Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 800/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 800/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 800/2015
Dosar nr._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 800
Ședința publică de la 15.07.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. S.
JUDECĂTOR - S. G.
JUDECĂTOR - D. - A. B.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții - creditori T. V., N. A., A. T. N. P. I., N. E. și I. M., împotriva deciziei civile nr. 1705 A din 15.05.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - debitoare A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR.
P. are ca obiect – încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă recurenții - creditori și intimata - debitoare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin cererea e recurs se solicită judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 411 alin. 1 C.pr.civ.
Curtea având în vedere că recurentul debitor a solicitat judecarea cauzei în baza art. 411 alin. 1 C.pr.civ., constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 28.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 3 București, s-a dispus respingerea cererii de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri, au formulat apel apelanții creditori T. V., N. ANGELACU, A. T., N. P. I., N. E. și I. M. a formulat cerere de apel.
Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă la data 15.07.2014, sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 19.09.2014, instanța a suspendat cauza în temeiul art.411 alin. 1 pct.2 C.proc.civ., pentru lipsa părților.
În cauză s-au acordat termene, în vederea verificării măsurii suspendării, la data de 15.05.2015, termene la care instanța a menținut măsura suspendării.
Cauza a fost repusă pe rol la solicitarea apelantei creditoare T. V.
La termenul de judecată din data de 15.05.2015, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția perimării și a reținut cauza în pronunțare cu privire la această excepție.
Prin decizia civilă nr.1705A/15.05.2015 Tribunalul București - Secția III-a Civilă a constatat perimat apelul declarat de apelanții creditori T. V., N. Angelacu, A. T., N. P. I., N. E. și I. M., reținând în considerente că potrivit dispozițiilor art. 416 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 416 C.pr.civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Cum în cauza de față nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, de mai mult de un an, de la soluționarea irevocabila a dosarului in legătura cu care s-a dispus suspendarea, din vina părților, tribunalul a constatat perimată cauza, în raport de dispozițiile art.416 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, la data de 22.05.2015 au declarat recurs creditori T. V., N. Angelacu, A. T., N. P. I., N. E. și I. M. care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 15.06.2015.
În motivarea recursului lor, recurenții – creditori au arătat au formulat apel împotriva încheierii de respingere a încuviințării executări silite începută de B.E.J. C. R. - M. în dosarul de executare silită nr.35/2014.
Prin încheierea din data de 19.09.2014, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 411 alin.1 pct. 2 Cod proc. civ. (lipsa părților). Încheierea le-a fost comunicată la data de 06.10.2014 (anexează încheierea și dovada comunicării).
Recurenții arată că au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei (de redeschidere a procesului) la data de 17.03.2015, prin poștă cu confirmare de primire. Anexează cererea și dovada expedierii.
La termenul din data de 15.05.2015, instanța a constatat perimat apelul.
Consideră că hotărârea este netemeinică și nelegala pentru următoarele motive:
Art.488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă republicată - hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
Conform art.416 alin.1 și 2 Cod proc. civ., cererea de apel se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare timp de 6 luni, iar termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de instanță.
Astfel, termenul de perimare curge de la pronunțarea încheierii de suspendare din data de 19.09.2014 (sau chiar de la comunicarea încheierii către recurenți, căci este un act de procedură îndeplinit de instanță, respectiv 06.10.2014) și se împlinește la data de 19.03.2015 (respectiv 06.04.2015 - de la comunicare).
Recurenții au prezentat cererea de redeschidere a procesului la oficiul poștal, recomandată și cu confirmare de primire, la data de 17.03.2014, așa cum rezultă din datele și ștampila menționate pe recipisa poștală anexată, precum și din confirmarea de primire.
(Recomandata a ajuns la instanță pe data de 18.03.2015, chiar înainte de împlinirea termenului, conform ștampilei de pe confirmarea de primire, anexată).
Potrivit art.183 alin. 1 Cod proc. civ., "actul de procedură (cererea de redeschidere)
depus înăuntrul termenului prin scrisoare recomandată la oficiul poștal... este socotit a fi făcut în termen", iar potrivit art.181 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă, "când termenul se socotește pe luni ... el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună ... ". Adică pe 19.03.2015 (respectiv chiar pe 06.04.2015 - socotind de la comunicarea suspendării).
Întrucât instanța a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, recurenții solicită să se verifice incidența dispozițiilor art.498 alin.2 Cod procedură civilă republicat privind măsura de retrimitere a cauzei la instanța care a pronunțat hotărârea atacată în vederea rejudecării.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.421 alin.2 Cod procedură civilă .
Constatându-se legal investită și competentă să soluționeze calea de atac promovată, Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din examinarea cererii de recurs, creditorii recurenți au criticat soluția tribunalului de constatare a perimării apelului, din perspectiva interpretării și aplicării eronate a prevederilor procedurale ce reglementează această instituție juridică, în condițiile în care s-a învederat că aceștia au formulat o cerere de repunere pe rol anterior împlinirii termenului de perimare.
Pentru soluționarea aspectelor critice invocate, Curtea pornește de la natura juridică a instituției perimării, astfel cum a fost elucidată această chestiune în literatura de specialitate, potrivit căreia, perimare are o natură juridică mixtă, fiind atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului stabilit de lege dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței în judecată vreme îndelungată. Din economia dispozițiilor legale care reglementează această instituție juridică, precum și din dispozițiile art 420 din noul cod de procedură civilă, Curtea reține că perimarea operează de drept la împlinirea termenului de perimare, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele cerințe: organul judiciar să fie investit cu o cerere, care a declanșat o judecată în prima instanță sau într-o cale de atac, cauză să rămână în nelucrare timp de 6 luni, din culpa părții. Aceste condiții, care circumstanțiază incidența instituției perimării rezultă din interpretarea prevederilor art 416 din noul cod de procedură civilă, potrivit cărora orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni, cu mențiunea expresă a legiuitorului că partea nu este considerată în culpă, în cazul în care actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu, precum și în situația în care, din motive neimputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu s-a putut fixa termen.
Termenul de perimare, fiind un termen procedural legal peremptoriu ar trebui să curgă continuu, fără posibilitatea de a fi întrerupt sau perimat, dar normele codului de procedură derogă de la această regulă, statuând că termenul de perimare cunoaște instituția suspendării cât și a întreruperii. Potrivit dispozițiilor art 417 din noul cod de procedură civilă perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Așa cum rezultă din interpretarea acestor dispoziții legale, actul întrerupător de perimare trebuie să provină de la partea interesată și să aibă ca obiectiv repunerea cauzei pe rol în vederea judecării litigiului, arătându-se în doctrină că de exemplu cererea de perimare nu poate întrerupe termenul de perimare, așa cum de altfel, niciunui act extrajudiciar nu i se poate recunoaște acest efect procedural( de exemplu o notificare). În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de perimare, literatura de specialitate este unanimă în a arăta că este vorba de data ultimului act de procedura îndeplinit în cauză, act ce nu a mai fost urmat, din culpa părții, de actele procesuale ce trebuiau să succeadă în mod firesc, astfel încât dosarul a rămas în nelucrare. Făcând aplicarea acestei reguli, în ipoteza în care judecata a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art 411 alin 1 pct 2 din noul cod de procedură civilă, momentul de la care începe să curgă termenul de perimare este reprezentat de data încheierii de ședință prin care s-a luat măsura suspendării, deoarece din acest moment, oricare dintre părți poate efectua un act de procedura eficient pentru reluarea judecății.
Interpretând dispozițiile art 417 din noul cod de procedură civilă, prin raportare la toate celelalte norme procedurale care reglementează instituția perimării, Curtea ajunge la concluzia că pentru a fi apt să producă efectul întreruptiv de perimare actul procesual( pe lângă faptul că trebuie să provină de la partea care justifică un interes și să aibă ca obiectiv repunerea pe rol) trebuie să fie și eficient, în sensul că sunt îndeplinite toate cerințele pentru ca, în concret, cauza să fie repusă pe rol.
O interpretare contrară ar fi de natură să lase la latitudinea părților prelungirea nejustificată a procesului, prin depunerea la dosar a unor înscrisuri, respectiv formularea unor cereri( care vizează soluționarea cauzei) în timpul suspendării judecății, dar care nefiind precedate de solicitarea repunerii pe rol a cauzei nu conduc practic la rezolvarea litigiului, ci doar la întinderea duratei acestuia, organul judiciar fiind împiedicat să constate pasivitatea părților și să aplice sancțiunea procedurală corespunzătoare. În egală măsură, interpretarea contrară ar fi de natură să contravină și concepției legiuitorului, reflectată prin dispozițiile art 420 din noul cod de procedură civilă, în sensul că perimarea operează de drept la împlinirea termenului, putând fi constată din oficiu de către instanță sau la cererea părții interesate.
Făcând aplicarea în speța de față a acestor chestiuni teoretice, ce decurg din interpretarea normelor procesuale aplicabile, Curtea constată că prin încheierea din data de 19 09 2014 s-a suspendat judecata apelului, în temeiul dispozițiilor art 411 alin 1 pct 2 din noul cod de procedură civilă. Creditorii au formulat o cerere de repunere pe rol la data de 17 03 2015, potrivit datei aplicate de oficiul poștal pe plicul( ce conținea această cerere), înregistrată pe rolul instanței de apel la data de 19 03 2015. Având în vedere că termenul de perimare în contextul noului cod de procedură civilă este de 6 luni și pentru cauzele civile și raportându-ne și la prevederile art 183 alin 2 din același cod, Curtea constată că cererea de repunere pe rol depusă de creditorii recurenți a fost formulată anterior împlinirii termenului de perimate de 6 luni( care curge de la data pronunțării încheierii de suspendare) și constituie un act eficient și suficient pentru a împiedica intervenirea acestei sancțiunii procedurale, întrerupând curgerea termenului de perimare. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod eronată nu s-a dat eficiența juridică corespunzătoare actului întrerupător de perimare și s-a constatat intervenită perimarea apelului.
Văzând și dispozițiile art 498 alin 2 din noul cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia atacată cu trimitere pentru continuarea judecății apelului la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții – creditori T. V., N. ANGELACU, A. T., N. P. I., N. E. și I. M. toți cu domiciliul ales la C. de A. „V. B.” în București, ., ., ., sector 3 împotriva deciziei civile nr.1705 /15.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția III-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata – debitoare A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în București, Calea Floreasca, nr.202, sector 1.
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza aceluiași tribunal pentru continuarea judecării apelului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.07.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. S. G. S. D. A. B.
GREFIER
I. A. G.
Red.I.S.
Tehnored.C.S./IS
9 ex/
T.B.Secția a III-a Civilă – I.P.
- I.L.M.
Jud.sector 3 București – M.M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 128/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 797/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
