Anulare act. Decizia nr. 355/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 355/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-05-2016 în dosarul nr. 355/2016
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 355A /2016
Ședința publică din data de 16 mai 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR B. A. S.
JUDECĂTOR: C. M. S.
GREFIER: V. Ș.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1050/18.09.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în cauza civilă având ca obiect: anulare act – Legea nr. 165/2013.
Părțile în prezentul proces sunt: apelanta reclamantă B. L. prin reprezentant legal V. L. A. cu domiciliul ales la SCA C. și Asociații, în București, . nr.4A, . și intimații pârâți C. Națională pentru C. I. cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1 și A. Națională pentru R. Proprietăților cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă reprezentată de avocat E. C. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații pârâți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și împrejurarea că procedura de citare este legal îndeplinită.
Se referă, de asemenea, că intimații pârâți au formulat întâmpinări, acestea fiind comunicate apelantei reclamante, iar apelanta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinări,răspuns ce a fost comunicat intimatelor pârâte.
Reprezentanta apelantei reclamante solicită admiterea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Curtea, în urma deliberării, admite proba cu înscrisuri solicitată de către apelanta reclamantă.
Apărătorul apelantei reclamante arată că, prin întâmpinarea formulată, pârâta ANRP a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție ce a fost respinsă de instanța de fond și față de împrejurarea că pârâta nu a formulat apel împotriva sentinței, aceasta a rămas definitivă, sub acest aspect, astfel că invocă excepția inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de către ANRP.
Totodată solicită ca instanța să constate, că în situația în care cesiunea drepturilor succesorale s-a făcut cu titlu gratuit, prevederile art. 24 alin.2 din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile, însă instanța va aprecia dacă, pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept de care atârnă, în tot, soluția pe fondul cauzei, se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 519 Cod pr. Civilă.
Curtea se va pronunța asupra excepției inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de către ANRP, odată cu apelul declarat și acordă cuvântul pe cererea de sesizare a ÎCCJ.
Reprezentanta apelantei reclamante arată că, în cauză, se pune în discuție interpretarea dispozițiilor art. 24 alin.2 și alin.4 din Legea nr. 165/2013 având în vedere că, în cauză se pune problema dacă suntem în fața unor contracte de cesiune de drepturi succesorale sau litigioase încheiate cu titlu gratuit, neavând preț, ar trebui, sau nu, să fie incidente dispozițiile art. 24 din Legea nr. 165/2013 cu privire la reducerea impusă acordării despăgubirilor în această situație.
Precizează că este o chestiune de drept care nu a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea acordă cuvântul și pe fondul apelului.
Reprezentanta apelantei reclamante având cuvântul în susținerea apelului arată că art. 24 alin.2 și alin.4 din Legea nr. 165/2013 se referă, în mod expres, la prețul plătit cu ocazia încheierii contractelor de cesiune, ori în condițiile în care legiuitorul a avut ca unică intenție oprirea acestor operațiuni speculative, respectiv achiziționarea unor drepturi litigioase și obținerea unor despăgubiri foarte mari de la Statul Român, creându-se o situație nelicită, apreciază că, în cauză fiind vorba despre un contract de donație încheiat între mătușă și nepot nu trebuie să se aplice reducerea despăgubirilor.
Dezvoltă oral motivele de apel și solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris, fără obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 15.04.2015, reclamanta B. L., minora, prin reprezentat legal, mama sa, V. L. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. Naționala pentru C. I. din subordinea Cancelariei Primului-ministru și A. Naționala pentru R. Proprietăților, ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în parte, a Deciziei de Compensare nr. 2805 emisa de parata C.N.C.I. la data de 27.01.2015, respectiv in ceea ce privește acordarea unui număr de 13.518 puncte in favoarea domnului B. B., constatând ca prevederile art.24 alin.2 din Legea nr.165/2013 au fost aplicate in mod greșit; să se constate că defunctul B. B. era îndreptățit la compensare prin 90.123 puncte si sa modifice in consecința decizia atacata; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, s-a arătat că prin Decizia de Compensare nr.2805 emisă la data de 27.01.2015 (Anexa nr.1) parata C.N.C.I. a validat decizia emisa de către . sub nr.243/24.11.2003 si a dispus compensarea, prin puncte, după cum urmează: prin 90.123 puncte in favoarea doamnei Macry R.; prin 13.518 puncte in favoarea domnului B. B..
Așa cum se menționează in primul paragraf al paginii 2 din decizia atacata, „în cazul domnului B. B. s-au aplicat prevederile art.24 alin.2 din Legea nr.165/2013”.
Decizia de compensare atacata este nelegala, depozițiile art.24 alin.2 din Legea nr.165/2013 nefiind aplicabile în cauza întrucât cesiunea de drepturi succesorale s-a făcut cu titlu de donație, in considerarea relațiilor de rudenie existente între cedenta si cesionar.
P. contractul de cesiune de drepturi succesorale cu titlu de donație autentificat de BNP M. V. sub nr.1042/03.06.2002 (Anexa nr.6), numita T. N. i-a cesionat tatălui reclamantei, B. B., cota sa parte indiviza de ½ din drepturile succesorale de pe urma defunctului S. I..
Așa cum rezulta din chiar titlul acestui contract, cesiunea s-a făcut cu titlu de donație, fiind consemnat in mod expres in conținutul actului faptul ca cesionarul B. B. era nepotul cedentei.
In aceste condiții, in care cesiunea drepturilor succesorale s-a făcut cu titlu gratuit (donație), prevederile art.24 alin.2 din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile.
Prevederile cuprinse în alin2 si 4 ale art.24 sunt prevederi derogatorii de la regula . stricta interpretare, elementul preț fiind elementul definitoriu. Ele nu pot fi extinse si aplicate altor situații decât cele avute in vedere de legiuitor.
P. urmare, ele nu pot fi aplicate cesiunilor de drepturi succesorale cu titlu de donație tocmai pentru ca . prețul lipsește, actul fiind cu titlu gratuit.
Pârâta A. Națională pentru R. Proprietăților (ANRP), a formula întâmpinare împotriva cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B. L., minoră, reprezentată legal prin mama sa V. L., invocând excepția necompetenței materiale a Tribunalului București cu privire la cererea introductivă de instanță; excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru R. Proprietăților cu privire la cererea de chemare în judecată.
Pârâta C. Națională pentru C. I. (CNCI), a formulat întâmpinare prin care a arătat în ceea ce privește fondul cauzei, că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate având în vedere că după perioada de suspendare impusă de OUG 4/2012 modificată și aprobată prin Legea nr. 117/2012, respectiv data de 15.05.2013, în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, a fost publicată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, care modifică procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001.
Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Potrivit art. 24, alin 2, din Legea nr. 165/2013 se va acorda un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit moștenitorului legal al fostului proprietar pentru tranzacționarea dreptului de proprietate (titlu gratuit) și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).
P. sentința civilă nr.1050/18.09.2015 Tribunalul București Secția a IV a Civilă a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
S-a reținut, în esență, că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANRP, aceasta este neîntemeiată conform prevederilor art.34 lit.f și ale art.17 alin.5 din Legea nr.165/2013.
Sub aspectul situației de fapt, prin Decizia nr. 243/24.11.2003 emisă de . fost soluționată notificarea formulată de numiții B. A. L. A., Macry R. și T. N. în sensul admiterii acesteia în parte și restituirea în natură către cele două notificatoare a părții din imobilul situat în B., . ce nu a fost înstrăinată în temeiul Legii nr. 112/1995 și respectiv acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru partea de imobil ce a făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare nr._/1998 și nr._/1998. Totodată s-a apreciat că notificatorul B. A. L. A. nu a dovedit calitatea de persoană îndreptățită (filele 31-33, vol I).
Contrar celor susținute de reclamantă în contestația de față însă, textul redat anterior nu face distincție între cesiunea cu titlu gratuit și cea cu titlu oneros și nici nu permite diferențe de tratament după cum părțile contractante – cedent și cesionar – sunt sau nu rude (acestea fiind eventual considerentele subiective pentru încheierea donației). În aprecierea Tribunalului, dacă s-ar accepta raționamentul reclamantei ar însemna ca cesionarului cu titlu oneros să i se creeze o situație mult mai grea decât celui cu titlu gratuit, contrar protecției sporite pe care codul civil o oferă in genere, ca principiu de drept, dobânditorilor unor drepturi cu titlu oneros față de cei cu titlu gratuit.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat apel în termen legal reclamanta B. L. prin reprezentant legal V. L. A., criticând-o pentru nelegalitate.
Astfel, se susține că instanța de fond a reținut corect situația de fapt prezentată și dovedită prin actele depuse la dosarul cauzei, însă a interpretat greșit dispozițiile art.24 din Legea nr.165/2013, motiv pentru care apreciază. că se pune admiterea apelului și schimbarea soluției.
P. a respinge cererea Tribunalul a reținut ca alin.2 al art.24 din legea în discuție nu face distincție între cesiunea cu titlu gratuit și cea cu titlu oneros si nici nu permite diferențe de tratament după cum pârțile contractante, cedent și cesionar sunt sau nu rude.
Mai mult, Tribunalul a apreciat că dacă s-ar accepta raționamentul apelantei ar însemna că cesionarului cu titlu oneros sa i se creeze o situație mai grea decât celui cu titlu gratuit, contrar prevederilor Codului civil care ofere, în genere, o protecție sporita dobânditorilor cu titlu oneros.
Apelanta reclamantă susține că prevederile cuprinse în alin2 si 4 ale arl.24 sunt prevederi derogatorii de la regula . stricta interpretare, elementul preț fiind elementul definitoriu. Ele nu pot fi extinse și aplicate altor situații decât cele avute în vedere de legiuitor.
P. urmare, ele nu pot fi aplicate cesiunilor de drepturi succesorale cu titlu de donație tocmai pentru ca într-o asemenea situație prețul lipsește, actul fiind cu titlu gratuit.
Tocmai pentru ca intenția legiuitorului a fost aceea de a suprima posibilitățile de specula cu drepturi litigioase si tocmai pentru ca aceasta intenție a fost exprimata prin raportare, în cuprinsul textului legal analizat, la termenul "preț plătit fostului proprietar sau .... " apare evident ca cesionarului cu titlu oneros i se creeze o situație mai grea. Acesta a fost lucrul pe care legiuitorul l-a dorit la momentul adoptării legii.
În drept au fost invocate dispozițiile art.466 alin.1, art.468 alin.1, art.470 – 471, art.476 și art.480 alin.2 Noul Cod de procedură civilă.
Apelanta reclamantă solicită, de asemenea, ca instanța de apel să dispună sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul contestației, în temeiul dispozițiilor art.519 Cod procedură civilă.
Intimata pârâtă C. Națională pentru C. I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Se arată că este neîntemeiată susținerea apelantei în sensul în care în prezenta cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.24 alin.2 din Legea nr.165/2013.
Aceste dispoziții legale sunt clare și nu lasă loc la interpretări iar faptul că textul legal folosește termenul de „preț” nu se opune aplicării acestuia și în cazul contractelor de cesiune cu titlu gratuit.
Intimata pârâtă ANRP București a invocat prin întâmpinarea formulată excepția lipsei calității procesuale pasive.
Se susține că în Monitorul Oficial nr.278/17.05.2013, a fost publicată Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.
Potrivit acestui act normativ, s-a înființat CNCI care a preluat atribuțiile CCSD.
Conform art.31 și art.41, ANRP emite titlurile de piață în condițiile stabilite de Legea nr.165/2013.
Conform art.31 din același act normativ stabilește și modalitatea prin care titularul unei decizii poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar. Astfel în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar. În aplicarea alin.1 deținătorul poate solicita anual după 1 ianuarie 2017, Autorității Naționale pentru R. Proprietăților emiterea unui titlu de piață pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile. Ultima tranșă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate.
Potrivit art.31 alin.3 și art.41 alin.4, titlul de piață se emite de către ANRP și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.
Apelanta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de intimata pârâtă C. Națională pentru C. I. reiterând susținerile și apărările formulate pe parcursul soluționării cauzei.
În răspunsul la întâmpinarea formulată de intimata pârâtă ANRP, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a ANRP s-a arătat că excepția a fost invocată și în fața instanței de fond și a fost respinsă.
Intimata pârâtă nu a formulat apel împotriva sentinței și ca urmare hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de fond este definitivă sub acest aspect.
Curtea se va pronunța, cu prioritate în baza dispozițiilor art.248 alin.1 Noul Cod procedură civilă, asupra excepției inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale pasive, excepție ce este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Astfel, conform dispozițiilor art.247 alin.1 Noul Cod procedură civilă excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, chiar și înaintea instanței de recurs.
Așadar excepția lipsei calității procesuale pasive putea fi invocată de către intimata pârâtă ANRP chiar dacă nu a formulat apel împotriva sentinței civile pronunțate de instanța de fond.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de intimata pârâtă ANRP,Curtea o găsește neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.17 alin.5 din Legea nr.165/2013 Secretariatul Comisiei Naționale preia toate atribuțiile, drepturile și obligațiile Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și se asigură de către A. Națională pentru R. Proprietăților.
Conform dispozițiilor art.21 alin.8 și 9 din Legea nr.165/2013 – ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității investite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit conform art.7. În cazul validării deciziei entității investite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
Din economia acestor dispoziții legale, Curtea reține că ANRP are atribuții prin Secretariatul Comisiei Naționale ce se află în subordinea sa, în validarea sau invalidarea deciziei de compensare atacată în prezenta acțiune și ca urmare există identitate între această pârâtă și cel ce se tinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecății în sensul opozabilității hotărârii judecătorești pronunțate și față de această parte.
În ceea ce privește solicitarea formulată de apelanta reclamantă în sensul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, urmând-a o respinge.
Dispozițiile art.519 alin.1 Noul Cod procedură civilă nu sunt imperative și lasă la aprecierea instanței solicitarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare.
Ori, în cauză, Curtea apreciază că dispozițiile art.24 alin.2 din Legea nr.165/2013 sunt clare și nu necesită lămurire în cadrul unei rezolvări de principiu a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de critica și apărările formulate cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că apelul este nefondat.
Dispozițiile art.24 alin.2 și 4 din Legea nr.165/2013 invocate de către apelanta reclamantă se coroborează și nu lasă posibilitatea interpretării în sensul dorit de aceasta.
Legiuitorul a prevăzut în mod neunivoc că în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali sau testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului.
În alin.4 al art.24 se prevede că în cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea imobilului.
Chiar dacă în aceste dispoziții legale legiuitorul nu a prevăzut în mod expres ipoteza în care cesiunea a fost încheiată cu titlu gratuit, fără preț, este evident că dispozițiile art.24 alin.4 sunt aplicabile în această situație, contrar susținerilor apelantei reclamante.
Așadar, Curtea reține că instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art.24 alin.2 și 4 din Legea nr.165/2013 și în consecință, în baza art.480 alin.1 Noul Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității excepției lipsei calității procesuale pasive a ANRP.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a ANRP. Respinge cererea de sesizare a ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare.
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă B. L. prin reprezentant legal V. L. A. cu domiciliul ales la SCA C. și Asociații, în București, . nr.4A, . împotriva sentinței civile nr. 1050/18.09.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în contradictoriu cu intimații pârâți C. Națională pentru C. I. cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1 și A. Națională pentru R. Proprietăților cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.05.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
B. A. S. C. M. S.
GREFIER
V. Ș.
RED.CMS
Tehnored.MȘ/ 5 ex.
23.05.2016
| ← Anulare act. Decizia nr. 441/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 75/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
