Acţiune în constatare. Decizia nr. 1919/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1919/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-11-2012 în dosarul nr. 1919/2012
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1919 R
Ședința publică din data de 01.11.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. M.
JUDECĂTOR: S. G.
JUDECĂTOR: G. D. M.
GREFIER: M. D.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentele reclamante H. M. E. C. și R. C. împotriva deciziei civile nr.374A/11.04.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, DANȚIȘ F., DANȚIȘ T., cauza având, ca obiect, „revendicare imobiliară”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurentele reclamante H. M. E. C. și R. C., prin avocat F. A., cu împuternicire avocațială la fila 14 dosar, și intimatul pârât M. București prin Primarul General, reprezentat de consilier juridic C. V. Vivien, cu delegație la fila 16 dosar, lipsind intimații pârâți Danțiș F. și Danțiș T..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că intimații pârâți Danțiș F. și Danțiș T. au depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare, comunicată celorlalte părți la data de 15.10.2012.
Apărătorul recurentelor reclamante depune la dosar un set de acte, referitoare la cealaltă parte din imobilul compus din două apartamente, precizând că primul apartament le-a fost retrocedat prin hotărârea a cărei lămurire se solicită, iar al doilea a fost câștigat irevocabil.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau acte de depus, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul recurentelor reclamante H. M. E. C. și R. C., solicită admiterea recursului, apreciind că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală, instanța reținând, greșit, că prin cererea de lămurire și completare reclamantele au solicitat o completare a acțiunii. În realitate, arată apărătorul recurentelor, se solicită să se constate că din părțile indivize fac parte și WC-ul, vestibulul și bucătăria, deoarece biroul de carte funciară a refuzat înscrierea dreptului de proprietate pe motivul că nu au fost menționate explicit în hotărâre aceste părți comune. Mai arată că din hotărârea judecătorească pronunțată în legătură cu celălalt apartament rezultă foarte clar că cele două apartamente sunt deservite de părți comune și rezultă clar faptul că fiecare apartament are o cotă de ½ din aceste părți comune.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei instanței de apel și, pe fond, admiterea cererii de lămurire, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentantul intimatului pârât M. București prin Primarul General, solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, ca fiind temeinice și legale, având în vedere că cererea de lămurire reprezintă, în fapt, o cerere nouă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._/300/2006 la data de 6.07.2006, reclamanții H. M. E. C. și R. D. Eugeniu au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții D. T. și D. F., M. București să constate nevalabilitatea titlului statului asupra apartamentului situat la parterul imobilului din București .. 47 sector 2, să îi oblige să le lase acestora în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul situat în București, .. 47, compus din cameră, hol și oficiu în exclusivitate, vestibul cotă indiviză cu fam. M., în suprafața utilă de 38,04 mp, reprezentând cota indiviză de 57,64 % din imobil, precum și cota indiviză de 57,64 % din părțile de folosință comună ale imobilului și 46,11 mp teren situat sub construcție.
Prin sentința civilă nr. 9256/27.11.2006, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea ca fiind inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 744A/31.05.2007, Tribunalul București, Secția a III a Civilă a admis apelul declarat de către reclamanți împotriva sentinței de mai sus și desființând sentința a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecarea cauzei în cadrul dosarului nr._/300/2007, prin sentința civilă nr. 1921/29.02.2008, instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul situat la parterul imobilului din București .. 47 sector 2, să le lase acestora în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul situat în București, .. 47, în suprafața utilă de 38,04 mp, compus din cameră, hol și oficiu în exclusivitate, vestibul cotă indiviză cu fam. M., cota indiviză de 57,64% din părțile de folosință comună ale imobilului, precum și 46,11 mp teren situat sub construcție.
Sentința a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 23/12.01.2010 a Curții de Apel București, Secția a III-a Civilă.
Ulterior, prin cererea depusă la data de 5.10.2011, reclamanții au solicitat instanței de fond lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1921/29.02.2008, solicitând instanței să menționeze în dispozitiv că pârâții sunt obligați să le lase în deplină proprietate atât bucătăria, cât și wc-ul. În motivarea cererii s-a arătat că, dorind să intabuleze dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară, reclamantelor li s-a refuzat acest lucru deoarece în dispozitivul sentinței există erori cu privire la proprietatea bucătăriei și WC. Astfel, în sentință se menționează că petentele dețin vestibulul în cotă indiviză cu familia M., deși în realitate aceștia dețin ca suprafețe comune și Bucătăria și WC.
Potrivit reclamantelor, sentința menționată anterior este rezultatul unei erori materiale față de împrejurarea că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr._/23.12.1996, sunt menționate ca părți comune și bucătăria și WC.
În drept, s-au invocat prevederile art. 2811 Cod procedură civilă.
Prin încheierea de ședință din 31.10.2011, instanța de fond a respins această cererea ce fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că instanța de fond s-a pronunțat în raport de capătul de cerere cu care a fost învestită de către reclamanți, cu respectarea principiului disponibilității. Instanța de fond a subliniat că bucătăria și WC nu au fost indicate de către reclamanți în petitul cererii de chemare în judecată, iar instanța de judecată s-a pronunțat cu privire la capătul de cerere astfel cum a fost învestită, fiind fără relevanță indicarea contactului nr. N_/23.12.1996, sub aspectul temeiniciei prezentei cereri de lămurire dispozitiv.
Împotriva acestei încheieri au declarat apel reclamanții H. M. E. C. și R. C. care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă la data de 30.11.2011, sub nr. dosar_ /201 și pe care o critică pentru netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 374 A/11.04.2012 Tribunalul București- Secția a III-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanții reclamanți H. M. E. C. și R. C. împotriva încheierii de ședință din data de 31.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2007.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a stabilit în mod temeinic situația de fapt și a aplicat în mod legal prevederile art. 2811 Cod procedură civilă.
Astfel, contrar celor argumentate de către apelanți, instanța de fond era ținută să respecte întrutotul limitele cu care a fost învestită de către reclamanți prin cererea introductivă de instanță în considerarea principiului disponibilității, principiul far al procedurii civile.
Împotriva deciziei tribunalului, au declarat recurs reclamantele H. M. E. C. și R. C..
În motivarea recursului, recurentele-reclamante arată că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece prin cererea de lămurire a dispozitivului, în sensul menționării atât a bucătăriei, wc-ului și vestibulului aferent imobilului apartamentului nr. 1 din .. 47, sector 2, s-a arătat că această cerere este în conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare_/1996, prin care intimații Danțiș au cumpărat de la stat apartamentul în cauză.
Se precizează că deși instanța le-a recunoscut dreptul de proprietate asupra întregului imobil, în dispozitivul hotărârii judecătorești nu a fost menționată expres cota de ½ din bucătărie, vestibul și WC.
Se menționează că din punct de vedere formal, reclamantele nu-și pot intabula dreptul de proprietate reprezentând cota comună a acestor două încăperi, întrucât cartea funciară a solicitat ca aceste încăperi să fie menționate expres.
Analizând recursul de față, ce poate fi încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că acesta este întemeiat pentru considerentele care vor urma.
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamante, acestea au solicitat restituirea întregului imobil ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr._/1996. De altfel, și instanța de fond, prin sentința pronunțată a menționat aspectul restituirii în deplină proprietate și liniștită posesie a imobilului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat, însă la enumerarea părților componente ale acestuia, au fost omise anumite părți comune, și anume cota indiviză din bucătărie și WC.
Conform art. 2811 Cod procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori acestea cuprind dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea, să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Fiind în mod clar vorba de o omisiune în sensul mai sus precizat, în cauză se necesită o lămurire cu privire la întinderea și aplicarea dispozitivului hotărârii.
Având în vedere ceea ce părțile au solicitat în mod expres, așadar, întregul imobil în cauză, iar compunerea acestui imobil reiese din contractul de vânzare-cumpărare nr._/1996, atașat în dosarul judecătoriei la fila 67, reiese că prin lămurirea dispozitivului sentinței pronunțate, în cauză nu se încalcă principiul disponibilității, ci, dimpotrivă, se răspunde cererii formulate în mod expres de către părți, solicitarea privind întregul imobil în ansamblu, ci nu doar părți din el.
Față de aceste considerente, Curtea de apel conform art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, admițând recursul și modificând decizia recurată, a admis apelul declarat, și schimbând în tot sentința civilă nr. 1921/29.09.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, a admis cererea și a dispus lămurirea dispozitivului sentinței, în sensul că, în compunerea apartamentului intră inclusiv „cota indiviză din bucătărie și WC”, conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/23.12.1996.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentele-reclamante H. M. E. C. și R. C. împotriva deciziei civile nr. 374A/11.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți M. București prin Primarul General, Danțiș F. și Danțiș T..
Modifică decizia recurată.
Admite apelul declarat de apelanții reclamanți H. M. E. C. și R. C..
Schimbă în tot sentința civilă nr. 1921/29.09.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, în sensul că:
Admite cererea.
Dispune lămurirea dispozitivului sentinței, în sensul că, în compunerea apartamentului intră inclusiv „cota indiviză din bucătărie și WC”, conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/23.12.1996.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.11.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. A.-M. S. G. G. D.-M.
GREFIER
M. D.
Red. SG
Tehnored. GC – 2 ex
07.11.2012
Jud. apel C. V.
B. Ramașcanu
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1682/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 2135/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
