Rectificare carte funciară. Decizia nr. 202/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 202/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 202/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 202/2015
Ședința publică de la 25 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N. G.
Judecător C. N.
Judecător A. M. B.
Grefier A. Ș.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul F. O. împotriva deciziei nr. 890/17.11.2014, pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul F. O., lipsă fiind intimata O.C.P.I. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După referatul oral al cauzei, făcut de grefierul de ședință;
Contestatorul depune copii hotărâri judecătorești și concluzii scrise.
Semnează în original concluziile scrise depuse la termenul de astăzi.
Nefiind alte chestiuni prealabile, instanța constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Contestatorul F. O., având cuvântul, susține că în cauza dedusă judecății nu s-a soluționat fondul.
Solicită respectarea Constituției României, Codul de pr.civilă, Codul civil, Legea nr. 7, Ordinul 634, 633, 700/2014 precum și toate legile din domeniul imobiliar.
Consideră că sunt ilegale toate cele trei hotărâri, motivat de faptul că nu s-a judecat fondul.
În nicio instanță nu s-a pus în discuție și nu s-a stabilit dacă documentația cadastrală 4376 este sau nu corect întocmită. Această obiecțiune nu s-a pus în discuție.
Apreciază că obiectivul important din expertiză este obiectivul 3. S-a stabilit necesitatea suplimentării raportului de expertiză tehnică.
La punctul 2 al obiectivelor se arată clar că este o suprapunere virtuală.
Susține că în dosarul_ nu este vorba de lucru judecat.
Consideră că este o încălcare clară a Codului de procedură civilă, fără a exista judecarea fondului.
Instanța constată dezbaterile terminate și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._, înregistrată la această instanță la data de 09.12.2014, contestatorul F. O. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.890 din 17.11.2014, pronunțată de Curtea de Apel B., în dosar nr._ .
În motivarea cererii, contestatorul, a arătat, în esență, următoarele:
Instanța nu a soluționat cauza pe fond în raport de actele și lucrările aflate la dosarul cauzei;
Interpretarea dată de instanță este contrară literei și spiritului legii, legea fiind interpretată părtinitor în favoarea O.C.P.I. B..
Documentația cadastrală nu este act de proprietate, neavând valoare juridică, unicul act valabil fiind sentința_/1998.
Intimata O.C.P.I. B., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată.
Analizând contestația în anulare, Curtea reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.890 din 17.11.2014, pronunțată de Curtea de Apel B., în dosar_, s-a respins ca nefondat recursul promovat de reclamantul F. O..
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a avut în vedere următoarele:
Prin acțiunea introductivă, cu modificările ulterioare, recurentul-reclamant a solicitat, în contradictoriu cu O.C.P.I. B., să se constate, prin hotărâre judecătorească, că suprapunerea suprafeței de teren pe care o deține (număr cadastral 5721) cu suprafața de teren deținută de vecinul său de la Sud cu nr. cadastral 4376 este i suprapunere virtuală, să fie obligat pârâtul să facă rectificările necesare în baza sa de date, să deblocheze Cartea Funciară a terenului pe care îl deține, să respecte prevederile art.27 din ordinul nr.634/2006, cu obligarea, totodată, a pârâtului, la plata cheltuielilor de judecată.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod pr.civilă, art.27 Ordinul 634/1994.
Din ansamblul probator administrat în cauză (respectiv documentațiile cadastrale cu nr.4376 și nr.5721/1/1/1/1, actele ce au stat la baza întocmirii celor două documentații, expertiza topo-cadastrală efectuată la instanța de fond), rezultă că suprapunerea terenurilor din cele două documentații aferente numerelor cadastrale anterior arătate, este o suprapunere reală, și nu o suprapunere de teren virtuală, astfel cum a învederat recurentul-reclamant.
Astfel, potrivit expertizei topo-cadastrale efectuate în cauză (filele 97-98 dosar fond), a răspunsurilor expertului la obiecțiunile recurentului-reclamant la raportul de expertiză (filele 131-137 dosar fond), suprapunerea dintre documentația cadastrală cu nr.4376/C.F. nr._ pe numele Macaru L., actualmente pe numele Boștiag M. și documentația cadastrală nr.5721/1/1/1/1 este o suprapunere reală, suprapunerile fiind pe terenurile fostului grajd ce apare în documentația cu nr. cadastral 4376, zona de care documentația cadatrală nr.5721 nu a ținut cont (filele 131-132, răspunsul expertului la obiecțiunile recurentului-reclamant) suprapunerea de terenuri fiind generată de înstrăinările succesive, a modului de întocmire a schițelor anexe a actelor de înstrăinare, cât și a sistemului de măsurători folosit la întocmirea schițelor anexă a terenurilor.
Aceeași suprapunere reală a terenurilor a fost constatată cu autoritate de lucru judecat (astfel cum a arătat și instanța de apel) prin sentința civilă nr._/2011, pronunțată în dosarul nr._/180/2010 al Judecătoriei B., cât și în argumentarea deciziei nr.520/2013 pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._/180/2010, având ca obiect alipirea (reînscrierea) parcelelor de teren cu numere cadastrale 5721/1/1/1/1, în suprafața de 489 mp și_/1/1/1/2 în suprafața de 158 mp, acțiune respinsă, cu argumentarea conform căreia, acțiunea nu poate fi primită, pe de o parte, în absența clarificării situației juridice a terenului, sub aspectul limitelor și întinderii acestuia, într-o procedură contencioasă în care proprietarii vizați să își poată formula apărări în legătură cu dreptul lor de proprietate, precum și față de faptul că existența unor înscrisuri și intabulări anterioare a dreptului de proprietate referitor la suprafețele de teren vizate nu este de natură să determine efectuarea obligatorie a unei alte documentații cadastrale, în contextul modificărilor legislative ulterioare anului 2005 și a constatării unor suprapuneri reale de terenuri generate de modul de întocmire a documentației cadastrale, pe de altă parte.
În raport de cele anterior arătate, s-a apreciat ca fiind nefondate criticile din recurs, conform cărora instanțele anterioare nu au avut în vedere hotărârile judecătorești menționate în motivele de recurs (la care s-a făcut însă referire în raportul de expertiză efectuat în cauză și regăsite și în documentațiile transmise de O.C.P.I. la fond și în recurs), cât și cele referitoare la nesoluționarea pe fond a cauzei, atât timp cât instanțele precedente au avut în vedere aspectele de fond ale litigiului, astfel cum au fost investite, autoritatea de lucru judecat fiind analizată în argumentarea hotărârilor coroborat cu probele administrate în cauza pendinte (documentația cadastrală, expertiza topo-cadastrală).
Față de cele anterior arătate, s-a constatat că, în speță, nu au fost încălcate dispozițiile art.27 ale Ordinului ANCPI nr.634/2006 – Regulamentul de întocmire a documentațiilor cadastrale, intimata-pârâtă procedând, conform alin.1, alin.2 ale textului normativ anterior arătat.
Având în vedere cele anterior arătate, apreciind, în raport de motivele invocate, că, în speță, nu pot fi incidente dispozițiile art.304 pct.4 Cod pr.civilă, în baza art.3121 Cod pr.civilă a respins ca nefondat recursul.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile strict prevăzute de lege, să își desființeze propria hotărâre și să se procedeze la o nouă judecată.
În concluziile scrise, contestatorul a invocat atât dispozițiile art.317 al.1 și 2 cât și art.318 Cod procedură civilă.
În esență, este evident că, deși contestatorul a invocat, în motivarea contestației dispozițiile art.317 Cod procedură civilă, totuși acest text legal nu este incident cauzei în dezvoltarea motivelor pe care se întemeiază contestația în anulare, contestatorul nu a invocat faptul că procedura de citare ar fi fost viciată pentru termenul de judecată la care s-a judecat pricina, respectiv neinvocând încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Simpla invocare a dispozițiilor art.317 Cod procedură civilă nu este suficientă pentru a conduce la admiterea contestației în anulare cât timp nu sunt realizate cerințele impuse de acest temei legal.
În ceea ce privește contestația în anulare specială (art.318 Cod procedură civilă) se au în vedere acele erori materiale în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unor soluții greșite, fiind vorba despre greșeli materiale decurgând din confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată. Este vorba evident de greșeli de fapt, involuntare, iar nu despre greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor așa cum a susținut contestatorul prin motivele contestației în anulare, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
Curtea reține că, nu sunt realizate cerințele impuse de art.318 Cod procedură civilă care să fundamenteze admiterea contestației în anulare, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse, va respinge contestația, potrivit dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul F. O. împotriva deciziei nr. 890/17.11.2014, pronunțată de Curtea de Apel B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă O.C.P.I.B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2015.
Președinte, V. N. G. | Judecător, C. N. | Judecător, A. M. B. |
Grefier, A. Ș. |
Red.c.a.V.N.G.
Tehn.A.Ș./2 ex.
22.04.2015
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1143/2012. Curtea de Apel... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 207/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
