Proces civil. Coparticipare procesuală obligatorie.
| Comentarii |
|
În materie contencioasă, art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă permite instanţei să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, iar în situaţia în care niciuna din părţi nu solicită, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate soluţionată fără participarea terţului, cererea va fi respinsă, fără ca instanţa să se pronunţe în fond
Prin sentinţa civilă nr. 656 din 15 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Olt - secţia I Civilă în dosarul nr.4231/104/2013*, s-a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâţilor Cabinetul de expertiză medicală din cadrul SEMRCM şi Comisia Medicală de Contestaţii Craiova.
S-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii şi s-a anulat cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâţii Cabinetul de expertiză medicală din cadrul SEMRCM şi Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
S-a respins cererea formulată de reclamanta I.M., în contradictoriu cu pârâtul INEMRCM - reprezentat de Casa Judeţeană de Pensii Olt, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 71 - (1) din Legea 263/2010, evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar conform alin. 9 - deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
în acelaşi sens sunt dispoziţiile art.101 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevăd că (1) decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii/comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
Potrivit art. 103 din HG 257/2011 decizia emisă în rezolvarea contestaţiei înlocuieşte decizia iniţială şi produce efecte de la data acesteia şi poate fi contestată la instanţa competentă în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 71 alin. 9 din Legea 263/2010.
Reclamanta a urmat această procedură, formulând contestaţie împotriva deciziei medicale nr. 1638/12.09.2013 ce a fost soluţionată prin decizia nr. 239/24.09.2013 emisă de Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, fiind menţinute concluziile medicului expert al asigurărilor sociale.
Cu ocazia contestării acestei decizii la instanţă a înţeles să cheme în judecată pe pârâţii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacităţii de Muncă Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal, Institutul Naţional de Expertiza Medicala şi Recuperarea Capacităţii de munca - reprezentat de Casa Judeţeană de Pensii Olt şi Comisia Medicală de Contestaţii din Incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenta Nr. 1 Craiova.
Raportat la dispoziţiile legale în materie s-a apreciat că pârâţii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacităţii de Muncă Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal şi Comisia Medicală de Contestaţii din Incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenta Nr. 1 Craiova, nu au capacitate procesuală de folosinţă.
Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual şi potrivit dispoziţiilor art. 205 Cod civil, în cazul persoanelor juridice care sunt supuse înregistrării, capacitatea de folosinţă este dobândită de la data înregistrării lor, iar în cazul celorlalte persoane juridice, capacitatea de folosinţă este dobândită prin actul de dispoziţie care le înfiinţează, de la data autorizării constituirii lor, sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art.71 alin. 7 din Ixjgca 263/2010, Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 4 şi 5 Legea nr. 263/2010, casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, iar CNPP are în subordine Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică. în subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înfiinţează centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
Rezultă că instituţiile care au personalitate juridică şi pot sta în judecată sunt Casa Judeţeană de Pensii Olt şi I.N.E.M.R.C.M.
Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de ordine publică, referitoare la exerciţiul dreptului la acţiune, ce poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Potrivit art. 56 alin. (1) Noul Cod procedură civilă, orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte în judecată, textul legal defineşte prin urmare capacitatea de folosinţă ca fiind aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual.
în raport de aceste dispoziţii, s-a apreciat că în mod greşit reclamanta a formulat contestaţia în contradictoriu cu pârâţii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacităţii de Muncă Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal şi Comisia Medicală de Contestaţii din Incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Nr. 1 Craiova, entităţi care nu au capacitate de folosinţă şi prin urmare nu pot sta în judecată în nume propriu.
Sancţiunea care intervine în această situaţie este anularea cererii formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâţii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacităţii de Muncă Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal şi Comisia Medicală de Contestaţii din Incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenta Nr. 1 Craiova.
Pe cale de consecinţă, tribunalul a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâţilor Cabinetul de expertiză medicală din cadrul SEMRCM şi Comisia Medicală de Contestaţii Craiova şi va anula cererea formulată în contradictoriu cu aceştia, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Raportat la cea de-a doua excepţie invocată din oficiu, instanţa este ţinută ca în raport de dreptul reclamat şi scopul urmărit, să dea calificarea juridică a cererii şi în raport cu dispoziţiile legale identificate ca aplicabile, să pună în discuţia părţilor admisibilitatea unei acţiuni directe în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti de anulare a deciziei de încadrare/neîncadrare în grad de invaliditate, iar aceasta se poate face doar în contradictoriu cu părţile implicate în proces.
Potrivit art. 78 alin. 2 Noul Cod procedură civilă, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa în fond
Având în vedere obiectul litigiului, coparticiparea procesuală a Casei Judeţene de Pensii Olt, alături de I.N.E.M.R.C.M este obligatorie deoarece în situaţia anulării deciziei emise de Comisia de Contestaţii Craiova se ajunge implicit la anularea deciziei emise de CJP Olt - SEMRCM Caracal şi la obligarea acestei instituţii să emită o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate, din moment ce doar această instituţie este competentă să evalueze capacitatea de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate în situaţia reclamantei (art. 71 alin. 2 din Legea 263/2010).
în speţă, reclamantei i-a fost comunicată întâmpinarea formulată de CJP Olt pentru SEMRCM Caracal, prin care se susţinea că au calitate procesuală pasivă atât I.N.E.M.R.C.M., care are personalitate juridică, deşi este subordonat CNPP, cât şi CJP Olt, nu şi cabinetul de expertiză medicală din cadrul S.E.M.R.C.M., care este doar un serviciu în cadrul instituţiei.
Mai mult, prin încheierea din 03.04.2014 s-a dispus citarea reclamantei cu menţiunea de a preciza cadrul procesual pasiv prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii, însă reclamanta a restituit citaţia (f. 40) şi a arătat că înţelege să-şi menţină „în integralitate toate afirmaţiile din petiţiile anterioare” şi totodată a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
în aceste condiţii, întrucât niciuna dintre părţi nu a solicitat introducerea în cauză a terţului CJP Olt, devin incidente dispoziţiile art. 78 alin. 2 teza a II-a din Noul Cod procedură civilă.
Aşadar, întrucât este obligatorie coparticiparea procesuală pasivă a tuturor emitenţilor deciziilor contestate, iar reclamanta a înţeles să atragă în proces doar pe unul dintre ei, tribunalul a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii şi să respingă cererea fără a se pronunţa pe fond.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel reclamanta I.M.
în motivarea apelului reclamanta a susţinut că sentinţa primei instanţe este nelegală şi netemeinică, fără a arăta în concret care sunt criticile pe care le aduce împotriva acesteia.
Apelul este nefondat.
Faţă de împrejurarea că apelanta reclamanta nu a motivat apelul, Curtea s-a pronunţat, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă, potrivit art. 476 alin.2 şi 477 Cod procedură civilă.
Prima instanţă a apreciat în mod corect că, în raport de obiectul acţiunii, calitate procesuală pasivă au atât Casa de pensii Judeţeană a Olt, cât şi INEMRCM, entitate cu personalitate juridică subordonată CNPP, persoane juridice faţă de care operează coparticiparea procesuală obligatorie, în considerarea raportului juridic dedus judecăţii.
Astfel, în situaţia în care se anulează decizia emisă de Comisia de Contestaţii Craiova, se anulează implicit şi decizia emisă de CJP, astfel că soluţia pronunţată urmează să producă efecte juridice şi asupra acesteia din urmă, motiv pentru care judecata cauzei trebuie să se facă şi în contradictoriu cu ea.
Totodată, a apreciat în mod corect că pârâţii Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă Caracal 5 din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă nr.l Craiova şi Comisia Medicală de Contestaţii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova nu au personalitate juridică, şi potrivit art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă nu pot sta în judecată în nume propriu, sancţiunea care intervine fiind anularea acţiunii îndreptată împotriva acestora.
în acest context, faţă de dispoziţiile art. 78 alin.2 Cod procedură civilă, instanţa a pus în discuţia titularului cererii de chemare în judecată necesitatea precizării cadrului procesual, având în vedere obiectul acţiunii şi susţinerile intimatei CJP OLT, expuse prin întâmpinare, solicitându-i să precizeze pârâţii şi sediul acestora, însă reclamanta a învederat că îşi menţine punctul de vedere exprimat în precizările anterioare.
în materie contencioasă, art. 78 alin.2 Cod procedură civilă permite instanţei să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, iar în situaţia în care niciuna din părţi nu solicită, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate soluţionată fără participarea terţului, cererea va fi respinsă, fără ca instanţa să se pronunţe în fond.
în aceste condiţii, Tribunalul a apreciat corect că raportul juridic dedus judecăţii -anularea celor două decizii medicale şi a avizului INEMRCM - impune participarea în proces a tuturor emitenţilor deciziilor contestate, însă reclamanta, care stabileşte în temeiul principiului disponibilităţii cadrul procesual, a solicitat introducerea în cauză doar a unora dintre ei, astfel că s-a aplicat sancţiunea inadmisibilităţii pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii.
Apreciind că hotărârea apelată este legală şi temeinică, apelul declarat s-a respins ca nefondat, potrivit art. 480 alin.2 Cod procedură civilă (Decizia civilă nr. 4621/25.11.2014-Secţia 1 civilă, rezumat judecător Oana Ghiţă)
| ← Executare silită imobiliară. Drept de proprietate înscris în... | Legea 10. Conflict negativ de competenţă ivit între Secţiile... → |
|---|
