Expropriere. Decizia nr. 48/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 48/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-02-2016 în dosarul nr. 48/2016
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 48 A /2016
Ședința publică din data de 03.02.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. M. D.
JUDECĂTOR: F. L. E.
GREFIER: V. F.
M. P. P. de pe Lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror A. B..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 503/15.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în cauza civilă având ca obiect” expropriere”.
Părțile în prezentul proces sunt apelanta-reclamantă S.C. A. S. S.R.L., cu sediul ales la C. Av. V. M. în București ..27, ..1, sector 1 și apelantul-pârât S. R. prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Metrorex S.A cu sediul în București ..38, sector 1 și apelantul MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Tribunalul București cu sediul în București .-3, sector 3 .
Dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 13.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, când curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 20.01.2016, 27.01.2016 și 03.02.2016, dată la care, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 05.12.2013, pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, reclamanta ..R.L. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. reprezentat de M. Transporturilor și Infrastructurii, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Metrorex S.A., pentru ca instanța, în contradictoriu cu acesta, în baza probelor ce se vor administra, prin hotărârea ce va pronunța să modifice Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14 din 17.05.2013 pentru imobilul compus din teren și construcții, situat în București, .. 247, Sector l, să se stabilească cuantumul despăgubirii și să fie obligat pârâtul să-i plătească suma de 12.547.640 lei, actualizată cu rata inflației, reprezentând valoarea reală a imobilelor expropriate și a prejudiciului suferit prin expropriere și să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentului litigiu, conform art. 274 Cod procedură civilă.
În fapt, societatea A. S. S.R.L. este proprietara mai multor bunuri imobile, compuse din teren intravilan în suprafața inițiala de 40.180 mp, actualmente de 28.037 mp și construcții în suprafața inițială totală de 2.083,93 mp, actualmente de 1.724,93 mp, situate în București, .. 247, Sector l, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4712 din 19.12.2002 de BNP M. E. (Anexa nr. 1) și a încheierii de intabulare nr._ din 28.11.2007 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară București Sector l (Anexa nr. 2).
Parte din aceste bunuri imobile, respectiv 12.143 mp teren și 359 mp construcție, au făcut obiectul Deciziei de expropriere nr. 01 din 14.03.2012 (Anexa nr. 3) emisă de către S. R., reprezentat de M. Transporturilor și Infrastructurii, prin Societatea Comercială de Transport cu Metrolul Metrorex S.A., în vederea realizării lucrării de utilitate publică Magistrala 4 „Racorduri la rețeaua de metrou din București, tronson I: N. G. 2 – A. Saligny și tronson II: Gara de Nord 2 – B. – Laminorului – L. Străulești”.
Ca urmare a procedurii demarată de expropriator în baza Legii nr. 255/2010, la data de 17.05.2013 a fost emisă de către Comisia numita prin Decizia Expropriatorului nr. 03/08.05.2013, Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14 (Anexa nr. 4), prin intermediul căreia s-a constatat ca titulara dreptului la despăgubire pentru imobilul situat în București, .. 247, Sector l este S.C. A. S. S.R.L. și s-a propus o despăgubire în cuantum de 8.130.543 lei.
Având în vedere ca prin aceeași Hotărâre nr. 14/17.05.2013 s-a reținut că titulara dreptului la despăgubire și-a exprimat dezacordul cu privire la cuantumul despăgubirilor propuse de expropriator, despăgubirea în suma de 8.130.543 lei a fost consemnata în contul deschis la CEC Bank S.A. pe seama și la dispoziția numitei S.C. A. S. S.R.L..
Văzând ca până la data stabilirii despăgubirii, s-a solicitat deja și a predat Antreprenorului S.C. Somet S.A. amplasamentul (Anexa nr. 6) și astfel exista pericolul în orice moment ca expropriatorul să înceapă demolarea clădirilor expropriate, respectiv reamenajarea terenului și relocarea utilităților, fapt care i-ar fi pus în imposibilitate în viitor să dovedească starea imobilelor expropriate și modalitatea în care sunt afectați de expropriere, în paralel cu procedura demarată de expropriator, a formulat o cerere de asigurare de dovezi, prin intermediul căreia a solicitat numirea unor experți autorizați, în specialitatea topografie, construcții și evaluarea proprietății imobiliare și efectuarea unor expertize având ca obiective:
- constatarea grabnică a stării imobilelor – teren și construcții – din București, .. 247, Sector 1;
- constatarea modului în care imobilele teren și construcții situate în București, .. 247, Sector l, sunt afectate de Decizia de expropriere nr. 01 din 14.03.2012 emisă de S. R., reprezentat de M. Transporturilor și Infrastructurii, prin Societatea Comerciala de Transport cu Metroul METROREX S.A., respectiv dacă părțile ramase după expropriere mai pot fi folosite potrivit naturii și destinației lor și care este proporția/suma cu care este scăzută valoarea părților rămase după expropriere;
- determinarea valorii imobilelor expropriate, raportat la starea lor și la expertizele întocmite de camerele notarilor publici pentru imobile similare;
- determinarea căilor de acces și a utilităților de care au beneficiat până la data exproprierii și respectiv beneficiază și în prezent imobilele – teren și construcții – din București, .. 247, Sector l și dacă după expropriere imobilele ramase mai beneficiază de căi de acces și utilități, iar în caz negativ să se determine posibilitățile și costurile de realizare/asigurare a căilor de acces/utilităților.
Raportat la natura obiectivelor propuse, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._/299/2012 al Judecătoriei Sectorului l București a fost efectuată o expertiză topografică, de către expertul B. C.-G. (completată prin suplimentul depus la termenul din 28.03.2013) și o expertiză în specialitatea construcții civile și industriale, întocmită de expert G. I. (astfel cum a fost completată prin răspunsul la obiecțiuni depus la termenul din 20 Iunie 2013).
Prin încheierea pronunțată la data de 27.06.2013 (Anexa nr. 7), Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea de asigurare de dovezi formulată, a constatat administrată proba cu cele două expertize solicitate și a validat concluziile acestora, astfel cum au fost completate de cei doi experți tehnici desemnați.
Încheierea prin care Judecătoria Sectorului l București a validat cele două expertize a rămas irevocabilă la data 22.10.2013, prin respingerea recursului declarat de pârât (Anexa nr. 8).
Împotriva celor două R. de expertiză efectuate în cadrul procedurii de asigurare de dovezi, pârâta nu a formulat obiecțiuni în temenele reglementate prin dispozițiile art. 212 Cod procedură civilă, ceea ce echivalează cu însușirea întru-totul a concluziilor formulate de experți.
Raportat la starea de fapt reală și la concluziile experților care au putut constata prin propriile lor simțuri starea imobilelor expropriate înainte de intervenția expropriatorului, învederează că despăgubirea propusă în cuantum de 8.130.543 lei este vădit derizorie, aceasta neținând cont de toate imobilele afectate de expropriere și nici de valoarea reală a prejudiciului pe care 1-a încercat.
În ce privește cuantumul despăgubirii a solicitat a se observa că suprafața imobilelor expropriate, menționată în cuprinsul Hotărârii de stabilire a despăgubirilor, nu este corectă.
Astfel, contrar celor susținute de expropriator, suprafața terenului expropriat nu este de 12.094 mp, ci de 12.143 mp, aspect care rezultă atât din decizia de expropriere nr. 01/2012, cât și din Completarea la Raportul de Expertiză Tehnică Topografică întocmit în dosarul nr._/299/2012 a Judecătoriei Sectorului l București (Anexa nr. 9). De altfel, suprafața pentru care S. R. a întocmit documentația cadastrală și cu care s-a intabulat în cartea funciară este de 12.143 mp, iar nu de 12.094 mp.
În ce privește cuantumul potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 la care fac trimitere prevederile art. 22 alin. 3 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se calculează ca suma între valoarea reala a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
Așa fiind, trebuie observate concluziile Raportului de expertiză în specialitatea construcții civile și industriale, întocmit de expert G. I. (Anexa nr. 10), astfel cum a fost completat prin Răspunsul la obiecțiuni depus la termenul din 20 Iunie 2013 (Anexa nr. 11), concluzii necontestate de către pârâtă, în conformitate cu care:
a) Exista și alte bunuri afectate de expropriere, în afara celor pentru care s-a făcut oferta de despăgubire, iar valoarea acestora trebuie să fie inclusă în despăgubire.
În ce privește existența și a altor bunuri afectate de expropriere, prin raportul de expertiză s-a constatat că din lipsa accesului, sunt afectate deopotrivă debarcaderul cu o arie desfășurată de 47,40 mp, scările din beton cu suprafața desfășurată de 25,60 mp și cele două planuri din beton cu suprafața de 56 mp de pe care se realizează lansarea la apă a bărcilor, precum și Clădirile C8 și C9.
Potrivit Răspunsului la obiecțiuni, valoarea bunurilor suplimentare afectate de expropriere este de 50.500 Lei.
b) Valoarea reală a imobilului expropriat este net superioară valorii menționată în Hotărârea de stabilire a despăgubirilor.
Sub acest aspect, Răspunsul la obiecțiuni întocmit de expert G. I., depus la termenul din 20 iunie 2013 (a se vedea Anexa nr. 11), necontestat de pârâtă și validat de Judecătoria Sectorului l București, a stabilit valoarea reală a bunurilor afectate de expropriere, menționate în Decizia de expropriere, la suma de 12.491.450 lei, reprezentând:
- 12.107.300 lei valoarea terenului (228,7 euro/mp x 12.143 mp);
- 26.920 lei c/val cabina poarta;
- 2.020 lei c/val stație de pompare;
- 355.200 lei c/val hala (atelier – hangar) – garaj auto – grup sanitar;
La acestea se adaugă și valoarea de 5.700 lei, reprezentând c/val porții și a gardului metalic care formează obiectul deciziei de expropriere, stabilită ca atare prin raportul de expertiză în specialitatea construcții civile și industriale, întocmit de expert G. I. (a se vedea Anexa nr. 10).
Deși S. R. are obligația legală și constituțională să plătească o justă despăgubire pentru bunurile expropriate, deși această despăgubire a fost stabilită în condiții de contradictorialitate în cadrul procedurii de asigurare de dovezi, prin Raportul de expertiză în specialitatea construcții civile și industriale întocmit de expert G. I., astfel cum a fost completat prin Răspunsul la obiecțiuni depus la termenul din 20 Iunie 2013 și a fot însușită de pârâtă prin necontestarea Raportului de expertiză, nu a înțeles să se conformeze de bunăvoie obligațiilor care îi revin și solicitărilor de a modifica Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14 din 17.05.2013.
Având în vedere atât cele anterior prezentate cât și dezinteresul pârâtei față de procedura medierii (Anexa nr. 12), a considerat că prezenta cerere este pe deplin întemeiată și a solicitat admiterea sa în condițiile în care a fost formulată.
În susținerea cererii, s-au depus la dosar înscrisuri.
S. R. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, susținând în esență faptul că, este eronată susținerea cu privire la suprafața imobilelor expropriate.
Comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real, asupra imobilelor supuse exproprierii, în vederea realizării lucrării de interes național „Magistrala 4 Racorduri la rețeaua de metrou din București, tronson I: N. G. 2 – A. Saligny și tronson II: Gara de Nord 2 – B. – Laminorului – L. Străulești”.
În ceea ce privește Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14/17.05.2013 cu privire la proprietatea reclamantei, în conformitate cu dispozițiile imperative ale art. 11, alin. 8 și 9 din Legea nr. 255/2010, raportul de evaluare a imobilului supus exproprierii, proprietatea reclamantei, situat în București, sector l, .. 247, a fost întocmit avându-se în vedere expertiza actualizată de Camera Notarilor Publici.
Reclamanta a invocat expertizele efectuate în fața Judecătoriei Sectorului l București în cadrul cererii de asigurare de dovezi, pentru a justifica cuantumul pretențiilor cu privire la imobilul expropriat. Expertizele anterior menționate au fost efectuate cu încălcarea normelor speciale în materie de expropriere, respectiv, dispozițiilor art. 22, alin. 1 și alin. 3, art. 22, art. 25 art. și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 255/2010.
Reclamanta nu a solicitat prin cererea de asigurare de dovezi efectuarea unei expertize evaluatorii care să respecte dispozițiile Legii nr. 33/1994, expertiza nefiind efectuată de către o comisie formată din 3 experți, iar metoda de evaluare folosită nu este cea prevăzută în mod obligatoriu de art. 26, alin. 2 din Legea nr. 33/1994, care impune raportarea la tranzacții efectiv încheiate pentru imobile similare.
Valoarea solicitată de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată nu poate proba pretențiile acesteia, întrucât nu a fost utilizată metoda comparației directe, de care a făcut vorbire anterior, expertiza nefiind efectuată de către o comisie de experți impusă imperativ în procesele având ca obiect exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 Noul Cod de procedură civilă, Legea nr. 255/2010, Legea nr. 33/1994.
La termenul din 15.04.2014 tribunalul a încuviințat cercetarea probelor administrate în dosarul civil nr._/299/2012 al Judecătoriei Sectorului 1 București cu motivarea reținută în încheierea de la acea dată față de opunerea pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 503 din 15.04 2014, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a admis în parte contestația, a anulat în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14/17.05.2013 pentru imobilul teren și construcții situat în București, Șoseaua București Noi, nr. 247, sectorul 1, cu privire la despăgubirile acordate, în sensul că a obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 11.459.100 lei și a respins, ca neîntemeiată, cererea de obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat Tribunalului București să modifice Hotărârea de Stabilire a Despăgubirilor nr. 14/17.05.2013 pentru imobilul situat în București, .. 247, sector l, să stabilească cuantumul despăgubirii și să oblige pârâtul la plata sumei de 12.547.640 lei, actualizată cu rata inflației, reprezentând valoarea reală a imobilelor expropriate și a prejudiciului suferit prin expropriere, obligând expropriatorul la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a solicitat a se avea în vedere acest cuantum al despăgubirii raportat la faptul că a formulat o cerere de asigurare de dovezi cu privire la imobilul expropriat, ce a format obiectul dosarului nr._/299/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului l București, în cadrul căreia a fost efectuată o expertiză topografică și o expertiză în specialitatea construcții civile și industriale.
De asemenea, a susținut că suprafața de teren reținută în hotărârea a cărei anulare se solicită nu corespunde suprafeței reale de teren.
În ceea ce privește suprafața de teren, tribunalul a avut în vedere la examinarea cuantumului corect al despăgubirii, suprafața de teren reținută în Hotărârea de Stabilire a Despăgubirilor nr. 14/17.05.2013 care susținută și de documentația cadastrală, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București intabulând în favoarea expropriatorului o suprafață de teren de 12.094 mp, iar nu de 12.143 mp cum a susținut reclamanta.
De asemenea, în același sens sunt concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de inginer expert B. C. G. în procedura asigurării dovezilor, expertiză care reține că imobilul din Soseaua Bucureștii Noi, nr. 247, sectorul 1, București, este compus din teren în suprafață de 12.094 mp, astfel încât, tribunalul a avut în vedere această suprafață identificată la măsurătorile efectuate de expert și avută în vedere ulterior, la calculul despăgubirilor.
Expertiza efectuată de inginer expert G. I., a constatat starea imobilelor construcții și teren expropriate și a determinat valoarea acestora raportat la starea lor la data efectuării expertizelor constatatoare.
S-au avut în vedere concluziile acestui din urmă raport în ceea ce privește construcțiile constatate ca existând pe terenul ce face obiectul deciziei de expropriere și starea lor, respectiv clădirea C1 – cabina poartă și tablou electric general, clădirea C6 – stație de pompare și clădirea C7 – hală – garaj – grup sanitar, celelalte construcții menționate de expert nefiind situate în zona supusă exproprierii.
În concluzie, având în vedere valoarea terenului stabilită de expert ca fiind de 10.846.700 lei precum și a construcțiilor aflate în zona supusă exproprierii de 612.400 lei, tribunalul a reținut ca valoare totală care s-ar cuveni reclamantei, suna de 11.459 lei.
Suma stabilită de expropriator a fost de 8.130.543 lei, sumă cu privire la care reclamanta titulara dreptului la despăgubire și-a exprimat dezacordul, aspect reținut în Hotărârea nr. 14/17.05.2013, a cărei modificare s-a solicitat prin prezenta cerere.
Având în vedere faptul că în conformitate cu art. 362 Noul Cod de procedură civilă probele asigurate în condițiile art. 362 Noul Cod de procedură civilă vor fi cercetate de instanță sub aspectul admisibilității și concludenței lor, tribunalul a reținut că aceste dovezi administrate în această procedură, sunt opozabile părților în prezentul proces, cu atât mai mult cu cât, în cauză, partea interesată a le combate prin alte probe, nu a solicitat efectuarea altor expertize în conformitate cu art. 205 Noul Cod de procedură civilă. Simpla opunere în a fi luate în considerare expertizele efectuate în procedura asigurării și în a fi cercetate de instanță, în lipsa solicitării efectuării altor expertize la cererea sa, nu a putut fi reținută, acestea fiind probe câștigate soluționării procesului.
Prin urmare, tribunalul a admis în parte contestația formulată de reclamantă și a anulat în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14/17.05.2013 pentru imobilul teren și construcții situat în București, Șoseaua București Noi, nr. 247, sectorul 1, cu privire la despăgubirile acordate, în sensul că a obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 11.459.100 lei.
Potrivit art. 453 Noul Cod de procedură civilă partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Pentru a fi obligată la plata acestor cheltuieli, se impune a se face în cauză dovada efectuării lor. Cum reclamanta contestatoare nu a depus la dosar dovada cheltuielilor reprezentând onorariu de avocat, tribunalul a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței tribunalului au declarat apel reclamanta ..R.L., pârâtul S. R., prin Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Metrorex S.A. și apelantul MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Analizând cauza, Curtea găsește fondate apelurile Ministerului P. și al pârâtei, și nefondat pe cel al reclamantei.
M. P. critică modul în care a fost efectuată evaluarea prin expertiza luată de prima instanță în considerare, fără a se fi ținut seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile similare și fără a se fi căutat a se identifica tranzacții pentru imobile similare.
Pârâta e nemulțumită de luarea în considerare a unei expertize evaluatorii aparținând unui singur expert, din faza asigurării de dovezi, cu încălcarea dispozițiilor art. 25 referitoare la componența comisiei de experți și a art. 26 privind criteriul de evaluare.
Reclamanta critică neacordarea integrală a sumelor calculate cu titlu de despăgubiri, respectiv calcularea acestora pentru o suprafață mai mică (_ față de_ mp), neacordarea valorii finale calculate de expert, neacordarea despăgubirilor și pentru imobilele construcții care, fără să fi fost expropriate, au devenit neîntrebuințabile prin lipsa accesului, ceea ce constituie prejudiciu ce trebuia acordat.
Într-adevăr, potrivit art. 22 alin. 3 din Legea nr. 255/2010 modificată, acțiunile formulate în cadrul procedurilor de expropriere referitoare la cuantumul despăgubirilor se soluționează potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, art. 25 din această din urmă lege instituind obligativitatea constituirii unei comisii de experți compusă dintr-un expert desemnat de instanță și câte unul de părți, în scopul stabilirii despăgubirilor, normă ce nu a fost respectată de prima instanță, care și-a fundamentat soluția pe rapoarte de expertize întocmite de un singur expert, în cadrul procedurii asigurării de dovezi.
Curtea înțelege necesitatea ce a impus asigurarea de dovezi și întocmirea unor rapoarte de expertiză grabnice prin această procedură specială, existând primejdia dispariției unora din construcții și dificultatea constatării imobilelor ulterior exproprierii.
Cu toate acestea, Curtea consideră că, ceea ce avea relevanță din probatoriul asigurat în cadrul procedurii prevăzute de art. 235 codul de procedură civilă de la 1865, era numai starea imobilelor constatată anterior momentului preluării imobilelor de către expropriator, stare de fapt și constatări în temeiul cărora prima instanță avea obligația să dispună o evaluare a prejudiciului și a bunurilor expropriate printr-o expertiză evaluatorie care să se subsumeze cerințelor procedurii art. 25 din Legea nr. 33/1994, respectiv prin alcătuirea unei comisii conform normei arătate.
Constatarea stării imobilelor făcută de expertiza administrată în asigurarea de dovezi este relevantă, însă evaluarea despăgubirilor pornind de la aceste constatări trebuia făcută după rigorile Legii nr. 33/1994 iar nu în cadrul procedurii asigurării de dovezi sau, dacă a fost făcută, nu poate fi luată în considerare decât în măsura în care s-ar dovedi imposibilă o evaluare ulterioară preluării..
În apel a fost administrată o expertiză evaluatorie dintr-o comisie formată dintr-un expert desemnat de instanță și câte un expert desemnat de fiecare din părți, comisie care a calculat valoarea terenului expropriat și a construcțiilor aflate pe terenul expropriat, dar și valoarea unui prejudiciu invocat de reclamantă constând în lipsirea sa de posibilitatea accesului la o altă parte neexpropriată din teren și a construcțiilor situate pe acesta, calcule făcute în mai multe variante (la data deciziei de expropriere, la data consemnării despăgubirilor și la data efectuării expertizei, respectiv pentru o suprafață de 12.143 mp ori 12.094 mp, în funcție de poziția fiecăreia din părți).
Curtea va lua în considerare, exclusiv din punctul de vedere al modului de calcul al valorilor imobilelor punctul de vedere exprimat de majoritatea experților, pe care îl apreciază mai bine fundamentat în raport cu cel din opinia separată și reține următoarele:
În raport de cele statuare de Curtea Constituțională a României prin decizia 12/2015 referitoare la calcularea valorii despăgubirilor în raport de momentul transferului dreptului de proprietate, dar și de dispozițiile art. 9 alin. 4 din Legea nr. 255/2010, se constată că momentul transferului dreptului de proprietate din patrimoniul expropriatului în cel al expropriatorului a avut loc după consemnarea despăgubirilor, respectiv la 17.05.2013 (vezi hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 14 din 17.05.2013 fila 24 și urm. dos. tribunal), astfel încât valorile bunurilor la acest moment vor fi considerate ca fiind cele cu relevanță.
De asemenea, vor fi luate în considerare ca relevante cauzei valorile calculate în raport de suprafața de 12.094 mp pe care o are în fapt terenul propriu-zis expropriat, conform măsurătorilor efectuate pentru obținerea numărului cadastral de către expropriator (vezi și constatările expertului topo din faza asigurării de dovezi – filele 43 și 47 dos. tribunal), iar nu suprafața de 12.143 mp, menționată provizoriu în decizia de expropriere (vezi fila 23 dos. tribunal), întrucât despăgubirile trebuie să repare prejudiciul efectiv suferit de către expropriat, prejudiciul reala corespunzând suprafeței concrete de care expropriatul este deposedat și nu celei scriptice, provizorii.
De altminteri, se va observa mai jos că, indiferent de suprafața care ar fi fost reținută, soluția nu ar fi influențată.
Curtea va lua, așadar, în calcul, ca valoare a despăgubirilor, suma rezultată din adunarea valorii la data consemnării despăgubirilor a terenului de 12.094 mp expropriat (4.929.626 lei sau 1.135.989 euro – fila 302 din Volumul II al dosarului din apel), precum și a valorii construcțiilor ce se aflau pe teren la momentul exproprierii, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză imobiliară din faza asigurării de dovezi (569.947 lei sau 131.340 euro - fila 303 din Volumul II al dosarului din apel) adică un total de 5.499.573 lei sau 1.267.329 euro - fără TVA pentru construcții, întrucât sumele reprezintă echivalentul unor despăgubiri, și nu rezultatul unei operațiuni economice care să implice plata de TVA către bugetul statului.
Nu vor fi luate în considerare valoarea părții din teren neexpropriată la care reclamanta nu mai are acces și a construcțiilor situate pe acesta (debarcader, trepte beton, planuri din beton, construcții din lemn de pe platforma debarcaderului, clădiri WC și dușuri), din următoarele motive:
Prejudiciul care ar decurge din lipsirea accesului la aceste imobile ar putea fi calculat doar ca echivalent al costului pe care l-ar avea de suportat reclamanta pentru a-și asigura o cale de acces alternativă sau pentru a despăgubi pe expropriator, în schimbul unei servituți de trecere, ceea ce, însă, reclamanta nu a solicitat, nu a propus ca obiectiv al expertizei pentru a se evalua și nici nu putea fi solicitat direct în apel.
Nu se poate da, pur și simplu, valoarea respectivului teren și a construcțiilor, ca echivalent al prejudiciului decurgând din lipsirea de acces la o parte din teren și construcții, întrucât nu este de conceput ca partea să rămână simultan proprietar al imobilelor și în același timp să încaseze contravaloarea lor.
Singura posibilitate care deschidea drumul reclamantei la a obține cu titlu de despăgubire contravaloarea părții din teren și a construcțiilor la care nu mai are acces era aceea de a solicita, prin acțiune, exproprierea sa și de aceste imobile, în temeiul art. 24 alin.4 din Legea nr. 33/1994, care prevede că „în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părți de teren sau din construcție, iar proprietarul cere instanței exproprierea totală, instanța va aprecia, în raport cu situația reală, dacă exproprierea în parte este posibilă. În caz contrar, va dispune exproprierea totală.”
Reclamanta apelantă nu a solicitat, însă, prin acțiune, să fie expropriată și de aceste imobile, în apel cu atât mai puțin putea modifica obiectul pretențiilor sale, motiv pentru care nu poate pretinde contravaloarea lor.
Constatând că suma despăgubirilor cuvenite reclamantei, respectiv 5.499.573 lei este mai mică decât suma consemnată de expropriator, în cuantum de 8.130.543 lei (fila 27 dos. tribunal) și că potrivit art. 27 alin.2 din Legea 33/1994 instanța nu poate acorda o sumă mai mică decât cea propusă de expropriator, în baza art. 480 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat apelul reclamantei, vor fi admise apelurile pârâtei și Ministerului P. și va fi schimbată, în parte, sentința, în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată, cu menținerea dispoziției de respingere a cererii de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, însă nu motivat de nedovedirea acestora, ci decăderea în pretenții.
De remarcat, așa cum s-a precizat mai sus că, și în cazul calculelor făcute în raport de o suprafață de 12.143 mp, situația ar fi fost similară, valorile ar fi fost inferioare sumei consemnate de expropriator.
În baza art. 453 și urm. Cod procedură civilă va fi obligată apelanta reclamantă să plătească apelantei pârâte cheltuielile de judecată constând în onorariu de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C A. S. SRL împotriva sentinței civile nr. 503/15.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu apelantul-pârât S. R. prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Metrorex S.A cu sediul în București ..38, sector 1.
Admite apelurile formulate de apelantul MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Tribunalul București cu sediul în București .-3, sector 3 și apelantul-pârât S. R. prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Metrorex S.A împotriva aceleiași sentințe, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă S.C A. S. SRL.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:
Respinge contestația, ca neîntemeiată.
Menține dispoziția privind cheltuielile de judecată.
Obligă pe apelanta-reclamantă la plata cheltuielilor către apelanta-pârâtă în sumă de 3000 lei.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2016.
Președinte Judecător
O. M. D. F. L. E.
Grefier
V. F.
Red. LEF
Tehnored. LEF/PS/GC 5 ex.
Jud. fond S. P.
| ← Evacuare. Decizia nr. 1253/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 34/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
