Partaj judiciar. Decizia nr. 444/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 444/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 444/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECTIA CIVILĂ
DECIZIa civilă Nr. 444/R Dosar nr._
Ședința publică din data de 03 iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. G. - judecător
Judecător: C. E. C.
Judecător: C. Ș.
Grefier: N. A.
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâta P. A. și de pârâții O. I. C. și O. I. A., împotriva deciziei civile nr.274/A din data de 26 martie 2015 pronunțată de Tribunalul B., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 29 iunie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 iulie 2015.
CURTEA :
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr.1908/2014 pronunțată de Judecătoria F., s-a admis în parte acțiunea civilă precizată și formulată de reclamanta P. L. în contradictoriu cu pârâta P. A., precum și cu pârâții O. I. C. și O. I. A., având ca obiect partaj. A fost admisă în parte cererea reconvențională precizată și formulată de pârâții reclamanți reconvenționali O. I. C. și O. I. A. în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențională P. L.. S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul înscris în CF nr.103 546 F., nr. top. 3045/4/b/1/1/a - compus din curte și grădină în suprafață de 842 mp, în valoare de 175 701 lei, prin formarea a două loturi:
Lotul I – imobilul având nr.top. 3045/4/b/1/1bis/1 compus din casa de locuit cu suprafața utilă de 59,23 mp -2 camere, bucătărie, cămară, vestibul și pivniță, precum și teren cu suprafața de 353,77 cu front la stradă de 40,44 m, urmează a fi atribuit pârâților în valoare de 109 813 lei.
Lotul II – imobil având nr.top. 3045/4/b/1/1bis/2- alcătuit din teren în suprafață de 488,23 lei cu deschidere la stradă de 10,50 m, care urmează a fi atribuit reclamantei, în valoare 65 888 lei.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 7 954 lei cu titlu de sultă.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate dobândit de părți conform prezentei sentințe.
S-a respins cererea formulată de pârâții reclamanți reconvenționali O. I. C. și O. I. A. în contradictoriu cu pârâții T. A., M. T., G. V., G. D., U. D. și Municipiu F. prin primar, având ca obiect rectificarea suprafeței imobilului mai sus identificat.
Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată și mai obligă pe pârâți O. I. C. și O. I. A. să plătească reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Au fost obligați pârâții O. I. C. și O. I. A. să plătească statului suma de 1915,5 lei reprezentând cheltuieli procesuale.
Pentru a pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Conform extrasului de carte funciară pentru informare emis la data de 14.12.2012 de OCPI B. - BCPI F., depus la dosar la fil.16, imobilul înscris în CF nr._ F. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 3441 F., nr. top. 3045/4/b/1/1/a cu descrierea casă cu două camere, bucătărie și teren în suprafață de 842 mp este coproprietatea reclamantei P. L., aceasta având o cotă de 3/8 părți și a pârâților O. I. C. și O. I. A., aceștia din urmă având în nudă proprietate cota de 5/8 părți din imobilul respectiv, asupra cotei respective fiind înscris în cartea funciară la foaia de sarcini un drept de uzufruct viager în favoarea pârâtei P. A., precum și un drept de ipotecă legală corespunzător întreținerii conform art. 2386 alin.4 din Codul civil.
Prin acțiunea civilă precizată la data de 16.01.2013 care face obiectul acestui dosar reclamanta în contradictoriu cu pârâții P. A., O. I. C. și O. I. A. au solicitat instanței ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul din mun. F., ..74, jud.B. identic cu cel înscris în CF nr. 3431 F., nr. top. 3045/4/b/1/1/a casă cu două camere, bucătărie, teren 842 mp prin atribuirea imobilului pârâtei P. A. și respectiv pârâților O. I. C. și O. I. A., motivat de faptul că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în stare de indiviziune.
Prin acțiunea reconvențională depusă la dosar pârâții O. I. C. și O. I. A. deținând nuda proprietate asupra cotei de 5/8 parți din imobilul mai sus identificat au solicitat instanței sistarea stării de indiviziune asupra imobilului situat în mun. F., ..74, imobil identic cu cel înscris în CF nr._ F. (provenit din conversia de pe hârtie CF nr. 3441) nr.top. 3045/4/b/1/1/a compus din casă cu două camere și bucătărie și teren în suprafață de 842 mp în natură, prin formarea a două loturi:
- lotul I va cuprinde cota de 3/8 parte din imobilul construcție și teren va aparține reclamantei pârât reconvențional și
- lotul II va cuprinde cota de 5/8 parte din imobilul descris și se va întabula la numele reclamanților reconvenționali, urmând a fi egalizate prin sultă.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară nr._ /21 01.2014 întocmit de d-l expert tehnic judiciar ing. E. V. (filele 97- 120) s-a stabilit că valoarea actuală de circulație a imobilului situat în mun. F., ..74, jud. B. este de 175.071 lei echivalentul a 38 808 euro (la cursul de 4,52 lei/euro). S-a mai concluzionat de către expert că imobilul respectiv nu este comod partajabil în natură, însă imobilul în cauză compus din construcții și teren, poate fi dezmembrat în două loturi a căror valoare să fie egală cu cotele de proprietate deținute de către părți după cum urmează:
- Lotul I – cu nr.top. nou propus 3045/4/b/1/1bis/1 atribuit pârâților, alcătuit din casa de locuit, cu suprafața utilă de 59,23 mp compusă din două camere, bucătărie, cămară, vestibul și pivnița, precum și teren cu suprafața de 353,77 mp, cu frontul la stradă de 10,44 m
- Lotul II – cu nr.top. nou propus 3045/4//b/1/1bis/2 atribuit reclamantei alcătuit din gard de beton la stradă cu lungimea de 10,50 m și o parcelă de teren cu lățimea de 10,50 m și o suprafață de 488,23 mp.
Totodată s-a mai stabilit de către expert că în această din urmă variantă, sulta valorică pe care lotul I, respectiv pârâții o datorează lotului II, respectiv reclamantei este egală cu deficitul de valoare a lotului II față de valoarea cotei de proprietate de 3/8 pe care o deține este de 7954 lei respectiv echivalentul a 1737 euro.
Potrivit art. 66 alin.2 din Legea de punere în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art.669-686 din Codul Civil sunt aplicabile și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil. Ca urmare, aceste dispoziții legale sunt aplicabile și în cauză, acțiunea reclamantei fiind înregistrată la data de 3.07.2012.
Conform dispozițiilor art. 669 Cod civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească, iar potrivit prevederilor legale ale art. 676 alin. 1 cod civil, partajul bunurilor comune se va face în natură proporțional cu cota - parte a fiecărui coproprietar.
Ca urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 673 indice 5 cod procedură civilă, instanța a constatat că asupra imobilului situat în F., .. 74, jud. B., identificat prin C.F._ F. nr. top.3045/4/b/1/1/a, compus din casă cu două camere și teren în suprafață de 842 mp, în valoare de 175 701 lei, coproprietari sunt reclamanta P. L., în cotă de 3/8 părți, și pârâții O. I. C. și O. I. A., aceștia având împreună în nudă proprietate cota de 5/8 părți din imobilul mai sus identificat asupra cotei respective fiind înscris în cartea funciară la foaia de sarcini un drept de uzufruct viager în favoarea pârâtei P. A., precum și un drept de ipotecă legală corespunzător întreținerii conform art. 2386 alin.4 din Codul civil.
Instanța de fond reținând că pârâții reclamanți reconvenționali au solicitat partajarea în natură a imobilului, că s-a propus de către expert o variantă de partajare a imobilului respectiv, corespunzător cotelor deținute de fiecare coproprietar, că situația materială a reclamanților pârâți reconvenționali este precară, că au în întreținere doi copii minori și pe pârâta P. A., că nu dețin altă locuință, astfel că ar fi împovărătoare plata unei sulte corespunzătoare cotei deținute de reclamantă în situația atribuirii către ei a imobilului respectiv, instanța urmează să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilul înscris în CF nr.103 546 F., nr. top. 3045/4/b/1/1/a - compus din curte și grădină în suprafață de 842 mp, în valoare de 175 701 lei, prin formarea a două loturi:
lotul I – imobilul având nr.top. 3045/4/b/1/1bis/1 compus din casa de locuit cu suprafața utilă de 59,23 mp -2 camere, bucătărie, cămară, vestibul și pivniță, precum și teren cu suprafața de 353,77 cu front la stradă de 40,44 m, urmează a fi atribuit pârâților în valoare de 109 813 lei.
lotul II – imobil având nr.top. 3045/4/b/1/1bis/2- alcătuit din teren în suprafață de 488,23 lei cu deschidere la stradă de 10,50 m, care urmează a fi atribuit reclamantei, în valoare 65 888 lei, urmând a obliga totodată pârâții să plătească reclamantei suma de 7 954 lei cu titlu de sultă.
Instanța a dispus întabularea imobilului mai sus identificat la numele reclamantei.
Referitor la cererea formulată de pârâții reclamanți reconvenționali O. I. C. și O. I. A. în contradictoriu cu pârâții T. A., M. T., G. V., G. D. și U. D. și Municipiu F. prin primar, având ca obiect rectificarea suprafeței imobilului mai sus identificat, întrucât s-a reținut în cuprinsul raportului de expertiză că suprafața imobilului respectiv ar fi de 925,20 mp, ușor mai mare decât suprafața imobilului înscrisă în CF de 842 mp, instanța urmează a o respinge având în vedere că expertul a arătat în cuprinsul aceluiași raport de expertiză că măsurătoarea s-a făcut din segmente de măsurători, uneori stânjenită de poziția construcțiilor, că nu s-a putut măsura latura din stânga a imobilului prin curtea imobilului vecin de la nr.76, pentru că proprietarul acestuia nu i-a permis accesul în curte astfel că măsurătoarea efectuată ar putea conține unele erori.
În temeiul art.276 Cod procedură civilă, instanța a compensat între părți cheltuielile de judecată și a mai obligat pe pârâți O. I. C. și O. I. A. să plătească reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând 1/2 parte onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de apelanta P. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 274/2015 pronunțată de Tribunalul B. a fost admis apelul declarat de apelanta reclamantă P. L. împotriva sentinței civile nr. 1908/2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._ pe care a schimbst-o în parte în sensul că:
A dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul înscris în CF nr._ F., nr.top-.3045/4/b/1/1/a – compus din curte și grădină în suprafață de 842 mp, în valoare de 175.701 lei, prin atribuirea imobilului pârâților O. I. C. și O. I. A..
A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 65.888 lei cu titlu de sultă.
A menținut restul dispozițiilor din sentința apelată.
A obligat intimații pârâți să achite apelantei suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel.
Pentru a pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Conform concluziilor raportului de expertiză, partajul în natură al imobilului construcție nu este posibil. Expertul a arătat însă, că terenul aferent construcției poate fi partajat în natură, propunând o variantă de partaj în urma căreia apelanta reclamantă ar primi o suprafață de teren de 488,23 mp, având o lungime la stradă de 10.50 mp. În această variantă intimaților li se atribuie imobilul construcție cu teren aferent în suprafață de 353,77 mp. Expertul a arătat că varianta propusă este singura variantă de dezmembrare posibilă și rezonabilă, în conformitate cu cotele de proprietate ale părților și generează cea mai mică sultă valorică.
Tribunalul a reținut că suprafața de teren atribuită apelantei reclamante nu poate fi valorificată de către acesta având în vedere configurația terenului, lățimea acestuia nepermițând construirea unui imobil, astfel că varianta vânzării acestei teren se dovedește a fi dificilă iar prețul ar trebui să fie unul extrem de mic.
Pentru protejarea drepturilor ambelor părți, partajul ar trebui să fie unul echilibrat, pentru ca toate părțile să poată valorifica loturile ce le-au fost atribuite, fie prin vânzarea acestora, fie prin folosința lor. În condițiile în care pe terenul atribuit apelantei reclamante nu se poate ridica o construcție, acesta este într-o situație dezavantajoasă față de intimați cărora le-a fost atribuit imobilul construcție și cu un teren aferent de 388 mp, suficient pentru exploatarea normală a imobilului.
În alegerea criteriului de partaj, instanța trebuie să aibă în vedere interesele tuturor copărtașilor și să refuze partajul în natură atunci când prin acesta nu s-ar asigura o echilibrare a drepturilor fiecărei părți. În speță, Tribunalul a apreciat că nu este posibil a fi făcut un partaj în natură întrucât interesele apelantei reclamante ar fi afectate în mod evident pentru că i s-ar atribui o suprafață de teren pe care acesta nu ar putea-o valorifica la justa ei valoare.
Prin urmare, Tribunalul a reținut că un partaj în echivalent este echitabil pentru toate părțile iar în situația în care intimații nu pot să achite sulta egalizatoare există posibilitatea vânzării imobilului, urmând ca părțile să fie despăgubite conform cotelor deținute. Această modalitate de partaj nu nedreptățește pe niciun copărtaș, respectând drepturile fiecăruia.
În acest sens, tribunalul a apreciat că primul motiv de apel este întemeiat.
În ceea ce privește critica adusa soluției primei instanțe prin care s-a respins cererea de rectificare a cărții funciare, Tribunalul a înlăturat-o.
În acest sens s-a reținut că reclamanta nu a formulat în cuprinsul acțiunii vreun petit privind rectificarea suprafeței imobilului în litigiu, că această cerere a fost formulată de părțile adverse în cuprinsul cererii reconvenționale. În situația dată, orice critică cu privire la modul de soluționare de către prima instanță a cererii reconvenționale nu poate fi primită, partea fiind în drept să critice doar soluția pronunțată asupra propriilor cereri.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta P. A. și de recurenții O. I. C. și O. I. A. criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs formulate de recurenta P. A. sentința este criticată pentru faptul că modul în care s-a dispus partajarea imobilului, având în vedere că are o vârstă înaintată, singurul mijloc de subzistență este o pensie foarte mică și nu are bani pentru a achita sulta valorică la care a fost obligată de instanță.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâții O. I. C. și O. I. A., recursul este criticat tot pentru modul în care instanța a adoptat varianta de partajare a imobilului prin atribuirea acestuia către cei doi, în condițiile în care ar fi fost avantajoasă pentru ambele părți varianta de partaj adoptată de instanța de fond.
În acest sens prin instanță a motivat în mod eronat decizia pronunțată fără a avea în vedere că imobilul ce urmează a fi partajat nu trebuie să aibă un front . 8 metri, iar cea atribuită reclamantei are o lungime de 10,50 metri liniari, astfel încât se poate construi fără nicio problemă, sau poate fi înstrăinată fără a i se deprecia în vreun fel valoarea.
In continuarea motivelor de recurs se mai arată că imobilul supus partajului este înconjurat de alte construcții atât la stânga cât și la dreapta, iar acest lucru conferă posibilitatea realizării unui PUD – documentația aferentă pentru Planul de Urbanism General și Planul de Urbanism Zonal. Prin urmare, modalitatea de partajare în natură așa cum a adoptat-o instanța de fond este varianta optimă și mulțumește toate părțile, respectând în același timp interesele personale ale tuturor coindivizarilor.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, instanța apreciază că niciunul din recursurile formulate nu este întemeiat și în consecință acestea vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă pentru următoarele considerente:
Recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de părți, numai în situația în care motivele invocate pot fi încadrate în situațiile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod de procedură civilă. Recursul nu este o cale de atac cu caracter devolutiv, în care să fie analizate toate aspectele invocate de părți inclusiv cele care să vizeze modalitatea de interpretare și apreciere a probelor. Criticile care pot fi invocate în recurs, vizează în mod exclusiv aspecte de nelegalitate a deciziei atacate și nu de netemeinici a acesteia.
În ambele recursuri se critică modalitatea de partajare a bunului imobil și se solicită menținerea soluției adoptate de instanța de fond.
Criticile formulate de recurenți sub acest aspect sunt critici de netemeinicie și nu de nelegalitate așa cum impun dispozițiile din codul de procedură civilă pentru această instituție.
Pe calea recursului, instanța nu poate reanaliza aprecierile instanței de apel cu privire la oportunitatea măsurii și a modului de partajare a imobilului.
Prin urmare niciuna din criticile de recurs nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse iar decizia atacată va fi menținută ca legală și temeinică în baza dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursurile declarate de recurenții P. A., O. I. C. și O. I. A. împotriva deciziei civile nr. 274/2015 pronunțată de Tribunalul B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 3.07.2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
N. G. C. E. C. C. Ș.
Grefier,
N. A.
Red.NGrigorescu/03.07.2015
Tehnored.N.A. 3.07. 2015-4 ex.
Jud apel C.F./N.F.
| ← Anulare act. Decizia nr. 566/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Acţiune pauliană. Decizia nr. 252/2015. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
