Obligaţie de a face. Decizia nr. 1894/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1894/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 119/54/2013
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1894
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător R. M.
Judecător A. M.
Grefier G. Ț.
***************
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea G. E., împotriva deciziei civile nr._ din 27.11.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata V. E., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: contestatoarea G. E., lipsind; intimata V. E.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente asupra contestației în anulare,
Contestatoarea G. E., a expus pe larg motivele și a solicitat admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra contestației de față;
Prin decizia civilă nr._ din 27.11.2012, pronunțată de Curtea de Apel C., a fost admis recursul formulat de pârâta V. E. împotriva deciziei civile nr. 370/21.09.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă G. E., având ca obiect obligație de a face.
A fost modificată decizia civilă nr. 370/21.09.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în sensul că admite apelul declarat de apelanta pârâtă V. E., împotriva sentinței civile nr. 6715 din 23.04.2012, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._ .
A fost schimbată sentința civilă nr. 6715 din 23.04.2012, pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._ și respinge acțiunea formulată de reclamanta G. E..
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele;
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta intimată a solicitat instanței să oblige pârâta recurentă să-i pună la dispoziție originalul titlului de proprietate nr.332/16.10.2002 pentru a putea pune în executare sentința civilă nr.9496/4.12.2008 a Judecătoriei Târgu Jiu.
Sentința civilă nr.9496/4.12.2008 invocată ca temei al acțiunii a fost pronunțată doar în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Fărcășești pentru aplicarea legii 18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 fără a fi chemată în judecată și persoana interesată ,moștenitoare a autoarei pe numele căreia a fost emis titlul de proprietate a cărei modificare s-a solicitat ,pentru a putea produce efecte juridice și împotriva acesteia.
Cum sentința civilă invocată drept temei al acțiunii formulate nu este opozabilă pârâtei din prezenta cauză,neproducând efecte față de aceasta, acțiunea formulată de reclamantă apare ca neîntemeiată.
În consecință în baza art.312 cod procedură civilă raportat la art.297 cod procedură civilă Curtea a admis recursul a modificat decizia în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație in anulare contestatoarea G. E., cu motivarea ca nu au fost avute in vedere înscrisurile aflate la dosar care atesta faptul ca pădurea exista numai la fila de rol a autoarei șotului sau, autoarea paraților neavând pădure.
In drept, au fost invocate prev. art. 317-321 C.proc. Civ.
Intimata V. E. a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca nefondata, cu motivarea, in esența, ca nu sunt întrunite disp. art. 317 si 318 C.proc. Civ.
Contestația în anulare nu este fondată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 317 și 318 Cod pr. civ., contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată pentru patru motive expres prevăzute de lege și anume: lipsa de procedură cu părțile la data judecării recursului, încălcarea normelor imperative de competență a instanțelor, nepronunțarea instanței pe unul din motivele de recurs, săvârșirea unei erori materiale.
În afara acestor motive stricte, părțile nu pot solicita anularea hotărârilor judecătorești irevocabile pentru motive de fond, care ar presupune reluarea judecății și stabilirea unei alte situații de fapt sau de drept, pentru că s-ar încălca astfel principiul securității raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătorești irevocabile.
Acest principiu trebuie respectat chiar în ipoteza în care partea nemulțumită ar susține că s-au săvârșit erori de judecată și ar pune în discuție legalitatea unei hotărâri. Concluzia se desprinde și din practica instanței europene de contencios al drepturilor omului, care a afirmat constant că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul siguranței raporturilor juridice, potrivit căruia soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă nu trebuie să mai fie rejudecată ( Hotărârea din 8 nov. 2007 în cauza R. c. României) iar anularea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi justificată numai pe pretinsa apreciere injustă a probelor de către instanța care a statuat în ultimă instanță ( Hotărârea din 15 nov. 2007 în cauza Belasin c. României).
În cauza P. contra României, Hotărârea din 27 ian. 2009, Curtea a reținut că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice impune ca nicio parte să nu poată solicita desființarea unei decizii definitive și executorii într-o cale extraordinară de atac cu singurul scop de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre cu privire la același litigiu.
Reținând aceste argumente, se constată că în speță contestatorul nu a invocat niciunul dintre motivele pentru care legea dă posibilitatea formulării unei contestații în anulare, ci a reluat critici de fond, care sunt de natura unei alte căi de atac, nicidecum a contestației în anulare.
Soluționarea recursului s-a făcut de către instanța competentă, cu procedura legal îndeplinită față de contestator.
Criticile formulate în scris de contestator au fost analizate, iar pronunțarea sentinței nu este rezultatul săvârșirii unei erori materiale.
Eroarea materială la care face referire art. 318 Cod pr. civ. nu trebuie confundată cu o eroare de judecată, pentru că s-ar ajunge astfel la rejudecarea fondului pricinii într-o cale extraordinară de atac și la soluționarea unui recurs la recurs, cale de atac neprevăzută de Codul de procedură civilă.
Eroarea materială privește îndeosebi aspecte care țin de investirea instanței, de procedură, nicidecum erori de fond, care ar duce la cercetarea argumentelor de drept avute în vedere de instanța de recurs.
Niciuna dintre susținerile contestatoarei nu poate fi încadrată în motivele de promovare a contestației în anulare. Criticile formulate în cadrul contestației în anulare referitoare la ignorarea unor înscrisuri privesc modul de aplicare a legii de către instanța de recurs si de interpretare a probelor, ceea ce duce la concluzia că se tinde la o rejudecare a recursului, depășindu-se cadrul stabilit restrictiv de art. 317 și 318 Cod pr. civ.
Concluzia care se impune este aceea că niciuna din criticile formulate nu constituie motiv pentru promovarea contestației în anulare, astfel că în condițiile art. 317, 318 Cod pr. civ. calea extraordinară de atac va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea G. E., împotriva deciziei civile nr._ din 27.11.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata V. E., având ca obiect obligație de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Președinte, S. P. | Judecător, R. M. | Judecător, A. M. |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud. R.M./05.03.2013
Tehn.2ex/G.Ț
J.F.V.B.
J.R.N.D./FCCojocaru/L.M.L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 6997/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
