Acţiune în constatare. Decizia nr. 1582/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1582/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-09-2012 în dosarul nr. 1582/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1582 R
Ședința publică de la 26.09.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- D. Y.
JUDECĂTOR:- P. F.
JUDECĂTOR:- M. A.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții-pârâți-reclamanți ȘOGLU L., ȘOGLU A. și ȘOGLU N. împotriva Deciziei civile nr. A 128/01.02.2012 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-pârât ȘOGLU V. și intimata-pârâtă A. T. DIN C. PRIMĂRIEI CHIAJNA, având ca obiect, partaj judiciar, acțiune în constatare și succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-pârâți-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. personal și asistați de avocat M. S., cu împuternicire avocațială nr._ – fila dosar și intimatul-reclamant-pârât Șoglu V. prin apărător, avocat M. Zahara P., cu împuternicire avocațială nr._ – fila 18 dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă A. T. din cadrul Primăriei Chiajna.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul recurenților-pârâți-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. timbrează cererea de recurs conform rezoluției instanței.
Părțile prezente prin apărători, declară că nu mai au cereri noi de formulat și nici probe de administrat, motiv pentru care Curtea, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Recurenții-pârâți-reclamanți ȘOGLU L., ȘOGLU A. și ȘOGLU N. prin apărător, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, hotărârea atacată fiind nelegală și netemeinică, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul recurenților-pârâți-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. apreciază că masa partajabilă nu a fost corect stabilită. Cu privire la contractul de donație încheiat între autorul defunctei și soția sa în calitate de donatori și intimatul în calitate de donatar, apreciază că cei 325 mp de teren trebuiau incluși în masa partajabilă.
Menționează că expertiza efectuată în cauză a fost efectuată de un expert cu privire la construcție, fiind identificată ca fiind din paiantă și evaluată ca atare la 1500 euro, iar cu privire la terenul din . acesta a fost supraevaluat.
Solicită casarea ambelor hotărâri și cu efectuarea unei rejudecări corecte la instanța de fond sau la instanța de apel pe aspectul administrării probelor.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 5,8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimatul-reclamant-pârât ȘOGLU V. prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Depune la dosar o hotărâre judecătorească definitivă și tranșată.
Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., la data de 16.03.2009, reclamantul Șoglu V. a chemat în judecată pe pârâții Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N., prin curator Ș. P. și A. T. din cadrul Primăriei Chiajna, solicitând instanței să dezbată succesiunea defunctului Șoglu P., să constate calitatea de moștenitori a părților, în calitate de fii și respectiv soție supraviețuitoare, să constate că masa succesorală este compusă din imobilul situat în . teren de 2341 mp și construcție, locul de veci situat în cimitirul parohial Chiajna, precum și suma de_,62 lei, cu dobânzi, aflată în contul deschis la Leumi Bank, precum și să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobil prin atribuirea acestuia către pârâți, având în vedere că aceștia locuiesc în acest imobil.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta a refuzat includerea în masa succesorală a tuturor bunurilor rămase de pe urma defunctului, că suma de bani aflată în contul de la Leumi Bank reprezintă prețul încasat pentru terenul dobândit de defunct împreună cu pârâta, fiind bun comun al soților. De asemenea, reclamantul a solicitat lăsarea părților în indiviziune cu privire la locul de veci.
Împreună cu cererea de chemare în judecată, reclamantul a depus la dosar Ordinul nr. 733/2000 al Prefectului Județului I. pentru constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2341 mp situat în . vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1127/27.03.2008 la BNP T., extras de cont, certificat de deces . nr._/21.09.2009 eliberat de Consiliul Local Chiajna, adeverință, adrese, certificat de atestare fiscală.
Pârâții au depus întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctului, să se constate că în masa succesorală se include numai cota de ½ din imobilul compus din teren și construcție și locul de veci, să fie avut în vedere pasivul succesoral, reprezentat de cheltuieli de îngrijire medicală, înhumare și pomeni creștinești, încetarea stării de indiviziune prin atribuirea bunurilor în întregime către pârâți, cu obligarea la plata de sulte către reclamant, precum și necuprinderea în masa succesorală a sumei de_,62 lei. De asemenea, au solicitat reducțiunea liberalității excesive, respectiv a donației făcută de defunct reclamantului, donație constatată prin înscrisul autentificat de notariatul de Stat al Sectorului 1 sub nr._/03.12.1982.
În motivare, pârâții-reclamanți au arătat că terenul indicat în Ordinul prefectului a fost dobândit de soți prin Ordin al Prefectului emis în baza legii 18/1991, că aceștia au edificat construcția de pe teren cu mijloace comune și fără autorizație, că terenul ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare a fost înstrăinat de soți, suma rezultată (_ lei, după deducerea cheltuielilor de vânzare) fiind depusă în contul bancar pe numele pârâtei Șoglu L., cu împuternicire pentru reclamant, care a retras sume în plus față de cei_ lei pentru care părinții săi își dăduseră acordul.
Reclamantul-pârât a depus întâmpinare la cererea reconvențională, solicitând respingerea acesteia, cu motivarea că terenul în suprafață de 2341 mp a fost bun propriu al defunctului, dobândit prin moștenire de la părinții săi, astfel încât se include în întregime în masa succesorală, și că el însuși s-a ocupat de înmormântare și parastase, iar donația i-a fost făcută în timpul vieții bunicii sale, prin renunțarea de către aceasta și a celorlalți frați ai defunctului, cu condiția ca acesta să îi doneze bunul reclamantului-pârât.
P. sentința civilă nr. 1489/17.03.2010, Judecătoria B. a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât Șoglu V., a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât Șoglu V. în contradictoriu cu pârâta A. T. Chiajna, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. prin curator Ș. P. în contradictoriu cu reclamantul-pârât Șoglu V., a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect reducțiunea donației, a constatat deschisă succesiunea defunctului Șoglu P., a constatat că de pe urma acestuia au rămas următorii moștenitori: -reclamantul-pârât Șoglu V., fiu, cu o cotă de ¼; pârâtul-reclamant Șoglu A., fiu, cu o cotă de ¼ ; pârâtul-reclamant Șoglu N., fiu, cu o cotă de ¼ ; pârâta-reclamantă Șoglu L., soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼, a constatat că masa succesorală se compune din: 1.terenul situat în . teren de 2341 mp, identificat conform Ordinului Prefectului Județului I. nr. 733/2000, în valoare de_ lei; 2.cota de ½ din construcția edificată pe terenul de la pct. 1, în valoare de_ lei; 3.dreptul de concesiune asupra unui loc de înhumare situat în cimitirul parohial Chiajna, rândul 16, locul 8A, în valoare de 1000 lei, a atribuit pârâților-reclamanți reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N., în indiviziune, terenul situat în . teren de 2341 mp, identificat conform Ordinului Prefectului Județului I. nr. 733/2000 și cota de ½ din construcția edificată pe acesta, a constatat că părțile au rămas în indiviziune cu privire la dreptul de concesiune asupra unui loc de înhumare situat în cimitirul parohial Chiajna, rândul 16, locul 8A, în valoare de 1000 lei și a obligat pârâții-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. să plătească reclamantului-pârât Șoglu V. suma de_,75 lei cu titlul de sultă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la termenul din data de 10.03.2010, când li s-a acordat cuvântul asupra fondului cauzei, părțile au arătat că solicită pronunțarea unei încheieri interlocutorii de partaj.
Potrivit art. 6736 alin. 1 C.proc. civ., o asemenea încheiere se pronunță numai dacă pentru formarea loturilor sunt necesare obligații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente.
Întrucât prin cererea principală, reclamantul a solicitat atribuirea tuturor bunurilor către pârâți, cu obligarea acestora la plata unei sulte, iar prin cererea reconvențională pârâții-reclamanți au solicitat, de asemenea, să le fie atribuite bunurile cuprinse în masa succesorală, și întrucât aceste cereri nu au fost modificate ulterior, în cauză nu se impune pronunțarea unei încheieri interlocutorii. Deoarece toate părțile au solicitat ca partajul să se realizeze prin atribuirea bunurilor către pârâți, se va respecta voința exprimată în cererea de chemare în judecată și reconvențională.
Instanța de fond a reținut cu privire la bunurile ce vor fi reținute în masa succesorală următoarele:
Terenul cuprins în Ordinul Prefectului nr. 733/2000 va fi inclus în întregime în masa succesorală, întrucât unicul titlu prezentat de părți asupra acestuia îl constitute ordinul eliberat în temeiul L 18/1991, care indică exclusiv numele defunctului ca titular al dreptului de proprietate. Câtă vreme acest act nu a fost anulat sau modificat, el se impune instanței ca atare. Bunul căruia i se aplică prevederile L 18/1991 nu intră sub incidența prevederilor art. 30 C. familiei, întrucât în temeiul Legii fondului funciar operează o reconstituire a dreptului de proprietate, în patrimoniul persoanei de la care bunul a fost preluat abuziv. Dreptul se întoarce în patrimoniul acestei persoane astfel cum se găsea la momentul preluării, iar faptul că reconstituirea s-a realizat într-un moment când titularul dreptului era căsătorit nu schimbă conținutul dreptului inițial.
Tterenul în suprafață de 2500 mp, cuprins în titlul de proprietate nr._/1994, eliberat pe numele pârâtei-reclamante Șoglu L., a fost bun propriu al acesteia, astfel încât, conform art. 31 lit. f C. familiei, și suma rezultată din vânzarea acestuia constituie bun propriu. Convingerea soților cu privire la acesta aspect rezultă, de altfel, si din faptul că suma rezultată din vânzare a fost depusă la bancă pe numele pârâtei, astfel cum însuși reclamantul recunoaște în cuprinsul întâmpinării la cererea reconvențională. P. urmare, chestiunile referitoare la retragerea unor sume de bani cu depășirea împuternicirii acordate sunt străine de cauza de față, ele privind raporturile dintre reclamant și pârâtă născute în baza contractului de mandat.
În ceea ce privește construcția edificată pe terenul indicat în ordinul prefectului, expertul construcții indică în raportul său faptul că aceasta a fost construită în anul 1962 (în timpul căsătoriei soților), aspect confirmat de martorul audiat la ultimul termen de judecată. Așa cum se arată în mod constant în doctrină și jurisprudență, construcția edificată de soți pe terenul bun propriu al unuia dintre ei devine bun comun al soților, astfel încât în masa succesorală aceasta se va include numai în cota de ½, restul reprezentând cota proprie a pârâtei Șoglu L..
In ceea ce privește locul de veci, conform adeverinței eliberate de Episcopia Bucureștilor, acesta se găsea în patrimoniul defunctului, valoarea indicată în adeverință (de 1000 lei) nefiind contestată de către părți.
Pasivul succesoral invocat nu a fost dovedit în cauză cu înscrisuri, iar martorii audiați asupra acestui aspect au emis simple presupuneri cu privire la cheltuielile realizate cu înmormântarea și parastasele.
Potrivit art. 849 C.civ., astfel cum a fost interpretat în doctrină, prima operațiune este stabilirea activului brut al succesiunii. Acesta este, și față de lipsa unui pasiv al succesiunii dovedit, egal cu activul net și reprezintă valoarea tuturor bunurilor aflate în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, respectiv: terenul din ordinul prefectului, cota de ½ din construcția edificată pe acesta, și valoarea dreptului de concesiune asupra lotului de veci. Conform expertizelor administrate, respectiv a adeverinței pentru locul de veci, drepturile enumerate au valorile de_ lei,_ lei (1/2 din_ lei) și 1000 lei, în total_ lei.
Cea de-a doua operațiune necesară este reunirea fictivă a donațiilor la activul moștenirii, donațiile urmând a fi evaluate conform art. 849 C.civ., la data deschiderii succesiunii dar după starea din momentul încheierii contractului de donație. Conform raportului de expertiză în specialitatea construcții, valoarea donației este de 6200 lei. Din actul de donație rezultă că numai construcția a format obiectul donației, terenul trecând în proprietatea statului, astfel încât reclamantul a putut obține, în temeiul L 18/1991, un ordin al prefectului pentru acest teren, ce nu privește raporturile succesorale.
În urma reunirii fictive a donației, se obține valoarea de_ lei.
Rezerva soției supraviețuitoare este de 1/8, întrucât aceasta vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului, rezerva fiecărui fiu este de 7/32, rezervele cumulate fiind de 25/32 din masa succesorală, ceea ce reprezintă o cotitate disponibilă de 7/32 din_ lei, respectiv_,28 lei.
P. urmare, donația făcută reclamantului nu încalcă rezerva succesorală, urmând a fi respinsă cererea de reducțiune a acesteia.
Instanța nu a avut în vedere dispozițiile legale referitoare la raportul donațiilor, întrucât acesta nu a fost solicitat de pârâți, iar prevederile în această materie sunt de ordine privată.
În ceea ce privește cotele cuvenite părților, acestea sunt de ¼ pentru soția supraviețuitoare, și de câte ¼ pentru fiecare dintre cei trei fii, fiecare dintre aceste cote având valoarea de_,75 lei.
Față de voința tuturor părților, urmează ca acestea să fie lăsate în indiviziune cu privire la locul de veci, astfel încât valoarea totală a bunurilor ce se împart este de_-1000, respectiv_ lei.
Întrucât atât pârâții cât și reclamantul au solicitat atribuirea masei succesorale către pârâți, aceștia arătând, în mod expres, în cuprinsul întâmpinării, că doresc să rămână în indiviziune cu privire la bunuri (f. 33), urmează a se dispune conform solicitării părților, cu obligarea acestora la plata către reclamant a sumei de_,75 lei, ce reprezintă ¼ din valoarea bunurilor din care s-a scăzut valoarea dreptului de concesiune asupra locului de veci.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. și reclamantul-pârât Șoglu V., criticând soluția instanței de fond, pentru nelegalitate și netmeinicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă, sub nr._, la data de 11.05.2010.
P. decizia civilă nr. 128/01.02.2012 Tribunalul București- Secția a IV-a Civilă a respins, ca nefondate, apelurile formulate de apelanții-pârâți reclamanți împotriva sentinței civile nr. 1489/17.03.2010 pronunțată de Judecătoria B..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut cu privire la apelul declarat de către apelantul Șoglu V. și anume că defunctul Șoglu P. ar fi edificat construcția situată pe terenul de 2.341 mp din com. Chiajna . că înainte de căsătorie, a fost bun propriu al acestuia, căsătoria dintre părinții părților fiind încheiată la 30.08.1962, iar casa fiind construită în anul 1958 neputând fi reținută de către instanță, întrucât din cuprinsul raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de către expertul G. C. a rezultat că aceasta a fost edificată în anul 1962 de către soții Șoglu P. și Șoglu L. fiind bun comun al acestora potrivit art. 30 C. familiei.
La dosarul de fond a fost depusă o declarație pentru stabilirea impozitului pe clădiri și terenuri pentru anulă 1952 dar din cuprinsul acesteia rezultă că Șoglu I. E. avea în proprietate o construcție, locuință compusă din 4 camere de paiantă, o bucătărie și o magazie de paiantă în . Grivița, Raionul Grivița Roșie.
Aceeași proprietate, la nivelul anului 1962 era înscrisă pe numele lui Șoglu M., tatăl defunctului Șoglu P. care la rându-l său avea o construcție în com. Chiajna, . SAI.
Nu rezultă identitatea dintre imobilul supus partajului cu imobilul care a aparținut tatălui său și care era situat într-o altă zonă, fiind de fapt imobilul donat lui Șoglu V., acesta fiind deținut de către bunicii paterni la nivelul anului 1952.
Nici cel de-al doilea motiv de apel nu poate fi reținut și anume că terenul în suprafață de 2.500 mp cuprins în titlul de proprietate_/1994 nu reprezintă bunul propriu al lui Șoglu L., fiind dobândit în timpul căsătoriei întrucât din cuprinsul titlului de proprietate depus la doar, emis pe baza registrului agricol, rezultă că a fost bunul propriu al lui Șoglu L. iar acest titlu de proprietate face dovada deplină a întinderii dreptului cât și a titularului acestuia până la anularea sa.
În mod corect instanța de fond a reținut că acest teren, fiind bun propriu al soției supraviețuitoare, banii obținuți în urma vânzării formau bunul propriu al acesteia.
Cu privire la apelul formulat de către apelanții Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N., tribunalul a reținut că nu este întemeiat. Arătând că nu poate fi reținut motivul de apel prin neintroducerea în activul succesoral a terenului în suprafață de 325 mp situat în București . 1 întrucât la momentul întocmirii actului de donație către Șoglu V., acest teren a trecut în proprietatea statului conf. art. 30 din Legea 58/1974, iar ulterior, după . Legii 18/1991, în temeiul disp. art. 36 pct. 3, terenul a trecut în proprietatea proprietarului construcției respectiv a lui Șoglu V..
Instanța de fond a reunit corect activul succesoral, reținând că terenul în suprafață de 320 mp nu face parte din masa partajabilă și a calculat astfel valoarea construcției din actul de donație care nu a încălcat rezerva succesorală.
Cu privire la stabilirea valorii construcției din . 1 precum și cea din . avut în vedere împrejurarea că obiecțiunile la acest raport de expertiză au fost discutate la termenul din 26.01.2010, iar instanța le-a respins față de împrejurarea că expertul a indicat mai multe metode de evaluare iar constatările sale s-au făcut la fața locului.
Tribunalul nu a putut reține susținerile apelantei Șoglu L. că la momentul încheierii actului de donație nu au avut prefigurarea situației create de către Șoglu V. care nu își ajută mama și fratele grav bolnav și pus sub interdicție întrucât aceste apărări nu schimbă cu nimic soluția dintr-un partaj succesoral, Șoglu L. putând apela la dispozițiile codului familiei pentru a obține întreținere dacă se află în stare de necesitate.
P. cerere reconvențională, tribunalul a reținut că s-a solicitat reducțiunea liberalităților, ceea ce instanța de fond a și făcut și nicidecum raportul donației la masa succesorală, iar cu privire la pasivul succesoral, a avut în vedere că în afara declarațiilor martorilor care sunt contradictorii, nu au existat alte dovezi din care să rezulte cuantumul pasivului succesoral.
Împotriva deciziei pronunțată de tribunal, au declarat recurs pârâții-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N..
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 Cod procedură civilă, se susține că hotărârea instanței de apel nu respectă nici cele mai elementare condiții de fond ale unor hotărâri judecătorești fiind extrem de lapidară, fără argumente sustenabile din punct6ul de vedere al deciziei de control judecătoresc devolutiv și fiind constituită exclusiv din expunerea motivelor instanței de fond și copierea parțială a motivelor de apel, fără a oferi un punct de vedere propriu al judecătorilor din apel.
De asemenea, hotărârea este complet nemotivată, în privința celui de-al treilea motiv de apel.
Instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile legale incidente, cu privire la compunerea masei succesorale de pe urma defunctului Șoglu P. cu referire la neincluderea în activul succesoral a terenului în suprafață de 325 mp situat în București, ., Sector 1. Dobândirea acestui teren de către intimatul Șoglu V., este expresia donației făcută de către autorul Șoglu P., fiind vorba de o repunere forțată în situația anterioară indisponibilizării terenurilor proprietate privată prin efectul Legii nr. 58/1974, iar nu de un drept propriu născut în baza Legii nr. 18/1991.
Astfel fiind, intimatul-reclamant a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren conform titlului de proprietate emis de Prefectura Municipiului buc, dar în virtutea calității sale de donatar al tatălui său și de dobânditor al proprietății asupra construcției din ., devenind automat incidente dispozițiile legale relative la reducțiunea liberalităților excesive în cazul încălcării cotității disponibile, întrucât Legea nr. 18/1991 prezumă faptul că imposibilitatea transmiterii dreptului de proprietate și asupra terenului s-a datorat incidenței legilor comuniste abuzive, iar nu voinței donatorului de a nu gratifica prin donație, deci se prezumă legal că donația cuprinde și terenul în discuție cu efect retroactiv.
Instanța de apel a menținut o soluție profund inechitabilă, ce a produs îmbogățirea fără justă cauză a intimatului-reclamant.
În privința construcției din ., susțin recurenții că aceasta a fost greșit expertizată, câtă vreme cât o construcție din cărămidă solidă, atestată ca atare prin evidențele fiscale și urbanistice ale primăriei de sector, este evaluată drept o construcție din paiantă la nivelul sumei de 1500 euro, doar pentru micșorarea activului reunit fictiv, în vederea verificării liberalităților excesive. Această casă a fost reconstruită de către recurenta Șoglu Licsandra cu autorul comun Șoglu P., și este o construcție solidă din cărămidă. Expertul care a fost la fața locului, a dat dovadă de superficialitate și a atestat o situație neadevărată, contrazisă de probele administrate.
În ceea ce privește valoarea de piață a terenului în suprafață de 2341 mp, situată în comuna Chiajna .. 167, recurenții arată că prețul stabilit de expert și sulta stabilită în sarcina lor, echivalează cu dublul valorii reale de piață a întregii proprietăți, iar nu cu contravaloarea unei cote de ¼ din imobil, potrivit dispozițiilor legale și sentinței de fond.,
Expertul a propus două valori pentru terenul în discuție, respectiv 135 euro mp, aferentă anului 2008 și 88 euro mp aferentă anului 2009 prin simpla comparare a ofertelor de vânzare găsite pe internet, fără a aplica nici un procent marjă de negociere și fără a consulta ghidul privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare în județul I. pentru anii 2008, 2009 și 2010, ghid care are în vedere prețurile reale de tranzacționare.
Mai arată recurenții că nu este relevantă prezumtiva valoare de piață a terenului în discuție, la momentul deschiderii succesiunii, ci cea de la momentul pronunțării hotărârii de partaj, sau măcar de la momentul introducerii cererii de partaj.
Mai susțin recurenții că atributul controlului judecătoresc nu trebuie limitat exclusiv la verificarea legalității hotărârii atacate, ci la justețea soluției adoptate, care în cauză, este profund inechitabilă.
Recurenții susțin că își mențin și celelalte argumente expuse prin motivarea apelului, și care nu au fost reținut de instanța de apel, chiar dacă nu se mai reiterează.
Sulta pe care urmează să o plătească este rezultată în urma unei greșit stabiliri a masei succesorale dezbătute și ea afectează în mod direct interesele și drepturile apelantului Șoglu N. care suferă de un handicap.
Examinând criticile formulate, Curtea constată că recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
În privința neincluderii în activul succesoral a terenului din ., Sector 1, în suprafață de 325 mp, Curtea constată că prin efectul contractului de donație întocmit între autorul comun și intimatul reclamant Șoglu V. autentificat sub nr._/30.11.1988 la Notariatul de Stat al Sectorului 1 București, terenul în suprafață de 325 mp a trecut în patrimoniul statului conform dispozițiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974.
Ulterior apariției Legii nr. 18/1991, fiind proprietar al casei de locuit, intimatul reclamant a beneficiat de constituirea dreptului de proprietate pe terenul din curtea casei sale, în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. 3 și 4 din Legea nr. 18/1991.
Dreptul astfel dobândit de intimatul-reclamant este un drept propriu dobândit de acesta în virtutea calității sale de proprietar al casei de locuit, aflată pe acest teren, și ca atare, terenul în discuție, nu poate fi inclus în masa succesorală.
P. aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974, autorul comun al părților a pierdut în beneficiul statului, dreptul de proprietate asupra terenului în discuție.
Contrar susținerilor recurenților, prin dispozițiile Legii nr. 18/1991 nu a fost reactivat vechiul drept de proprietate al autorului părților, ci s-a constituit un nou drept de proprietate în patrimoniul persoanei îndreptățite la constituire, care, raportat la terenul în litigiu, era numai intimatul reclamant.
În ceea ce privește critica ce vizează greșita expertizare a construcției din . a terenului în suprafață de 2341 mp, din comuna Chiajna .. 167, Curtea reține că acestea sunt critici de netemeinicie și nu de nelegalitate, și ca atare, ele nu pot face obiectul cenzurii instanței de recurs.
Recurenții nu critică modul de formare și de atribuire a bunurilor pentru a se putea susține incidența dispozițiilor art. 6735 și urm,. Cod procedură civilă, ci valorile reținute în cuprinsul rapoartelor de expertiză întocmite în cauză.
Ori în speță, Curtea constată că expertizele au fost dispuse din oficiu de către instanță la termenul din 09.06.2009 (fila 72 dosar fond), iar singurul care a formulat obiecțiuni la rapoarte, a fost doar intimatul-reclamant, nu și recurenții (fila 312 dosar fond).
În aceste condiții, apare justificat refuzul instanței de apel de a reface rapoartele de expertiză efectuate la fond, mai ales că, acestea au cuprins mai multe metode de evaluare, putând constitui o bază reală pentru stabilirea valorii de piață a bunurilor ce compuneau masa succesorală.
În privința pretinsei nemotivări a hotărârii instanței de apel, criticile sunt neîntemeiate, instanța de apel răspunzând punctual motivelor de apel formulate.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții-pârâți-reclamanți Șoglu L., Șoglu A. și Șoglu N. împotriva deciziei civile nr. A 128/01.02.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-pârât Șoglu V. și intimata-pârâtă A. T. din cadrul Primăriei Chiajna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.09.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. Y. P. F. M. A.
GREFIER
F. J.
Red. D.Y.
Tehnored. GC 2 ex
29.10.2012
Jud. apel C. Segărcianu
E. R.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 3/2016. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 2150/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
