Conflict de competenţă. Sentința nr. 60/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 60/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 60/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 60
Ședința din Cameră de Consiliu de la 25 Iunie 2015
Completul constituit din:
Președinte: S. A. C.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria C. și Tribunalul D. – Secția Civilă cu privire la judecarea cauzei privind pe contestatorul G. F., domiciliat în ., .. 4, jud. D., și intimata C. G., domiciliată în București, .. 21, ., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință din Cameră de Consiliu lipsesc părțile.
Procedura, conform art. 135 alin. 4 Cod proc. civ, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, socotindu-se lămurită, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare introdusă pe rolul Judecătoriei C. în data de 09.01.2015 și înregistrată sub numărul_ contestatorul G. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. G. anularea tuturor actelor de executare din dosarul de executare nr. 292/EB/2014, inclusiv somația emisă la data de 19.12.2014.
În fapt, a arătat că prin sentința numărul 605/2010 pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță nr. 8 din Salamanca, în dosarul nr._/2010, având ca obiect desfacerea căsătoriei a fost obligat la plata unei sume de 100 de euro lunar pensie de întreținere în favoarea minorei G. D. G..
Prin sentința civilă nr. 11/16.01.2014 pronunțată de Tribunalul D. definitivă prin neapelare a fost recunoscută sentința pronunțată de instanța din Spania și s-a încuviințat executarea silită a acestei sentințe.
Intimata a formulat cerere de executare silită pentru suma de 3600 euro însă contestatorul arată că a achitat suma de 1500 de euro, rămânând de achitat suma de 2100 euro.
În drept și-a întemeiat contestația la executare pe dispozițiile art. 711 C..
La termenul din 03.04.2015, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C..
Prin sentința civilă nr.6049/08.05.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția necompetenței materiale.
A fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul G. F. în contradictoriu cu intimata C. G. în favoarea Tribunalului D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 130 alin. 2 C. "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."
Conform art. 248 C. "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei."
Art. 129 alin. 2 pct. 2 din C. dispune că "necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad".
Conform art. 713 al. 1 C.p.civ, contestația la executare se introduce la instanța de executare.
Art. 650 alin. 2 din C. "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Potrivit art. 1102 alin. 1 C. "Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea."
Întrucât domiciliul debitorului, contestatorul din prezenta cauză, este în ., unde urmează să se efectueze executarea, instanța competentă să judece prezenta contestație la executare, este instanța de executare care a încuviințat executarea silită, respectiv Tribunalul D..
Pentru toate aceste considerente, instanța a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D..
Pe rolul Tribunalului D. cauza a fost înregistrată sub nr._ .
În ședința publică din 12.06.2015, instanța, în temeiul art. 130 alin. 2 și 132 alin. 1 N.C.proc.civ., a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a tribunalului.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 N.C.proc.civ., excepția de necompetență materială, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce succed:
Prin prezenta cerere, contestatorul G. F., în contradictoriu cu intimata C. G. contestă actele de executare ce fac obiectul dosarului nr. 92/EB/2014 al B. I. C., solicitând anularea acestor acte.
Potrivit art. 95 pct.1, tribunalul judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Potrivit art. 650 alin. 1, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. În aliniatul 2 se arată cauzele ce cad în competența acestei instanțe de executare, printre ele numărându-se și contestațiile la executare.
Împrejurarea că titlul executoriu ce se execută silit este reprezentat de o hotărâre judecătorească străină nu este de natură să schimbe competența de soluționare a cauzei ce revine judecătoriei, ca instanță de executare, iar nu tribunalului, căruia, potrivit disp. art. 1102 alin. 1 N.C.proc.civ. – invocate de Judecătoria C. -, îi revine doar competența de a încuviința executarea silită a acestora. Aceste dispoziții sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie.
Tribunalul, față de dispozițiile legale mai sus menționate, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată – contestație la executare, a apreciat că în speță, competența de soluționare revine Judecătoriei C., motiv pentru care urmează să admită excepția necompetenței materiale și să decline competența de soluționare a acestei cauze în favoarea Judecătoriei C.. În baza art.133 aliniatul 2 N.C.proc.civ., a constatat existența unui conflict negativ de competență.
În consecință, în baza art.134 a suspendat judecarea cauzei și a înaintat cauza Curții de Apel C. în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
P. a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. în data de 24.06.2015, sub nr. de dosar_ .
Curtea, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă, va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C., pentru următoarele considerente:
Prima instanță sesizată cu judecarea cauzei ajunge la o concluzie eronată, pornind de la enumerarea cauzelor care de regulă cade în competența de soluționare a instanței de executare, consideră că instanța de executare este tribunalul, numai pe motivul că încuviințează executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în străinătate.
Ori, instanța de executare poate fi numai judecătoria, potrivit regulii prevăzute de disp. art. 650 NCPC, iar nu tribunalul.
Disp. art. 1102 NCPC nu se referă la încuviințarea executării în general, ci la încuviințarea executării unei hotărâri judecătorești pronunțate în străinătate, pe teritoriul României, respectiv la procedura de exequator, fiind deci o noțiune ce ține mai mult de regulile de aplicare a dreptului internațional privat.
Procedura de exequator este o procedură complexă, care nu poate fi echivalată cu instituția încuviințării executării de drept comun, întrucât cuprinde condiții suplimentare de verificat în caz de executare a unei hotărâri judecătorești pronunțate în străinătate
De altfel nu există un text legal, care să prevadă în mod clar ca în cazul in care se execută o hotărâre judecătorească pronunțată în străinătate, instanța de executare ar fi tribunalul, ci arată numai cine este instanța care aprobă ca executarea să se efectueze pe teritoriul României.
Pe de altă parte, potrivit principiului de drept exceptio est strictissimae interpretationis sau excepția este de strictă interpretare, pentru a se prevede o excepție de la regula potrivit căreia instanța de executare poate fi numai judecătoria trebuia a se reda o situație de excepție într-un mod extrem de clar, iar nu care să fie aplicată printr-o interpretare extensivă a unui text legal.
În concluzie, potrivit disp. art. 135 NCPC, va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul G. F., domiciliat în ., .. 4, jud. D., și intimata C. G., domiciliată în București, .. 21, ., ., sector 2, având ca obiect contestație la executare, în favoarea Judecătoriei C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul G. F., domiciliat în ., .. 4, jud. D., și intimata C. G., domiciliată în București, .. 21, ., ., sector 2, având ca obiect contestație la executare, în favoarea Judecătoriei C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 Iunie 2015.
Președinte, S. A. C. | ||
Grefier, A. Golașu |
Red. AC
Tehnored. AG/2 ex./26.06.2015
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 626/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Conflict de competenţă. Sentința nr. 59/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
