Legea 10/2001. Decizia nr. 33/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 33/2016
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 33 R/2016
Ședința publică din data de 20.01.2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR L. E. F.
JUDECĂTOR: L. G. Z.
JUDECĂTOR:M. E. CRIȘCOV
GREFIER:F. J.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1415/12.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a civilă.
Părțile din prezentul proces sunt recurenții-reclamanți B. G., B. G., B. maria, B. Ș., B. Ș.-I., B. T., I. Ș., M. L. și M. N., în contradictoriu cu intimații-pârâți M. București prin P. G. și S.C. R. S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți I. Ș. și M. N. reprezentați de avocat Toia P. și intimata-pârâtă S.C. R. S.A. reprezentată de consilier juridic I. A. C., cu împuternicire de reprezentare juridică nr. 7713 – fila 29 dosar, lipsind recurenții-reclamanți B. G., B. G., B. maria, B. Ș., B. Ș.-I., B. T. și M. L. și recurentul-pârât M. București prin P. G..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
- pricina are ca obiect Legea nr. 10/2001;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- prin serviciul registratură, în data de 11.01.2016, intimata-pârâtă S.C. R. S.A. a depus întâmpinare, copia acesteia fiind comunicată la aceeași dată recurentului-reclamant B. G. și intimatului-pârât M. București prin P. G..
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea motivelor de recurs.
Recurenții-reclamanți I. Ș. și M. N. prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, hotărârea atacată fiind nelegală și netemeinică, în principal solicită casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar apreciază că ar trebui introdusă în cauză și Casa Națională de Pensii.
Reprezentantul recurenților-reclamanți I. Ș. și M. N. arată că, prin notificarea nr. 2132/2001, formulată de autoarea părților pe care le reprezintă, în nume propriu și în numele celorlalți reclamanți s-au solicitat despăgubiri conform dispozițiilor art. 10 și următoarele din Legea nr. 10/2001, pentru imobilul situat în București, .. Câmpului și fostă . (fost nr. 5, fost nr. 3), sector 1, compus din teren în suprafață de 200 mp și construcție demolată, compusă din 2 camere și anexe, declarând și faptul că a încasat despăgubiri la data exproprierii imobilului în anul 1982, în cuantum de 15.596 lei vechi.
De asemenea, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat soluționarea notificării nr. 2132/2001, în sensul restituirii imobilului revendicat prin notificare, în natură sau echivalent, în raport de situația juridică a imobilului la momentul soluționării, invocând dispozițiile art. 11 alin.2 și alin.4 din Legea nr. 10/2001.
În ceea ce privește speța de față, imobilul preluat abuziv de către stat a fost expropriat prin Decretul nr. 196/1981, pe numele autoarei reclamanților B. G., iar conform concluziilor raportului de expertiză topografică întocmit în cauză, întregul teren este ocupat de construcții noi și de rețele de utilități subterane, respectiv de hale de producție care aparțin S.C. R. S.A. și care au fost cedate, în mare parte, printr-o convenție de dare în plată în anul 2009, către Casa Națională de pensii.
Având în vedere aspectele mai sus menționate și în raport de situația juridică actuală a imobilului solicitat prin notificare, reprezentantul recurenților-reclamanți I. Ș. și M. N. consideră că aceștia au calitate de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii compensatorii prin puncte, conform dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 165/2001, imobilul neputând fi restituit în natură.
Astfel că, din valoarea măsurilor reparatorii ce vor fi stabilite de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, conform art. 21 alin.6 din Legea nr. 165/2013, urmează să se scadă valoarea actualizată a despăgubirilor primite la momentul preluării abuzive în cuantum de 15.596 lei vechi, sumă ce rezultă din adeverința emisă sub nr. 2588/26.11.2008 de S.C. Herăstrău Nord S.A.
Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Intimata-pârâtă S.C. R. S.A. prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul intimatei-pârâte apreciază că instanța de fond a constatat corect că reclamanții nu au solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în diferența dintre suma încasată și valoarea de piață pentru imobilul în speță, având în vedere imobilul astfel cum a fost preluat și ținând seama de condițiile în care din actele dosarului rezultă faptul că au fost achitate și încasate despăgubiri pentru acest bun, fără a se putea aprecia în lipsa unei solicitări concrete în raport de situația fiecărei categorii de imobil și în lipsa documentației de stabilire a despăgubirilor, conform dispozițiilor art. 10 și 11 din Legea nr. 10/2001.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la data de 20.02.2012 pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, reclamanții M. M., B. M., B. Ș.-I., B. T., B. Ș., B. G., B. E., I. Ș. și S.C. Real G. Invest S.A., au chemat în judecată pe pârâții M. București prin P. G. cu sediul în București și Statul Român prin Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor (CCSD), pentru ca instanța, în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate la dosar, să pronunțe o hotărâre, prin care:
1. Să soluționeze pe fond notificarea nr. 2132/25.10.2001 privind imobilul situat în București, ., (fostă Câmpului nr. 5), sector l, format din teren în suprafață de 200 mp și construcție în suprafață de 55 mp, din care suprafață utilă de 44,94 mp, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, în sensul de a dispune restituirea acestuia în natură sau în echivalent la valoarea de piață de la momentul soluționării stabilită prin expertiză efectuată pe baza standardelor internaționale de evaluare;
2. Să oblige M. București să transmită imediat și direct către CCSD dosarul aferent notificării nr. 2132/25.10.2001, însoțit de hotărârea judecătorească ce se va pronunța în prezenta cauză;
3. Să oblige Statul Român prin Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor (CCSD) să înregistreze dosarul transmis de M. București;
4. Să oblige Municipiului București în solidar cu P. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
În conformitate cu art. 242 (2) c.proc.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 14.11.2012 reclamanții au precizat capătul 2 de cerere, solicitându-se, în subsidiar, obligarea Municipiului București să transmită dos. nr._ către Prefectura Municipiului București, în vederea centralizării și continuării procedurii administrative, fiind restrânsă cererea cu privire la capătul 3 de cerere, respectiv prin solicitarea de scoatere din cauză a pârâtei CCSD, iar la data de 06.03.2013 cererea a fost din nou precizată și completată, sub aspectul determinării cadrului procesual pasiv prin indicarea ca parat a Municipiului București prin Primar G. privind acordarea măsurilor reparatorii pentru construcție și a paratei S.C. R. S.A. privind terenul.
În ședința publică de la data de 03.09.2014 s-a prezentat tranzacția autentificată sub nr. 2217/28.08.2014, potrivit căreia se desființa contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 156/18.01.2012, astfel că părțile erau repuse în situația anterioară prin reîntoarcerea în patrimoniul cedenților a cotei de 27% din dreptul la măsuri reparatorii privind imobilul in litigiu, situație față de care Tribunalul a apreciat că a operat o transmisiune a acestor drepturi către reclamanți, fiind astfel determinat cadrul procesual activ prin restrângerea cererii la persoanele fizice care au promovat cererea.
Totodată, s-a învederat că a survenit decesul reclamantei M. M., împrejurare față de care s-a procedat la introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia, respectiv a numiților M. N. și M. L., în raport de mențiunile certificatului de calitate de moștenitor eliberat sub nr. 51 din 11.08.2014.
P. sentința civilă nr. 1514/12.12.2014 Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea precizată formulată de reclamanții B. M., B. Ș., B. Ș., B. G., B. G., I. Ș., M. N. și M. L., în contradictoriu cu pârâții M. București prin P. G. și S.C. R. S.A.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, potrivit mențiunilor notificării înregistrate la B.E.J. I. R. sub nr. 2133 la data de 24.10.2001, comunicată Primăriei Municipiului București la data de 25.10.2001, reclamanții învederau întrunirea în persoana lor a condițiilor necesare pentru aprecierea ca având calitate de persoane îndreptățite, expuneau situația juridică a imobilului situat în București, . și fostă Căpriorilor) nr. 10 (fost 5, fost 3), specificând la paragraful privind identificarea imobilului că acesta este compus din teren în suprafață de 200 mp și construcție, pe care aceștia o descriu ca fiind compusă din 2 camere din paiantă, o magazie de scânduri, puț american și 2 pomi fructiferi, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr._/17.04.1942. Pentru acest imobil erau solicitate despăgubiri în raport de art. 10 și următoarele din Legea nr. 10/2001.
La data de 23.01.2013, prin notificarea înregistrată la B.E.J. C. B. M. sub nr. 349, S.C. Real G. Invest S.A. învedera încheierea contractului de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 156/18.01.2012, prin care i se transmitea de către reclamanții persoane fizice din prezenta cauză dreptul la acordarea de măsuri reparatorii pentru cota de 27% din imobilul în speța, și astfel subrogarea în drepturile cedenților privind cota menționată.
P. cererea dedusă judecății astfel cum a fost succesiv precizată și completată, reclamanții solicită să se soluționeze pe fond notificarea nr. 2132/25.10.2001 privind imobilul situat în București, ., (fostă Câmpului nr. 5), sector l, format din teren în suprafață de 200 mp și construcție în suprafață de 55 mp, din care suprafață utilă de 44,94 mp, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, în sensul de a se dispune restituirea acestuia în natură sau în echivalent la valoarea de piață de la momentul soluționării stabilită prin expertiză efectuată pe baza standardelor internaționale de evaluare, obligarea Municipiului București să transmită dos. nr._ către Prefectura Municipiului București, în vederea centralizării și continuării procedurii administrative, iar la data de 06.03.2013 cererea a fost din nou precizată și completată, sub aspectul determinării cadrului procesual pasiv prin indicarea ca pârât a Municipiului București prin Primar G. privind acordarea măsurilor reparatorii pentru construcție și a pârâtei S.C. R. S.A. privind terenul.
Cât privește modalitatea de preluare a imobilului în speță, se reține că potrivit mențiunilor Decretului nr. 196/15.07.1981, respectiv tabelului anexă la acest act și adeverinței emise de S.C. Herăstrău Nord S.R.L., imobilul expropriat, proprietatea lui B. G., era compus din teren în suprafață de 196 mp și construcție în suprafață de 55 mp (filele 79 – 83).
Totodată, s-a reținut că, potrivit adeverinței emise sub nr. 2588/26.11.2008 de S.C. Herăstrău Nord S.R.L., pentru imobilul astfel cum a fost descris s-au plătit despăgubiri în valoare de 15.596 lei pe data de 22.03.1983.
Potrivit mențiunilor declarației autentificate sub nr. 423/04.07.2011, reclamanții au încasat suma în cuantum de 15.596 lei, făcându-se mențiunea că 490 lei au fost primiți pentru terenul în suprafață de 196 mp, iar 15.106 lei pentru construcția de 55 mp, iar pentru diferența de 4 mp preluată fără titlu nu s-a încasat nicio despăgubire, fără a fi depusă documentația de stabilire a despăgubirilor. Astfel cum s-a arătat, prin adeverința emisă sub nr. 2588/26.11.2008 de S.C. Herăstrău Nord S.R.L., se confirmă plata despăgubirilor în valoare de 15.596 lei pe data de 22.03.1983 pentru imobilul astfel cum a fost descris de către notificatori, însă se menționează că valoarea despăgubirilor a fost stabilită pentru întregul imobil expropriat, iar nu defalcat, conforma procesului verbal al Comisiei de Evaluare CPMB, nr. 989/16.11.1982 (fila 36 din primul volum).
După cum se poate observa din conținutul notificării, rezultă că notificatorii se referă la acordarea de măsuri reparatorii pentru întregul imobil expropriat.
P. cererea dedusă judecății, se solicită de către reclamanți soluționarea notificării, fără a fi făcută vreo precizare vizând obiectul notificării, ceea ce conduce la ideea că se referă în continuare la întregul imobil situat în București, ., (fostă Câmpului nr. 5), sector l. Or, așa cum s-a arătat, în anul 1983 s-au încasat despăgubiri pentru imobilul expropriat, cu identificarea acestuia ca fiind format din teren în suprafață de 196 mp și construcție în suprafață de 55 mp, cum de altfel a fost și prin expertiza efectuată în cauză identificat (fila 146, răspunsul la primul obiectiv stabilit de instanță).
P. urmare, se constată că reclamanții nu au solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în diferența dintre suma încasată și valoarea de piață pentru imobilul în speță, în raport de imobilul astfel cum a fost preluat, respectiv restituirea în natură sau despăgubiri pentru diferența de teren preluată, în condițiile în care din actele dosarului rezultă faptul că au fost plătite și încasate despăgubiri pentru acest bun, fără a se putea aprecia în lipsa unei solicitări concrete în raport de situația fiecărei categorii de imobil și în lipsa documentației de stabilire a despăgubirilor, în raport de dispozițiile art. 10 și 11 din Legea nr. 10/2001 în acest sens.
Împotriva sentinței tribunalului au declarat recurs reclamanții B. G., B. G., B. M., B. Ș., B. Ș.-I., B. T., I. Ș., M. L. și M. N. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenții au arătat că prin notificarea nr. 2132/2001, formulata de autoarea lor, Mosoianu M. în nume propriu și în numele celorlalți reclamanți, s-a solicitat despăgubiri conform dispozițiilor art. 10 si urm. din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul situat in București, sector l, .. Câmpului si fosta . (fost nr. 5, fost nr. 3), compus din teren în suprafața de 200 mp si construcție demolata compusa din 2 camere si anexe, declarând si faptul ca a încasat despăgubiri in suma de 15.596 lei vechi, la data exproprierii imobilului in anul 1982.
Recurenții reclamanți au mai arătat că prin cererea de chemare in judecata, au solicitat soluționarea notificării nr. 2132/2001, în sensul restituirii imobilului revendicat prin notificare, în natură sau echivalent, în raport de situația juridica a imobilului, la momentul soluționării.
Conform dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicata "în cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-au dispus exproprierile, terenul liber se restituie in natura cu construcțiile ramase, iar pentru construcțiile demolate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea in natura este condiționata de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirilor primit si valoarea construcțiilor demolate așa cum a fost calculate in documentația de stabilire a despăgubirilor, actualizata cu coeficientul de actualizare conform legislației in vigoare", iar alin. 2 al aceluiași articol prevede ca "în cazul in care construcțiile expropriate au fost integral demolate si lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea in natura a părții de teren ramase liber, pentru cea ocupata de construcții noi, autorizate, cea afectata servituților legale si altor amenajări de utilitate publica ale localităților urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. 3, 4, 5 și 6 se vor aplica corespunzător".
A.. 4 al art. 11 al aceleași legi dispune "în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcțional întregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru întregul imobil", iar alin. 7 dispune " în situațiile prevăzute la alin. 2, 3 si 4, valoarea masurilor reparatorii in echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren si construcții - care nu se poate restitui in natura, stabilita potrivit alin. 5 si 6.
Recurenții reclamanți au precizat că în speță, imobilul preluat abuziv de stat, compus din teren în suprafață de 200 mp si construcție demolata în suprafața de 55 mp, a fost expropriat prin Decretul nr. 196/1981, pe numele autoarei reclamanților, B. G., iar conform concluziilor raportului de expertiza topografica întocmit de expert tehnic F. R., întregul teren este ocupat de construcții noi, autorizate si de rețele de utilități subterane, respectiv de hale de producție, aparținând ., care au fost cedate în cea mai mare parte (printr-o convenție de dare în plată din anul 2009) către Casa Naționala de Pensii.
In raport de situația juridica actuala a fostului imobil solicitat prin notificarea nr. 2132/2001, recurenții, în calitatea de persoane îndreptățite la masuri reparatorii consideră că au dreptul doar la compensarea prin puncte, conform dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 165/2001 a valorii imobilului preluat abuziv de stat, conform dispozițiilor art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, imobilul nefiind restituibil in natura, din valoarea masurilor reparatorii ce vor fi stabilite de Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor, conform art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, urmând să se scadă valoarea actualizata a despăgubirilor primite la momentul preluării abuzive, in cuantum de 15.596 lei vechi, conform adeverinței emise sub nr. 2588/26.11.2008 de ..
În opinia recurenților, este nelegala măsura de respingere a acțiunii formulate de aceștia, luată de prima instanța prin sentința civila nr. 1514/12.12.2014, cu motivarea ca au solicitat soluționarea notificării nr. 2132/2001, fără sa precizeze obiectul notificării, întrucât instanța de judecata investita cu cererea de soluționare a notificării, in temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 si Deciziei nr. XX/2007, pronunțata in interesul legii de Înalta Curte de Casație si Justiție, era obligata sa analizeze atât notificarea, cit si înscrisurile doveditoare din dosar si să procedeze la soluționarea notificării, in raport de dispozițiile art. 10 si 11 din Legea nr. 10/2001, respectiv de situația juridica actuala a imobilului revendicat prin notificare, urmând sa constate ca terenul aferent imobilului este ocupat in totalitate de construcții noi, edificate legal si de rețele subterane de utilități si alte servituți legale, iar construcția care s-a găsit pe teren este demolata, astfel ca recurenții consideră cu au dreptul la masuri compensatorii prin puncte, conform Legii nr. 165/2013, ca echivalent al valorii imobilului preluat abuziv, ce ar urma sa fie calculata conform art. 21 alin. 6 din aceasta lege speciala, din care se vor scade despăgubirile primite, actualizate, conform art. 11 alin. 4 si 7 din Legea nr. 10/2001.
Recurenții reclamanți au arătat că nu au precizat, nici in notificare si nici in cererea de chemare in judecata, că solicită în concret acordarea de masuri reparatorii in echivalent, constând in diferența dintre valoarea de piața pentru imobilul in speța si cuantumul despăgubirilor încasate, ținând cont ca la momentul preluării abuzive s-au încasat despăgubiri plafonate la suma de 15.596 lei vechi, în opinia lor, nu reprezintă un motiv legal si întemeiat pentru respingerea acțiunii, întrucât instanța de judecata investita cu soluționarea notificării era obligată, conform Deciziei nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, să procedeze la soluționare, în raport de situația juridica a imobilului si de despăgubirile primite, cât și de dispozițiile art. 11 alin. 4 si 7 din Legea nr. 10/2001, adică ținând cont de faptul ca s-au încasat despăgubiri parțiale, la momentul preluării abuzive si drept urmare au dreptul doar la diferența intre valoarea imobilului, stabilita conform art. 21 alin. 6 din Legea nr. 10/201 si despăgubirile încasate, actualizate.
Mai mult, chiar prin concluziile orale formulate de avocatul recurenților la data de 08.10.2014, s-a solicitat acordarea de masuri compensatorii conform Legii nr. 165/2013, in raport si de dispozițiile art. 10 si 11 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora daca s-au primit despăgubiri, la momentul preluării abuzive a imobilului revendicat, se vor primi despăgubiri pentru diferența dintre valoarea imobilului la momentul soluționării notificării si despăgubirile actualizate, încasate Ia momentul preluării, astfel cum s-a consemnat în ultimul alineat al încheierii de ședința din data de 08.10.2014.
Rezulta că prima instanța a respins în mod nelegal si neîntemeiat cererea de chemare în judecată, respectiv notificarea nr. 2132/2001, încălcând dispozițiile imperative ale Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013, arătate mai sus, cât ale Deciziei nr. XX/2007, pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație si Justiție, astfel ca solicita admiterea recursului si casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei la aceeași instanța, Tribunalul București - Secția a V-a Civila, pentru soluționarea notificării în raport de situația juridica actuala a imobilului notificat, respectiv pentru introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii, în calitate de unitate deținătoare, care conform concluziilor raportului de expertiza tehnica topografica întocmit de expert tehnic F. R. (răspunsul la obiecțiuni din 03.09.2014), deține in prezent o suprafața de 171,012 mp teren, cedată acesteia de . Protocolul de dare în plata din data de 04.09.2009.
Diferența de teren este deținută de M. București (o suprafața de 9,968 mp-domeniul public) si de .,327 mp ), astfel ca notificarea trebuie soluționata ținând cont de situația juridica actuala a terenului aferent imobilului solicitat de recurenți și de deținătorii actuali ai terenului.
Prima instanța nu a analizat situația juridica actuala a terenului aferent imobilului notificat si nu a stabilit care este unitatea deținătoare, in raport de dispozițiile art. 21 alin. l din Legea nr. 10/2001, care are obligația emiterii deciziei cu propunerea de acordare de masuri compensatorii pentru terenul in suprafața de 200 mp, limitându-se să analizeze doar ceea ce s-a solicitat prin notificare si prin cererea de chemare in judecata, astfel ca si pentru acest motiv se impune casarea cu trimitere spre rejudecarea fondului cauzei, ocazie cu care va trebui stabilit si daca . societate privatizata la momentul intrării in vigoare a Legii nr. 10/2001, situație in care s-ar impune introducerea în cauză și a AAAS, în calitate de instituție a statului implicate în privatizare, conform art. 29 din Legea nr. 10/2001.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 Cod procedură civilă.
P. întâmpinare, intimata . solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că reclamanții nu au învestit instanța cu o cerere având ca obiect acordarea măsurilor compensatorii din care să fie deduse c-val despăgubirilor primite.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, cu consecința casării sentinței recurate și a trimiterii cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 312 alin.5 și alin.6 ind.1 C.pr.civ. 1865, având în vedere că prima instanță în mod nelegal nu a soluționat fondul cauzei.
Astfel, din probatoriul administrat, tribunalul a reținut judicios că au fost încasate despăgubiri aferente unei părți din imobilul expropriat, însă ulterior a concluzionat în mod nelegal că nu este în măsură să soluționeze pe fond acțiunea având ca obiect restituirea în natură ori, în subsidiar, prin echivalent a imobilului ce formează obiectul cauzei, în considerarea faptului că reclamanții nu ar fi învestit instanța cu o cerere având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în diferența dintre suma încasată și valoarea de piață pentru imobil, ci doar cu o cerere având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, fără a se menționa despăgubirile primite, ceea ce ar pune tribunalul în imposibilitate de a aprecia asupra fondului cererii și asupra deducerii despăgubirilor.
Curtea constată că această soluție este nelegală, fiind pronunțată cu nesocotirea principiului disponibilității, întrucât tribunalul era dator să soluționeze fondul cererii de restituire în natură ori prin echivalent, pronunțându-se, mai întâi, asupra posibilității ori imposibilității restituirii în natură, iar în ultima ipoteză, făcând aplicarea dispozițiilor Legii nr. 165/2013, incidentă în cauză, conform art. 4 din această lege.
Potrivit art. 21 alin.6 din Legea nr. 165/2013, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. În condițiile alin.7, numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
Deducerea valorii actualizate a despăgubirilor primite este prevăzută și de art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Rezultă din lege că deducerea valorii actualizate a despăgubirilor este o operațiune care are loc automat, fără a depinde de o eventuală solicitare în acest sens a persoanei îndreptățite la primirea despăgubirilor. Tot astfel, dacă instanța judecătorească este învestită cu o cerere având ca obiect soluționarea pe fond a notificării formulate potrivit Legii nr. 10/2001, este în drept să statueze în dispozitivul hotărârii sale că măsurile reparatorii prin echivalent vor fi acordate după deducerea valorii actualizate a despăgubirilor, o astfel de statuare echivalând cu o admitere în parte a cererii având ca obiect acordarea măsurilor compensatorii, fără precizări cu privire la deducerea despăgubilor, întrucât nu se acordă altceva, ci mai puțin decât au solicitat reclamanții.
Contravine practicii constante a Tribunalului București și Curții de Apel București în această materie soluția de față, în care cererea este respinsă în considerarea lipsei învestirii instanței, în mod explicit, cu privire la chestiunea despăgubirilor; în realitate, tribunalul era învestit prin chiar cererea formulată (și ulterior modificată) cu chestiunea acordării măsurilor reparatorii, urmând desigur a soluționa această cerere în condițiile legii, respectiv făcând cuvenitele mențiuni cu privire la deducerea despăgubirilor rezultate din probe, ceea ce echivalează cu o admitere în parte a cererii, astfel cum s-a arătat, fiind așadar respectate prevederile art. 129 alin.6 C.pr.civ. 1865. Nu poate fi vorba despre plus petita, astfel cum susțin tribunalul și intimata R. SA, întrucât instanța statuează în limitele învestirii sale, deducând anumite sume din despăgubirea cuvenită și pretinsă, în temeiul legii (similar admiterii în parte a cererii în pretenții, atunci când se constată o plată parțială ori intervine compensația legală).
De altfel, se constată contradicția dintre dispozitivul care prevede respingerea cererii ca neîntemeiată, așadar pe fond, și considerente care relevă, mai degrabă, o inadmisibilitate, întrucât ele nu privesc, în realitate, fondul cererii deduse judecății.
Pentru considerentele ce preced, sentința este lovită de nulitate, urmând a fi casată și cauza trimisă spre rejudecare, potrivit art. 304 pct. 5 și art. 312 alin.5 C.pr.civ. 1865.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții-reclamanți B. G., B. G., B. maria, B. Ș., B. Ș.-I., B. T., I. Ș., M. L. și M. N. împotriva sentinței civile nr. 1415/12.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. București prin P. G. și S.C. R. S.A.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20.01.2016.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. E. F. L. G. Z. E. M. Crișcov
Grefier,
F. J.
Red.LGZ/2ex./25.02.2016
Jud. fond TB s a V-a: M. S.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 38/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 20/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
