Obligaţie de a face. Decizia nr. 74/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 74/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 74/2016
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.74
Ședința publică din 27.01.2016
Curtea constituită din:
Președinte - M. G. R.
Judecător - C. B. T.
Judecător - M. I.
Grefier - E. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă Primăria M. București, prin Primar General împotriva deciziei civile nr.525 A din 05.05.2014, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. G.N.B. I. Group S.R.L.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilierul juridic I. M. în calitate de reprezentant al recurentei reclamante Primăria M. București, prin Primar General în baza delegației pe care o depune la dosar; lipsește intimata pârâtă S.C. G.N.B. I. Group S.R.L.
Se face referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, iar recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, documentația cadastrală care a stat la baza alipirii menționate în autorizația de construire, act de alipire autentificat sub nr.2911/02.12.2010 la Biroul Notarilor Publici Asociația „Etica”.
Reprezentantul recurentei arată că nu are cereri prealabile de formulat, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante Primăria M. București, prin Primar General solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată inițiale, cu obligarea pârâtei la desființarea construcțiilor nelegal edificate. În opinia sa, nu există autorizații de construire pentru lucrările efectuate de pârâtă.
Solicită ca la pronunțare să se aibă în vedere probatoriul administrat în faza procesuală a recursului, respectiv faptul că sunt discuții cu privire la numerele poștale.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06.02.2013, pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București – Secția a II-a Civilă, sub nr._, reclamanta Primăria M. București a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. I. Club S.R.L., desființarea lucrărilor ilegal executate și aducerea terenului la starea inițială.
În motivarea cererii, se arată că pârâta a executat fără autorizație de construire un imobil cu destinația de locuință în .. 3A, sector 5, fiind totodată sancționata contravențional.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 1073-1075 C.civil, art. 26 lit. a din Legea 50/1991.
Legal citata, pârâta nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința civilă nr. 9836/22.11.2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiata cererea formulata de reclamanta Primăria M. București, în contradictoriu cu pârâta S.C. I. CLUB S.R.L., având ca obiect desființarea lucrărilor de construcție efectuate fără autorizație în București, sectorul 5, .. 3.
Pentru a pronunța această hotărâre, analizând actele dosarului, instanța a reținut ca prin procesul – verbal de contravenție nr. 6881/08.04.2008, întocmit de un agent constatator din cadrul Primăriei M. București – Direcția Inspecție și Control General (fila nr. 5), pârâta S.C. I. Club S.R.L. a fost sancționata cu amenda contravenționala în cuantum de 10.000 lei, întrucât a executat un imobil cu destinația de locuința la adresa din București, .. 3 A, sector 5, fără a deține autorizația de construire prevăzuta de Legea nr. 50/1991.
Prin același act de constatare, contravenienta a fost somata sa intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire sau aducerea terenului la starea inițiala.
Instanța a apreciat ca cererea dedusa judecății este neîntemeiata, pentru următoarele considerente.
Astfel, conform art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, republicata, „în cazul în care persoanele sancționate contravențional...nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției...organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:... b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.”.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezulta ca instanțelor judecătorești le este acordat dreptul de a aprecia în concret necesitatea luării măsurii constrângerii contravenientului în situația în care acesta a realizat lucrări fie fără a avea autorizația prevăzuta de lege, fie cu încălcarea prevederilor autorizației ce i-a fost eliberată.
Această concluzie se impune cu necesitate, întrucât, în caz contrar, sesizarea instanțelor judecătorești ar reprezenta o simplă formalitate și astfel nu s-ar mai justifica instituirea prin art. 33 alin. 1 a unei proceduri distincte pentru desființarea pe cale administrativă – fără sesizarea instanței – a construcțiilor executate fără autorizație pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului.
De asemenea, sunt avute în vedere dispozițiile art. 28 alin. 2 din lege, conform cu care „decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanța”. Altfel spus, chiar daca au fost executate lucrări de construcție fără autorizația prevăzuta de lege, acestea nu vor fi desființate în mod automat, ci numai în situația în care încalcă în mod concret planurile urbanistice respective.
În fine, nu trebuie ignorată natura juridică a măsurii desființării lucrărilor de construcție neautorizate, aceasta constituind o sancțiune contravențională complementară, reglementată de art. 5 alin. 3 pct. g din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel încât, potrivit alin. 6 al aceluiași articol, ea trebuie stabilita „în funcție de natura și gravitatea faptei”, fiind prin urmare exclusa aplicarea automata, o data cu sancțiunea contravenționala principala.
Având în vedere că reclamanta nu a dovedit împrejurarea ca lucrările efectuate de pârâta nu au încălcat planurile de urbanism și regulamentele aferente, solicitarea privind desființarea acestora nu este justificata.
Această concluzie nu poate fi influențata de soluția pronunțată prin Ordonanța din 10.12.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București (fila nr. 23), deoarece în dosarul penal respectiv a fost analizata numai săvârșirea infracțiunii de continuare a lucrărilor de construire după dispunerea opririi acestora.
Totodată, cât timp reclamanta a înțeles sa investească instanța cu prezenta cerere, avea obligația de a proba încălcarea planurilor de urbanism, inclusiv prin efectuarea demersurilor necesare pe lângă Primăria Sectorului 5 București, instituție indicata în răspunsul primit la 08.10.2013 (fila nr. 14).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apelmotivat reclamanta Primăria M. București,considerând sentința civilă pronunțată netemeinică și nelegală, în esență pentru următoarele:
Prin cererea de chemare în judecata, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991 republicata, sa se constate ca S.C. I. CLUB S.R.L. sancționat contravențional nu s-a conformat, până la data introducerii acțiunii și nici până în prezent, dispozițiilor procesului verbal de contravenție nr._/08.04.2008 și sa se dispună desființarea imobilului cu destinație de locuința realizat fără autorizație de construire în București, .. 3A, sector 5.
În motivarea cererii, s-a arătat ca prin procesul verbal de contravenție nr. 6881/ 08.04.2008 întocmit de către împuternicitul legal al Primarului General, s-a constatat ca S.C. I. CLUB S.R.L. a executat fără autorizație de construire un imobil cu destinația de locuința motiv pentru care s-a aplicat,, conform art. 26 lit. a) din Legea nr.50/1991, republicata, o amenda contravenționala în suma de 10.000 lei.
Contravenienta a fost somata sa sisteze executarea lucrărilor, sa desființeze construcțiile nelegal realizate și sa readucă terenul la starea inițiala.
Cum, nici până la data introducerii cererii de chemare în judecata, pârâta nu a dus la îndeplinire măsura complementara, reclamanta a introdus prezenta acțiune care a fost insa respinsa de instanța de fond considerând-o neîntemeiată.
Din considerentele hotărârii rezultă ca din art. 32 alin l din Legea nr. 50/1991 republicată, instanțele judecătorești li s-a acordat dreptul de a aprecia în concret necesitatea luării măsurii constrângerii contravenientului în situația în care acesta a realizat lucrări fie fără a avea autorizația prevăzută de lege, fie cu încălcarea prevederilor autorizației ce i-a fost eliberata.
Obligația de a demola o lucrare executata nelegal, nu este o obligație aut dare, ci una aut facere.
Referitor la executarea sancțiunii contravenționale complementare legea stabilește în articolul 40 din ordonanța ca aceasta se face conform dispozițiilor legii. Or, în materia sancțiunilor contravenționale din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 32 stipulează ca în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin l, organul care a aplicat sancțiunea, va sesiza instanțele de judecata pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor realizate nelegal în prevederile autorizației de construire sau desființarea construcțiilor realizate nelegal urmând ca. în cazul admiterii cererii, instanța sa stabilească și termenele limita de executare a masurilor dispuse.
Din probatoriul administrat, rezultă că nici Ia data introducerii prezentei acțiuni, pârâta nu a obținut autorizația de construire pentru lucrările executate nelegal.
În considerarea prevederilor art. 129 alin 6 din Codul de procedură civilă, instanța de fond nu poate sa depășească obiectul cererii eu care a fost investita care este obligarea la desființarea lucrărilor.
Analiza solicitării cu care a fost investita instanța presupunea doar verificarea condițiilor prevăzute de art. 32: existența unui proces verbal de contravenție necontestat; stabilirea unei măsuri complementare; neîndeplinirea obligației, de reintrare în legalitate în termenul stabilit în procesul verbal de constatare a contravenției.
Ori, deși pârâtul beneficia de posibilitatea intrării în legalitate, acesta nu a respectat obligația de buna voie și a lăsat sa treacă termenul stabilit fără sa obțină autorizația de construire aferenta lucrărilor sus menționate.
De asemenea pârâta avea posibilitatea contestării procesului verbal și demonstrarea executării lucrărilor în conformitate cu prevederile legale tocmai în vederea anularii sancțiunii contravenționale și a măsurii complementare.
Față de lipsa autorizației de construire a pârâtului, se precizează următoarele:
În mod succesiv Legea nr. 267/1946, Decretul nr. 221/1950, Decretul nr. 144/ 1958, respectiv Legea nr. 50/1991 au interzis edificarea de construcții fără obținerea prealabila a unei autorizații în acest sens, așadar actele normative amintite au inserat principiul potrivit căruia executarea lucrărilor de construcție este permisa numai pe baza de autorizație; aceasta reprezintă un act al autorității publice locale pe raza căruia se asigura respectarea normelor privitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor, în același timp necesitatea obținerii respectivei autorizații poate fi privita ca un filtru al dobândirii legitime
A considera ca dreptul de a solicita instanței judecătorești, desființarea lucrărilor executate nelegal, ar însemna practic sa se admită ca legea oferă o cale de introducere, în circuitul civil a unor construcții deficita realizate (din punct de vedere al amplasamentului proiectării sau executării).
Față de cele de mai sus, se solicita a se constata ca nu exista nicio rațiune legitima pentru care sa fie respinsa cererea de chemare în judecata, pe cale de consecința, se solicită admiterea apelul, desființarea sentinței civile apelate, iar pe fond obligarea pârâtei la desființarea construcției nelegal realizate și la readucerea terenului la starea inițiala.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282-298 C.pr.civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata G.N.B. I. GROUP S.R.L. a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii de fond, pentru următoarele motive:
În fapt, la data de 24.07.2012, G.N.B. I. GROUP S.R.L. a primit autorizația de construire nr. 330 - F eliberată de Primăria Sector 5, pentru construirea unui imobil pentru locuințe S+P+3E+4E+5E+6E+7E+M, pe terenul situat în București, Calea Ferentari nr. 3A - 74 -76A.
Terenul enunțat mai sus este rezultat conform Actului de alipire nr. 2911/ 02.12.2010, din terenurile situate în Calea Ferentari nr. 76A și .. 3A, sector 5.
La data de 02.08.2012, pentru G.N.B. I. GROUP SRL a fost eliberat Procesul verbal de recepție a lucrărilor.
La data de 22.11.2013, Judecătoria sector 5 s-a pronunțat în dosar nr._ / 2013, în sensul respingerii cererii de desființare a lucrărilor ilegal executate din București, .. 3A, sectorul 5, formulată de Primăria M. București.
Apelanta Primăria M. București invocă în apel că instanța a depășit, prin hotărârea sa, obiectul cererii cu care a fost investită (art. 129 alin. 6) din C.pr.Civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și următoarele C.pr.Civilă și solicită judecata în lipsă.
Se învederează instanței că situația de fapt ce reiese din înscrisurile depuse de intimată în apel, arată ca nu există, și nu a existat la momentul judecății pe fond, o situație de ilegalitate pentru terenul din .. 3 A Sector 5. Toate cercetările trebuiau întreprinse de apelantă, înainte de a se adresa instanței de judecată.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin decizia civilă nr.525 A/05.05.2014, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă PRIMĂRIA M. BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 9836/22.11.2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. G.N.B. I. GROUP S.R.L..
Examinând sentința apelată, prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul a apreciat apelul declarat ca fiind nefondat.
Astfel, în acord cu opinia primei instanțe și contrar susținerilor apelantei-reclamante, tribunalul a apreciat că aplicarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 nu se face automat de instanță, ci aceasta are obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru obținerea în mod legal a autorizației de construire, precum și dacă procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale.În speță, s-a constatat că anterior sesizării instanței de judecată cu soluționarea cererii de desființare a lucrărilor ilegal executate și aducerea terenului la starea inițială, respectiv 06.02.2013, intimata-pârâtă . SRL a obținut, la data de 24.07.2012, autorizația de construire nr. 330 - F eliberată de Primăria sector 5, pentru construirea unui imobil pentru locuințe S+P+3E+4E+5E+6E+7E+M, pe terenul situat în București, Calea Ferentari nr. 3A - 74 -76A (f.13), fiind întocmit și procesul verbal de recepție la data de 02.08.2012 (f.14). Prin urmare, s-a constatat că intimata-pârâtă, anterior chemării sale în judecată, s-a conformat dispozițiilor procesului verbal de contravenție nr._/08.04.2008, în sensul intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire emisă de apelanta-reclamantă, astfel că astfel că a fost menținută soluția primei instanțe de respingere ca neîntemeiată a cererii de desființare a lucrărilor ilegal executate și aducerea terenului la starea inițială.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, apelul formulat a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta Primăria M. București prin Primarul General, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, pentru următoarele motive:
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.: hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În fapt, Primăria M. București prin Primarul General a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea lucrărilor executate ilegal la imobilul situat în București, sector 5, lntr.Ferentari C nr.3 și aducerea terenului la starea inițială și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Consideră greșită soluția instanței prin care respinge apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
În fapt, prin procesul verbal de contravenție nr. 6881/08.04.2008, s-a constatat că pârâta a executat, fără autorizație de construire o construcție pe terenul din București, sector 5, lntr.Ferentari C nr.3A, motiv pentru care s-a aplicat conform art. 26 lit. A din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, o amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei. De asemenea, prin același act sancționator a pus în vedere pârâtei să desființeze construcțiile edificate nelegal sau să se încadreze în prevederile autorizației construire.
Atât prima instanță de fond, cât și cea de apel au interpretat în mod greșit prevederile Legii nr. 50/1991, respectiv efectele înscrisului admis și administrat în cauză - «adresa autorizației de construcție », reținând că în speța de față autorizația de construire nr.330 - F emisă de Primăria sector 5 a fost eliberată pentru construirea unui imobil pe terenul situat în București, C..Ferentari nr.3A -74 -76A, fără însă a exista o identitate perfectă cu terenul situat în lntr.Ferentari C nr.3 A, pentru care a fost încheiat procesul verbal de contravenție nr. 6881/08.04.2008, prin care s-a executat, fără autorizație de construire o construcție de tipul S+P+3 E+4E+5E +6E+7E+M. Așadar, recurenta – reclamantă solicită să se constate faptul că s-a executat fără autorizație de construire un imobil - P+7E+M, pe terenul din București, sector 5, ..3A, iar autorizația de construire nr.330 - F a fost emisă de Primăria sector 5 pentru construirea unui imobil pe terenul situat în București, C..Ferentari nr.3A -74 -76A.În mod succesiv Legea nr. 267/1946, Decretul nr. 221/1950, Decretul nr. 144/1954, respectiv Legea nr. 50/1991 au interzis edificarea de construcții fără obținerea prealabilă a unei autorizații în acest sens - pentru imobilul unde s-a ridicat construcția, actele normative amintite inserând principiul potrivit căruia executarea lucrărilor de construcție este permisă numai pe bază de autorizație.Aceasta reprezintă un act al autorității publice locale pe baza căruia se asigura respectare normelor privitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor. În același timp, necesitatea obținerii respectivei autorizații poate fi privita ca un filtru al dobândirii legitime a dreptului de proprietate asupra construcțiilor.Este evident că menținerea unor construcții executate fără autorizație de construire - în condițiile în care, așa cum s-a arătat în preambulul motivelor de recurs - s-a eliberat o autorizație « pro-causa » însă pentru alt imobil, ar crea riscul introducerii în circuitul civil a unor construcții ilegal și deficitar realizate (din punct de vedere al amplasamentului, proiectării sau executării).
Față de aceste motive, recurenta – reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în tot, admiterea apelului, schimbând în tot sentința de fond, iar pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și să se dispună obligarea pârâtei la desființarea lucrărilor executate ilegal la imobilul situat în București, sector 5, ..3 A și aducerea terenului la starea inițială.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente urmând să-l respingă.
Reclamanta a introdus în anul 2013 cererea de chemare în judecată pentru obligatia de a face decurgând dintr-un proces-verbal contraventional din anul 2008, la peste 3 ani de la sancționarea contravențională, și în recurs se plânge de reținerea netemeinică a situației de fapt de instanța de apel cu privire la autorizarea lucrărilor prin autorizația de construire eliberată în anul 2012, în ciuda faptului că dispozițiile art. 304 C.proc.civ. restrâng, la criticile prevăzute la punctele 1-9 din acest articol, ce privesc aspecte de nelegalitate, calea extraordinară de atac a recursului. Punctele 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ. ce priveau situația de fapt au fost demult abrogate din C.proc.civ., iar art. 304 ind.1 C.proc.civ.nu este aplicabil speței deoarece reclamanta avut la dispoziție calea ordinară de atac devolutivă a apelului. Așadar, observându-se că în dezvoltarea criticilor de recurs recurenta invocă nejustificat încălcarea legii de instanța de apel, în condițiile în care aceasta nu a încălcat actele normative invocate de recurentă în recurs, ci, constatând că lucrările în litigiu sunt autorizate încă din anul 2012, a respins legal cererea reclamantei de obligare a pârâtei la demolarea lor, precum și că instanța de apel ar fi interpretat greșit materialul probator conținând autorizația din 2012 raportată la celelalte probe administrate ale cauzei, Curtea va respinge recursul ca nefondat, neputându-se legal dispune demolarea unor lucrări pentru care s-a eliberat deja autorizație de construire neanulată de vreo instanță de judecată până în prezent și nici desființarea sau modificarea deciziei de apel pe aspecte de coroborare a probelor în reținerea situației de fapt, în condițiile în care decizia de apel nu poate fi legal desființată sau modificată pentru coroborarea greșită a probelor ci calea extraordinară de atac a recursului este strict limitată de legiuitor la criticile de nelegalitate de la punctele 1-9 ale art. 304 C.proc.civ.
Văzând și art.312 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta – reclamantă PRIMĂRIA M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL, împotriva deciziei civile nr.525 A/05.05.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. G.N.B. I. GROUP S.R.L..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. R. C. B. T. M. I.
GREFIER
E. C.
Red.C.B.T.
Tehdact.R.L./C.B.T.
2 ex……………..
TB-S.5 – C.M.F.; A.M.B.
Jud.S.5- I.N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 151/2016. Curtea de Apel... | Expropriere. Decizia nr. 131/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
