, fila 70. suprafața totală expropriată de 12.833 mp. acoperă flancul sudic extrem al parcelei (S=3.11 mp.) și zona mediană (S = 9.822 mp.), întregul ansamblu al parcelei prezentat este deținut astfel: 1 Flancul sudic, individualizat sub S1 este în suprafață de 3.011 mp., reprezentat de ., 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2, înscrisă în CF nr._ Petroșani (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.43 Petroșani), este deținut faptic de reclamanta M. R., proprietate stabilită prin sentința civilă nr.2228/01.04.2011, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra terenului înscris în această carte funciară, porțiune căreia i s-a atribuit noile numere topografice: nr.topo.nou (250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 )/1, în suprafață de 1.973 mp. teren pe care se află gospodăria de la nr.15, nr.topo.nou (250/2, 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2 )/2 în suprafață de 1.038 mp. teren pe care este grădina aferentă gospodăriei. 2. Zona mediană, reprezentată pe planul de situație sub S2=9.822 mp., reprezintă terenul în litigiu și face parte din ., 251/2, 253/2, 254/2, 255/2, 256/2, 286/2, 287/2, înscrisă în CF nr._ Petroșani ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.43 Petroșani), preluată prin expropriere, dar intabulată ulterior în CF_ Petroșani, la data de 13.08.2010, în când a fost înscrisă în această carte funciară doar suprafața de 7.867 mp. în proprietatea municipiului Petroșani, această porțiune fiind ocupată de zona construită a blocurilor de locuințe din Cartierul „Aeroport”.
Instanța a reținut că, prin notele de ședință, intitulate „obiecțiuni” cu privire la raportul de expertiză topografică întocmit de expert, pârâtul municipiul Petroșani, a concluzionat că, suprafața de 9.822 mp. este ocupată în totalitate de blocuri, centrale termice, căi de acces, spații de joacă, spații verzi, spațiu tehnic aferent blocurilor, fiind astfel imposibilă restituirea în natură așa cum răspunde expertul la obiectivul nr.6, răspuns pe care instanța nu l-a avut în vedere, dat fiind faptul că, reclamanta nu a solicitat nici o clipă restituirea în natură a suprafeței de 9.822 mp., ci doar contravaloarea acesteia. Prin raportul de evaluare întocmit de dl. expert Hogman I., astfel cum a fost refăcut la filele 190-201 și 215-217, s-a constatat că, valoarea de piață a suprafeței de 9.822 mp. este de 126.266 lei, adică 12,86 lei/mp.( 2.90 euro/mp.), terenul evaluat fiind considerat liber de construcții, așa cum a fost acesta, în momentul exproprierii.
Cu toate acestea, instanța a reținut că, reclamanta nu este îndreptățită să solicite, contravaloarea suprafeței de 9.822 mp. care a rămas expropriată, întrucât, la momentul exproprierii, moștenitorii defunctului G. D. au primit justa și prealabila despăgubire, stabilită la nivelul anului 1987 la suma de 67.546 lei.
Chiar dacă, după 7 ani, respectiv în anul 1996, reclamanta a restituit această sumă, fiind evident că, la nivelul acestui an, banii nu mai aveau aceeași valoare, însă a făcut-o, după promovarea cererii prin care a solicitat, în temeiul Legii nr.33/1994, să se constate că decretul de expropriere nu a fost pus în executare pentru suprafața de 500 mp. și înainte de a se pronunța prin sentința civilă nr.963/15 noiembrie 1996, prin care Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr.2876/1997, a constatat că, într-adevăr, reclamanta este proprietară asupra imobilului teren, compus din casă, anexe și teren, în suprafață de 500 mp., suprafață pentru care, decretul de expropriere nr.186/1987 nu a fost pus în executare, fiind necesară această restituire, în caz contrar, cererea nu i-ar fi fost admisă.
În consecință, pentru argumentele arătate, instanța a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 1021/A/2015 Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondat apelul reclamantei.
În considerentele deciziei s-au reținut următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță, astfel cum aceasta a fost precizată (fila 10 dosar fond) reclamata a solicitat inițial să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 147.330,00 lei compusă din 1,9644 lei reprezentând plată nedatorată conform chitanței nr._/01 octombrie 1996 și 147.328,04 lei reprezentând daune interese, respectiv contravaloarea terenului în suprafață de 9822 mp., la valoarea de 15,00 lei/mp.
Susține existența unei discriminări între persoanele ce au fost despăgubite și persoanele care nu au fost despăgubite pentru imobilele terenuri expropriate abuziv de S. R..
Astfel, în raport de materialul probator administrat în cauză, Tribunalul a constatat că soluția de respingere a acțiunii civile promovată de reclamantă dispusă de prima instanță este la adăpost de orice critici. Mai exact, Tribunalul a constatat că faptul pretins generator al litigiului pendinte, l-a constituit restituirea sumei de 67.546 lei primită de antecesorii reclamantei cu titlu de justă și prealabilă despăgubire, cu ocazia soluționării dosarului civil nr. 2876/1996 al Tribunalului Hunedoara prin sentința civilă nr. 963/15 noiembrie 1996 prin care s-a constatat că Decretul de expropriere nr. 186/26 octombrie 1987 nu a fost pus în executare în ce privește imobilul compus din casă, anexe și teren în suprafață de 500 mp. situat în Petroșani, ..
Însă, deși la data de 01 octombrie 1996 (fila 17 dosar fond) reclamanta a restituit suma de 67.546 lei primită cu titlu de despăgubire, această împrejurare nu semnifică faptul că Decretul de expropriere nr. 186/26 octombrie 1987 nu și-a produs efectele în ce privește terenul în suprafață de 12.333 mp., în condițiile în care ulterior efectuării plății, printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, s-a constatat că decretul de expropriere nu a fost pus în executare exclusiv în ce privește imobilele construcții și teren în suprafață de 500 mp.
Mai mult, urmare a pronunțării sentinței civile nr. 2228/01.04.2011 de către Judecătoria Petroșani, reclamantei i s-a atribuit prin partaj suprafața de 3.011 mp. din imobilul ce a fost expropriat, deși aceasta era îndreptățită doar la suprafața de 500 mp. cu privire la care decretul de expropriere nu a fost executat.
În consecință, reclamanta nu este îndreptățită să solicite despăgubiri pentru terenul expropriat, în condițiile în care, astfel cum în mod corect s-a reținut, prin plata despăgubirii, expropriatorul a dobândit în proprietate imobilul.
În realitate, reclamanta putea pretinde din despăgubirea restituită doar contravaloarea imobilelor cu privire la care s-a constatat că decretul de expropriere a fost pus în executare și nu contravaloarea terenului în suprafață de 9822 mp. folosit și în prezent în scopul pentru care a fost expropriat. Ori, plecând de la premisa că potrivit procesului-verbal nr. 60/10 decembrie 1987 (filele 11-13 din dosar fond) întocmit de Comisia de evaluare a construcțiilor și terenului cu ocazia exproprierii imobilelor construcții și teren ce au aparținut antecesorilor reclamantei, din care rezultă faptul că despăgubirea de 67.546,00 lei rol a fost acordată după cum urmează: 25.666 lei rol pentru terenul în suprafață de 12.833 mp. (la valoarea de 2,00 lei/mp.) și 41.880 lei rol pentru construcții (casa de locuit, pivnița, bucătăria de vară, grajduri, garaj, WC, magazie, șopron și împrejmuiri), Tribunalul constată că pentru terenul în suprafață de 9822 mp., reclamanta putea pretinde din despăgubirea restituită doar suma de 19.664 lei rol, reprezentând plată nedatorată, în termenul și condițiile prescrise de lege pentru o astfel de cerere.
Însă, atâta timp cât în cauză, reclamanta a solicitat cu titlu de pretenții contravaloarea terenului în suprafață de 9822 mp. cu privire la care a apreciat că decretul de expropriere a devenit caduc și nu restituirea vreunei sume de bani a cărei plată s-a efectuat deși nu era datorată, date fiind considerentele anterior reținute, s-a apreciat că în mod corect acțiunea reclamantei a fost respinsă.
În aceste condiții, prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de prima instanță în fundamentarea acesteia, Tribunalul a constatat că susținerile din cuprinsul cererii de apel nu sunt susceptibile să conducă la schimbarea sentinței atacate.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată în apel nefiind solicitate de către intimați.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și admiterea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se susține că prin precizarea cererii de chemare în judecată a arătat că suma solicitată reprezintă o plată nedatorată și o răspundere civilă delictuală ce constă în beneficiul pierdut pe care l-ar fi obținut cu banii pe care i-a plătit prin dol primilor doi intimați, bani pe care, dacă i-ar fi investit la data plății într-un teren identic ca suprafață și calitate cu cel expropriat ar fi obținut din vânzarea acestuia la data introducerii cererii de chemare în judecată suma stabilită de expert în raportul de expertiză.
Arată că în realitate nu a primit o justă și prealabilă despăgubire, impunându-i-se restituirea acesteia către pârâta . SA.
Precizează că nici instanța de apel nu a luat în considerare precizarea sa de acțiune prin care a arătat clar că suma de_ lei vechi reprezenta la data de 01.10.1996 contravaloarea unei suprafețe de teren de 9822 mp intravilan situat în zona C a Municipiului Petroșani, sumă cu care putea să-și cumpere la acea dată un astfel de teren care valorează în prezent_ lei, temeiul fiind 994 C.civ.
Mai arată că nu a susținut că suma achitată reprezintă contravaloarea terenului expropriat ci contravaloarea unui teren de aceeași calitate și suprafață cu cel expropriat.
Consideră că instanțele au interpretat greșit obiectul cererii de chemare în judecată și nu au luat în considerare precizarea sa de acțiune.
În drept invocă dispozițiile art. 299-316 C.pr.civ., 304 pct. 8,9 C.pr.civ. și art. 312 alin. 2 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M. Petroșani a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că instanța de apel a avut în vedere precizarea de acțiune depusă de reclamantă și că aceasta nu este îndreptățită să solicite despăgubiri în condițiile în care la momentul exproprierii moștenitorii defunctului G. D. au primit justă și prealabilă despăgubire iar prin plata despăgubirii expropriatorul a dobândit în proprietate imobilul.
Intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea apelului reclamantei arătând că este legală soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R..
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor formulate și în raport cu normele legale incidente, Curtea reține următoarele:
În esență, recurenta critică hotărârea instanței de apel pentru că s-a interpretat greșit obiectul cererii de chemare în judecată și nu s-a luat în considerare precizarea de acțiune. Aceleași critici le aduce și hotărârii primei instanțe, însă acestea nu pot fi analizate în recursul de față deoarece obiect al recursului îl pot forma doar hotărârile prevăzute de art. 299 alin. 1 C.pr.civ., respectiv în speță doar hotărârea instanței de apel.
Din examinarea considerentelor deciziei instanței de apel rezultă că instanța a făcut referire la suma de 19.664 lei reținând că aceasta trebuia pretinsă în termenii și condițiile prevăzute de lege, astfel că nu poate fi primită critica vizând neluarea în considerare a precizării de acțiune a reclamantei.
Nu poate fi reținută nici existența vreunei discriminări între persoanele care nu au fost despăgubite pentru imobilele bunuri care au fost expropriate în mod abuziv de S. R..
După apariția Legii 10/2001 care avea ca obiect restituirea imobilelor preluate abuziv înainte de 1989, inclusiv prin expropriere, astfel cum e cazul reclamantei, aceasta avea posibilitatea de a solicita măsurile reparatorii prevăzute de lege astfel cum au procedat și
(continuarea deciziei civile nr. 4/2016 pronunțată în dosar nr._ )
acele persoane despre care face vorbire reclamanta ale căror terenuri au fost expropriate și care au obținut despăgubiri ori restituire în natură în baza legii.
Deși încă din anul 1996 reclamanta a restituit întreaga sumă primită cu titlu de despăgubire pentru terenurile expropriate antecesorului său, aceasta nu a înțeles să uzeze de
procedura instituită de legea specială de reparare, singura în baza căreia ar fi putut obține despăgubirile corespunzătoare. În acest context, temeiurile de drept comun invocate de reclamantă nu pot conduce la admiterea acțiunii acesteia, calea pe care aceasta ar fi trebuit să o aleagă fiind cea prevăzută de legea specială.
În raport de cele expuse, constatând că nu a fost greșit interpretat obiectul acțiunii și apreciind că nu pot fi reținute ca fondate motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., Curtea, în baza art. 312 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul de față.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta M. R. împotriva deciziei civile nr. 1021/A/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 Ianuarie 2016.
Președinte, M. F. C. | Judecător, L. M. D. | Judecător, D. M. |
Grefier, C. C. |
red.D.M.
tehnored.D.M./C.C.
2ex/18.02.2016
jud..,Ronciu C. R.
jud.fond B. I. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
