Partaj judiciar. Sentința nr. 995/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 995/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 13851/197/2007
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.179 /RDOSAR NR._
Ședința publică din 19 martie 2015
Completul compus din:
Președinte - A. P.
Judecător- C. Ș.
Judecător- C. V.
Grefier- M. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții F. A. și F. V. împotriva sentinței civile nr.995 din 3 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat av.O. C. în substituirea av.I. C. pentru recurenții reclamanți F. A. și F. V. și av.I. I. pentru intimata intervenientă în nume propriu S. V.,lipsă fiind intimații pârâți M. M. O., M. S., P. G., Barcsa T. M., Barcsa T. A., B. B., B. B., P. V., G. P., G. C. M., B. G., B. Z., B. I., B. V., P. G. și G. M. A.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții reclamanți au depus la dosar o notă ca răspuns la întâmpinarea formulată de intimați
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat,excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art.15o Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Av.O. C. solicită, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, admiterea recursului și modificarea sentinței recurate pentru următoarele considerente:
Instanța nu a ținut cont de opinia și concluziile exprimate de expert în cuprinsul expertizei întocmită în cauză, reținând în mod greșit că imputarea îmbunătățirilor și asupra dreptului intervenientei s-ar justifica numai în situația în care acesteia i s-ar fi atribuit în natură o parte din imobil. În mod eronat instanța a scăzut valoarea îmbunătățirilor din suma de 107.048 lei pentru că această valoare cuprinde și cota reclamanților din valoarea totală a imobilului, iar investițiile au fost efectuate de către reclamanți și nu de pârâtă.
Cât privește rectificarea de cartea funciară apreciază că soluția instanței de apel este netemeinică și în contradicție cu opinia expertului potrivit căruia nu se poate preciza de unde provine surplusul de teren. Așa fiind nu se poate aprecia inconcreto că surplusul de teren rezultat în urma măsurătorilor efectuate ar aparține imobilului înscris în CF 715 Cernatu, motiv pentru care în opinia sa acesta ar trebui împărțit în cote părți egale și distribuit celor trei numere topo .
Precizează de asemenea că în obiecțiunile la expertiză a arătat că valoarea /mp a terenului reținută de instanță nu este una reală dată fiind poziționarea terenului ca zonă, însă instanța nu a ținut seama de acest aspect când a stabilit sulta pentru teren. Ca atare apreciază că se impunea refacerea evaluării prin metoda comparativă întrucât s-au avut în vedere terenuri care nu se aflau în același areal .
Privitor la acordarea cheltuielilor de judecată apreciază că acestea sunt imputabile potrivit art. 274 alin.1 Cod procedură civilă părții care cade în pretenții și în sarcina căreia se stabilește o culpă, ori în speță nu poate fi vorba de așa ceva, eventualele pretenții privind cheltuielile de judecată urmând a fi respinse .
În concluzie solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.
Av.I. I. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică,cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că niciuna din criticile invocate nu se încadrează în textul de lege invocat.
În opinia sa motivele de recurs sunt nefondate și neîntemeiate. Susținerea că valoarea investițiilor aferente construcției trebuie dedusă integral din sulta cuvenită intervenientei este greșită și nu intră sub incidența cazului de modificare prevăzut de art.3o4 pct.9 Cod procedură civilă și pe lângă aceasta susținerile expertului nu au valoare de lege în sensul textului menționat. De altfel ar fi inechitabil ca intervenientă să suporte toate investițiile realizate de reclamanți la imobilul în litigiu de care ea nu beneficiază în nici un fel .
Pe de altă parte opinează că date fiind probele administrate în cauză, în mod corect instanța de apel a admis cererea de rectificare de carte funciară, reținând aplicabilitatea prevederilor art. 34 – 35 din Decretul Lege 115/1938.
În ceea ce privește critica reclamanților referitoare la stabilirea greșită a valorii terenului supus partajului de către expertul evaluator, apreciază că aceasta este neîntemeiată cât timp reclamanții nu au formulat obiecțiuni împotriva răspunsului expertului care arăta că în realitatea valoare a terenului ar fi mult mai ridicată, însă datorită caracteristicilor concrete ale acestuia, raportul laturilor și gradul de ocupare, valoarea acestuia a fost drastic diminuată, iar o altă diminuare nu se mai impune. .
Deși prin cererea de apel reclamanții au solicitat diminuarea valorii terenului stabilită de expert, instanța de apel a respins solicitarea acestora, apreciind că evaluarea expertului la fondul cauzei este pe deplin lămuritoare, valoarea stabilită fiind cea corectă .
Față de cele susținute solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată .
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr.995 din 3 decembrie 2014, Tribunalul B. a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți F. A. și F. V., a admis apelul declarat de apelanta intervenientă S. V., împotriva sentinței civile nr.2013 din 24.02.2014 pronunțată în cauză de Judecătoria B., pe care a modificat-o în parte, în sensul că: a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta S. V., În Contradictoriu Cu Pârâții F. A. Si F. V., Barcsa T. M., Barcsa T. A., B. B., B. B., P. V., G. P., G. C. M., B. G., B. Z., B. I., B. V. și G. M. A., având ca obiect rectificarea CF 715 Cernatu în sensul că a dispus rectificarea CF nr.715 Cernatu, nr. topo 1227/2 în sensul înscrierii suprafeței reale de 458 mp., în loc de 214,4 mp. cât apare în evidențele de CF. A obligat pe reclamanții să plătească intervenientei, cu titlu de sultă egalizatoare corespunzătoare cotelor sale de proprietate asupra terenurilor identificate sub nr. top 1227/1/I si 1227/2, suma totala de 4.204,23 Euro sau contravaloarea în lei a acesteia în raport de cursul de schimb al Băncii Naționale a României din ziua plății, în loc de 2.470 Euro cât stabilise instanța de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
In contextul in care nu s-a declarat apel și împotriva acelei parți din hotărâre prin care s-a constatat rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1204/01.10.2007 și a actului adițional autentificat sub nr. 1353/09.11.2007 de către BNP A. A. M. si prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâților M. M. O. și M. S. asupra cotei de 4/9 din imobilul construcție și a cotei de 1/3 din imobilul teren înscrise în CF 715 a localității Cernatu sub nr. top 1127/2, 1227/1/I și intabularea dreptului de proprietate al intervenientei în interes propriu S. V. asupra imobilului mai sus descris, tribunalul retine ca reclamanții F. A. și F. V., împreună cu intervenienta S. V. sunt coproprietari asupra imobilului din S., ., jud. B. înscris în CF nr. 715 Cernatu la A+3,4 sub nr. top 1227/2 constituit din teren în suprafață de 214,40 mp și nr. top 1227/1/I constituit din . 2 camere, bucătărie, cămară, pivniță, podul și acoperișul deasupra ., bucătărie de vară și 50% din părțile de uz comun după cum urmează:
- F. A. – cota de 4/9 din apartamentul nr. 1 de la A+4,
- F. V. – cu cota de 1/9 din apartamentul nr. 1 de la A+4,
- S. V. – cu cota de 4/9 din apartamentul nr. 1 de la A+4,
- F. A. și F. V. – cu cota de 1/3 fiecare din terenul de la A+3,
- S. V. – cu cota de 1/3 din terenul de la A+3.
De asemenea, câta vreme nu s-a criticat reținerea instanței de fond cu privire la existenta și contravaloarea îmbunătățirilor afirmate de către reclamanți ca fiind efectuate imobilului supus partajului, tribunalul a reținut ca aceștia din urma, pe parcursul folosinței exclusive a acestui imobil, au făcut investiții de natura sa sporească valoarea imobilului, investiții care se ridica la suma de 23.509 lei.
Potrivit regulilor de la partaj, acesta se realizează avându-se in vedere starea bunului de la momentul nașterii coproprietarii si valoarea bunului in respectiva stare de la momentul efectuării partajului.
D. urmare, câta vreme sporul de valoare adus de reclamanți imobilului supus partajului a intervenit după momentul nașterii stării de coproprietate si având in vedere ca bunul a fost atribuit in natura in exclusivitate reclamanților (aspecte de asemenea necriticat), in mod temeinic, legal si chiar echitabil, instanța de fond a avut in vedere la partaj starea bunului fără respectivele îmbunătățiri si valoarea acestuia de la momentul partajului.
Astfel, reținând ca valoarea actuala a construcției se ridica la suma de 105.900 lei (aspect necriticat de asemenea), in mod corect a apreciat instanța de fond ca valoarea bunului raportat la starea de la data nașterii stării de coproprietate se obține prin scăderea sporului de valoare intervenit ulterior, de 23.509 lei iei, de aici rezultând valoarea de 80.591 lei.
Imputarea a parte din aceste îmbunătățiri si asupra dreptului intervenientei s-ar fi justificat numai in situația in care acesteia i s-ar fi atribuit in natura o parte din imobil, ceea ce insa nu s-a întâmplat, astfel ca reclamanții nu pot invoca nici ca investițiile ar profita gratuit si celuilalt copărtaș, dar nici faptul ca ar fi fost in vreun fel prejudiciați, câta vreme imobilul le-a fost atribuit in întregime, fiind astfel singurii beneficiari ai investițiilor invocate. In mod evident, câta vreme intervenienta nu a primit nicio parte de imobil si câta vreme astfel nu se bucura in niciun fel de sporul de valoare adus de reclamanți imobilului, nu exista justificare pentru ca aceasta sa fie obligata sa suporte parte din aceste investiții.
Tribunalul a apreciat că și cea de a doua critica a reclamanților este nefondată.
Reclamanții au criticat faptul ca instanța de fond nu a dat curs obiecțiunilor formulate de aceștia fata de concluziile raportului de expertiza prin care s-a stabilit prețul terenului funcție de o valoare de 21,83 Euro/mp.
Tribunalul a reținut că inițial, prin expertiza P. R., prin metoda comparației prin bonitate, s-a evaluat mp. de teren la suma de 38,60 mp. (fila 154 vol. II dosar fond), valoare la care expertul a arătat că s-ar putea aplica o corecție de maxim 20% pe considerentul crizei financiare si a lipsei tranzacțiilor. Astfel, potrivit expertului P. R., valoarea unui mp. din terenul in litigiu ar putea fi redusă cel mult până la 30,88 mp.
Cu toate acestea, în cele din urmă, instanța a avut în vedere o valoare mult mai mică, de numai 21,83 Euro/mp., stabilită prin expertiza E. V., prin aceeași metoda a comparației prin bonitate, recomandată de Corpul Experților Tehnici din România si publicată in buletinul documentar sub nr. 97/2006.
Tribunalul a reținut că expertul a procedat chiar si la o evaluare prin metoda comparației relative, ignorând din plaja de oferte de pe piața atât pe cele exclusiviste (care ajungeau pană la 40 Euro/mp.), dar si pe cele total neatractive (care coborau pană la valoarea de 11 Euro/mp.) si că, in final, a constatat că valoarea indicata, de 21,83 Euro/mp. este cea corecta, nefiind adevărată susținerea reclamanților recurenți că raportarea s-a făcut numai la zonele turistice, de agrement (si unde valoarea terenului a fost apreciata la cca. 40 Euro/mp.).
Este adevărat ca reclamanții au formulat obiecțiuni fată de această concluzie a expertului E., dar tribunalul retine că nu este adevărat ca aceste obiecțiuni nu ar fi fost luate in seama de către instanță, câta vreme, la termenul de judecata din data de 07.10.2013 (fila 290 vol. II dosar fond) instanța le-a găsit întemeiate si le-a încuviințat, solicitându-i expertului să răspundă la ele.
Prin răspunsul său (fila 294 vol. II dosar fond), expertul a expus motivele pentru care, in opinia sa, evaluarea terenului in litigiu nu se poate face prin metoda solicitată de reclamanți, a comparației directe, respectiv pentru lipsa tranzacțiilor recente din zonă sau chiar din zonele învecinate.
In plus, expertul a arătat că terenul este situat relativ in zona centrală a localității S., câtă vreme este amplasat la numai 600 m de Primăria localității, in condițiile in care aceasta se întinde pe o lungime de 8 km. si pe o lățime de 4 km..
Expertul a arătat in mod explicit că valoarea reală a unui mp. de teren in zona este mult mai ridicată decât cea stabilită in cauza de fată, insă a corectat prin reducere acest preț al zonei, deoarece a ținut cont de toate elementele indicate in raportul inițial. Mai mult, expertul a arătat că in grila notarilor publici, un mp. de teren in zonă este evaluat la suma de 45 Euro/mp..
Tribunalul a reținut că la termenul următor depunerii acestui răspuns, mai exact la termenul din data de 02.12.2013 (fila 316 vol. II dosar fond) reclamanții nu au mai avut nicio obiecțiune de formulat, ceea ce instituie prezumția rezonabilă ca aceștia au fost mulțumiți de explicațiile date de expert.
De altfel, tribunalul a apreciat că expertul a lămurit pe deplin modalitatea in care a ajuns la prețul stabilit, pe de o parte, iar, pe de altă parte, criticile reclamanților reprezintă simple afirmații nefondate si nefundamentate care nu pot înlătura concluziile unui expert in materie.
D. urmare, câta vreme ambele critici formulate de către reclamanți împotriva sentinței au fost găsite neîntemeiate, in temeiul art. 296 Cod procedura civila, tribunalul va respinge cu aceeași motivare apelul declarat de aceștia.
In ceea ce privește apelul intervenientei S. V., tribunalul a reținut următoarele:
Intervenienta, la rândul ei, a criticat sentința pronunțată la fond sub trei aspecte.
Având în vedere că primele doua critici vizează greșita calculare a sultei egalizatoare stabilită in favoarea intervenientei apelante, cauzată de doua motive, pe de o parte, de luarea in considerare a cotei de numai 1/3 in loc de 4/9 din cota de 50% din terenul construit si neconstruit înscris in CF nr. 715 Cernatu, sub nr. top 1227/1/I in suprafața de 250 mp., iar pe de altă parte, de neluarea in considerare a excedentului de teren existent in realitate si constatat prin raportul de expertiză efectuat in cauză, tribunalul va analiza cu prioritate cea de a treia critică, respectiv pe aceea care a vizat respingerea pretins greșită de către instanța de fond a petitului având ca obiect rectificarea CF, prin înscrierea in evidentele de carte funciară a suprafeței reale de teren.
Tribunalul a reținut că expertul topo P. R. a constatat (fără ca aceste concluzii să ii fi fost contestate in vreun fel) că terenul in litigiu, identificat prin cele doua numere topo 1227/2 si 1227/1/I este împrejmuit pe toate laturile cu garduri de lemn si parțial de zidurile construcțiilor existente (fila 152 vol. I dosar fond), că acesta corespunde ca formă si amplasament cu schițele din CF, că in teren cele doua parcele nu sunt delimitate si că suprafața totală a celor doua parcele măsoară in realitate 708 mp., față de numai 464,4 mp. cât rezultă din evidențele din CF (fila 153 vol. I dosar fond si fila 167 vol. II dosar fond).
Încă o data, prin concluziile ulterioare formulate prin răspunsul la obiecțiuni (fila 167 vol. II dosar fond), expertul a arătat explicit faptul că nu exista poziții divergente ale proprietarilor loturilor învecinate (chemați in judecată prin precizarea cererii de intervenție) cu privire la aliniamentele de hotar existente in teren pentru imobilul in litigiu.
Expertul, în urma studierii amplasamentului loturilor dezmembrate și a schiței de dezmembrare din CF, a arătat (filele 153 si 154 vol. II dosar fond) că hotarul terenului in suprafața de 250 mp. s-ar dispune pe aliniamentul determinat de punctele A-75 (schița anexa 7 – fila 163 vol. I dosar fond), aliniament inexistent însă în teren, după care, a considerat in cele din urma că, atâta vreme cat cele doua parcele 1227/1 si 1227/2 au luat naștere ca urmare a dezmembrării din întregul lot a unei parcele de 250 mp., înseamnă ca excedentul de teren aparține lotului rămas, identificat cu nr. topo 1227/2 si care in evidentele scriptice măsoară numai 214,4 mp. (filele 240 si urm. vol. I dosar fond).
Aceasta concluzie a expertului se coroborează cu cea anterioară, cu privire la granița dintre parcelele 1227/1 si 1227/2 care ar trebui să fie reprezentata de aliniamentul punctelor A-75, deoarece, studiind schița de la anexa 7 rezultă cu vădită evidență că in teren lotul identificat cu nr. topo 1227/2 este considerabil mai întins decât cel identificat sub nr. topo 1227/1, situație care contrazice evidentele scriptice, potrivit cu care in urma dezmembrării lotului de 250 mp., lotul rămas ar fi mai mic, de numai 214,4 mp..
Acțiunea în rectificare de carte funciară este acțiunea prin care orice persoană interesată poate solicita, în cazurile prevăzute de lege, radierea sau îndreptarea înscrierilor de carte funciară, în scopul restabilirii concordanței dintre starea tabulară și situația juridică reală a imobilului înscris în cartea funciară. În ceea ce privește rectificarea notării greșite din cartea funciară, art. 39 din Decretul - Lege nr. 115/1938 prevede că se poate cere în cazurile prevăzute de art. 34, precum și ori de câte ori, din altă cauză, notarea nu este sau a încetat a fi corectă, pentru toate situațiile în care există o neconcordanță între situația de carte funciară și situația reală.
Potrivit art. 35 din Decretul - Lege nr. 115/1938, rectificarea se va putea săvârși numai în temeiul unei hotărâri judecătorești desăvârșite.
Potrivit dispozițiilor art.34 anterior citat, rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii se va cere de orice persoana interesată, în 3 situații: dacă înscrierea sau titlul in temeiul căruia s-a săvârșit nu au fost valabile, dacă prin înscriere, dreptul a fost greșit calificat, sau dacă nu mai sunt întrunite condițiunile de existenta ale dreptului înscris, sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Art.39 mai sus redat arată că rectificarea se va putea cere si toate „situațiile în care există o neconcordanță între situația de carte funciară și situația reală”.
In speța este de necontestat că suprafața loturilor înscrisa in CF este considerabil mai mică decât cea reală, in condițiile in care perimetrul si limitele de hotar ale imobilului nu sunt contestate.
Or, în atare caz, punerea în acord a situației reale cu cea de carte funciară devine o obligație, rectificarea urmând sa fie făcută, pentru argumentele mai sus expuse, asupra lotului identificat sub nr. topo 1227/2, neexistând temei de respingere a cererii de rectificare.
De altfel, soluționarea favorabila a cererii este si necesară pentru realizarea unui partaj echitabil, având in vedere că întreg imobilul a fost atribuit in natură către reclamanți, astfel că, in situația in care suprafața de teren ar rămâne nerectificată, aceștia din urmă ar fi vădit avantajați deoarece ar primi in proprietate exclusivă o suprafața de teren mai mare decât cea in raport cu care s-a calculat sulta egalizatoare stabilită in favoarea celuilalt coproprietar.
Pe de alta parte, asupra lotului căruia urmează sa ii fie rectificată suprafața părțile dețin fiecare cate o cota de 1/3, ceea ce înseamnă ca surplusul de teren le va profita în egala măsura tuturor.
D. urmare, tribunalul a apreciat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de rectificare CF cu motivarea ca nu s-a putut stabili cu certitudine de unde provine excedentul de teren, deoarece in contextul mai sus expus si reținut inclusiv de instanța de fond (potrivit cu care, între părți și vecinii lor nu s-au constatat divergențe față de aliniamentele de hotar ale imobilelor și nu s-au sesizat cereri de revendicare asupra vreunei porțiuni de teren din litigiu, imobilul teren este împrejmuit pe toate laturile cu garduri de lemn si parțial de zidurile construcțiilor existente, imobilul teren corespunde ca formă si amplasament cu schițele din CF) lipsa unei justificări pentru excedentul de teren rezultat la măsurătoare nu mai prezintă relevanta care sa poată atrage respingerea cererii.
Nu exista rațiune și nici temei juridic pentru care s-ar refuza legalizarea unei situații de fapt cu privire la care nu exista nicio îndoiala rezonabila ca nu s-ar perpetua.
In concluzie, critica intervenientei apelante legata de soluția data cererii sale de rectificare CF este întemeiata, tribunalul, în baza art. 296 Cod procedura civila a modificat sentința de fond sub acest aspect, în sensul admiterii acestei cereri, cu privire la nr. topo 1227/2, potrivit argumentelor mai sus expuse.
Astfel, reținând că întreg lotul inițial 1227 măsoară 708 mp., a rezultat că în urma dezmembrării a 250 mp. care s-au constituit in lotul nou 1227/1, lotul rămas, identificat sub nr. topo nou 1227/2 măsoară in realitate 458 mp., in loc de 214,4 mp. cât apare in evidențele de CF, urmând ca rectificarea sa se dispună in acest sens.
Pe cale de consecința, a devenit întemeiată și critica legată de calcularea sultei stabilită în favoarea apelantei interveniente fără luarea în considerare a suprafeței reale a lotului 1227/2.
Pe de alta parte tribunalul a constatat că instanța de fond, la stabilirea sultei corespunzătoare drepturilor asupra imobilului teren, a avut în vedere în mod greșit o cota comună de 1/3 cu privire la ambele nr. topo, deși intervenienta deținea cota de 1/3 din lotul cu nr. topo 1227/2 și cota de 4/9 din cota de 50% aferenta imobilului înscris sub nr. topo 1227/1/I.
D. urmare, plecând de la suprafețele reale supuse partajului, de 458 mp. si de 125 mp. (50% din 250 mp.) și având în vedere prețul stabilit de 21,83 Euro/mp., tribunalul a reținut că apelantei interveniente i se cuvine o sulta pentru teren în valoare totala de 4.555,47 Euro (3.332,71 Euro pentru cota de 1/3 din nr. topo 1227/2, în suprafață rectificată + 1.212,76 Euro pentru cota de 4/9 din terenul aferent apartamentului nr. 1 înscris in CF nr. 1227/1/I).
Insă având în vedere ca prin cererea de apel intervenienta apelanta a pretins numai suma de 4.204,23 Euro, în virtutea principiului disponibilității, tribunalul a acordat acesteia numai suma pretinsă.
Împotriva hotărârii de mai sus au formulat recurs reclamanții F. A. și F. V. iar prin motivele de recurs, întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 și 304 1Cod procedură civilă, soluția atacată este criticată pentru următoarele considerente:
Prima critică a deciziei recurate vizează reținerea instanței de apel prin care se arată că imputarea îmbunătățirilor și asupra dreptului intervenientei s-ar justifica numai în situația în care acesteia i s-ar fi atribuit în natură o parte din imobil.
Acest considerent al instanței vine în contradicție cu opinia exprimată de către expertul inginer T. F. M. în raportul de expertiză tehnică-construcții.
A doua critică vizează rectificarea de carte funciară admisă de către instanța în virtutea art.39 din Decretul Lege 115/1938, în sensul rectificării CF nr.715 Cernatu nr.top_/2 în sensul înscrierii suprafeței reale de 458 mp în loc de 214,4 mp cât apare în evidențele CF. Apreciază că soluția instanței de apel este una netemenică și în contradicție cu opinia de specialitate a expertului topo care arată în cuprinsul raportului că „nu se poate preciza de unde ar proveni surplusul de teren”. Așa fiind, având în vedere situația expusă nu se poate aprecia în concret că surplusul de teren rezultă în urma măsurătorilor efectuate ar aparține imobilului în CF 715 Cernatu.
În mod corect surplusul de teren identificat în urma măsurătorilor ar trebui împărțit în cote egale și distribuit celor 3 numere topo respectiv 1227/2 1227/I/II și 1227/I/I.
A treia critică adusă instanței vizează valoarea/mp a terenului reținută de către instanța de fond respectiv de aproximativ 21,83 euro/mp.
Astfel, se apreciază că se impune refacerea evaluării prin metoda comparativă deoarece aceasta avut la bază terenuri care nu se aflau în același areal .
Recursul este nefondat.
Din reglementările motivelor de recurs (art.3o4 pct. 1-9 Cod procedură civilă ) rezultă că recursul este calea extraordinară de atac bazată numai pe motive de nelegalitate și nu de netemeinicie .
În speță, deși recurentul invocă prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, din dezvoltarea motivelor de recurs nu rezultă nicio critică de nelegalitate, toate aspectele invocate vizând modul în care instanța de apel și cea de fond au apreciat probele ce au determinat soluția atacată. Instanța de recurs nu este îndrituită să reaprecieze probele și nici să verifice modalitatea în care instanța de fond a stabilit stare de fapt .
Deși recurenții invocă dispozițiile art.3o41Cod procedură civilă, Curtea reține că în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții legale întrucât acestea prevăd posibilitatea instanței de a examina cauza sub toate aspectele doar în situația în care recursul este declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, ori în speță recurenții au uzat de calea de atac a apelului ce a fost soluționat prin hotărârea atacată cu recurs.
Față de aceste considerente,în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul reclamanților va fi respins, luându-se act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții F. A. și F. V. împotriva deciziei civile nr. 995/A/3 decembrie 2014 a Tribunalului B. pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 19 martie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător
A. PârvulescuCristina Ș. C. V.
Grefier,
M. C.
red. C. Ș . – 19.03.2015
tehnored. M.C – 2o.04.2015
jud. apel: C. DEegan – D. N.
jud. fond . C. C.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 342/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Reparare prejudicii erori judiciare. Decizia nr. 416/2015.... → |
|---|
