Contestaţie la executare. Decizia nr. 95/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 95
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. P.
Judecător M. P.
Judecător M. C.
Grefier M. V. A.
**********************
Pe rol, judecarea recursului formulat de intimata ., împotriva deciziei nr. 1339 din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL GORJ, intimații B. ASOCIAȚI O. C. ȘI O. D. și . P. LICHIDATOR BNP CONSULT SPRL, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta intimată ., reprezentată de administrator Pitian M., asistată de avocat N. C., intimata contestatoare U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL GORJ, reprezentată de consilier juridic I. leontin, lipsind intimații B. ASOCIAȚI O. C. ȘI O. D. și . P. LICHIDATOR BNP CONSULT SPRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat faptul că, recursul a fost declarat împotriva unei decizii definitive, după care:
Avocat N. C. pentru recurenta intimată ., a susținut că, calea de atac exercitată împotriva deciziei nr. 1339 din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._, este recursul.
Instanța apreciază că decizia nr. 1339 din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._, este pe vechea procedură, fiind recurs, după care, constând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat N. C. pentru recurenta intimată ., a susținut oral motivele de recurs formulate în scris în raport de care a solicitat, admiterea recursului, modificarea deciziei pronunțată de tribunalul Gorj în sensul admiterii apelului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației la executare, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic I. L. pentru intimata contestatoare U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL GORJ, a depus concluzii scrise și a solicitat respingerea recursului ca nefundat, menținerea deciziei ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
P. contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ la data de 11.08.2014, contestatoarea U. A. Teritorială Județul Gorj a solicitat instanței de judecată ca, în contradictoriu cu intimații Biroul Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D., . și ., să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să fie anulat actul de executare silită reprezentat de publicația de vânzare din 25.07.2014, dispus de intimatul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare silită nr. 139/E/2012.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că în fapt prin încheierea nr.4342/2012 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._/318/2012 a fost admisă cererea formulată de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare silită 139/E/2012 și a fost încuviințată executarea silită a dispozițiilor din titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin BRDE3AC nr._ emis la data de 26.10.2012, privind pe creditorul . și pe debitorul ., astfel încât contestatoarea nu are nici o calitate în raportul dintre aceste societăți comerciale, nu este parte în raportul juridic obligațional care a generat executarea silită.
P. urmare, a susținut în continuare, în esență, contestatoarea, este nelegal actul de executare îndreptat împotriva sa, în condițiile în care nu a fost parte a raportului obligațional, nu există un titlu executoriu care să îi fie opozabil în cauză, iar la data întocmirii actului de executare silită contestat bunurile urmărite se aflau în proprietatea publică a județului Gorj, fiind parte a patrimoniului unui terț față de executarea silită.
Mai mult decât atât, între Consiliul Județean Gorj și societățile comerciale menționate nu au existat în cauză raporturi contractuale care să justifice o eventuală implicare a contestatoarei în executarea silită care le privește pe acestea exclusiv.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 399 alin.1 C.pr.civ..
În dovedirea cererii au fost depuse la dosar, în copie, actul de executare contestat.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
P. întâmpinarea formulată în cauză, intimata . a invocat, în principal, excepția autorității de lucru judecat, în sensul că prin decizie irevocabilă Curtea de Apel C., prin decizia civilă nr. 1197/2014 a tranșat acest litigiu, respingând contestația la executare promovată în instanță de aceeași contestatoare, iar cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii.
În esență, intimata a precizat că bunurile la care se referă publicația de vânzare au fost produse de către societatea intimată . și livrate ., care la rândul său le-a înstrăinat altei societăți comerciale, pentru ca, în final, să ajungă în posesia contestatoarei, însă, întrucât nu a încasat banii la care se referă biletul la ordin BRDE3AC nr._ emis la data de 26.10.2012, aceasta înseamnă că bunurile respective sunt, la acest moment, proprietatea ..
A mai precizat intimata că actele de executare întreprinse în dosarul de executare sunt corecte, legale, astfel încât nu se impune anularea lor, astfel încât se impune respingerea contestației la executare.
În susținerea celor precizate, intimata a depus împreună cu întâmpinarea o copie a deciziei nr. 1197/2014 a Curții de Apel C., copii ale sentinței civile nr. 5293/2013 a Tribunalului Gorj, a adresei nr. 322/2012, a procesului verbal din 20.11.2012, a procesului verbal nr. 666/2013, a contractului nr. 33 /2012, a contractului nr. 4584/2011.
Contestatoarea a formulat un răspuns la această întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată, având în vedere că nu există nu există tripla identitate impusă de lege, iar cu privire la restul susținerilor din întâmpinare, contestatoarea a precizat că începând cu data deschiderii procedurii de insolvență a debitorului, respectiv data de 15.10.2013, executorul judecătoresc nu mai avea posibilitatea de a efectua vreun act de urmărire în dosarul de executare silită, iar creditorul avea posibilitatea de a valorifica drepturile sale numai în cadrul procedurii insolvenței.
S-a mai precizat de către contestatoare și faptul că nu a avalizat biletul la ordin, că nu există raporturi juridice contractuale între contestatoare și creditor sau debitor, nu este nici măcar un terț garant, iar bunurile supuse urmăririi sunt proprietatea contestatoarei.
P. urmare, a susținut contestatoarea, contestația la executare este întemeiată și dovedită.
P. sentința civilă nr. 4984 din 09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată în cauză de către intimata ..
S-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea U. A. Teritorială Județul Gorj, în contradictoriu cu intimatele ., . prin lichidator BNP CONSULT SPRL și B. Asociații O. C. și O. D. și, în consecință, s-a anulat publicația de vânzare din 25.07.2014 dispusă de intimatul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare silită nr. 139/E72012.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că între . și . s-au desfășurat relații comerciale, în cadrul cărora, pentru stingerea datoriilor existente, a fost emis biletul la ordin BRDE3AC nr._ emis la data de 26.10.2012 în favoarea ., pentru suma de_,40 lei, scadent la 26.10.2012.
La data de 02.11.2012 biletul la ordin a fost investit cu formulă executorie, iar la data de 09.11.2012 s-a dispus de către instanță încuviințarea executării silite a acestuia, la solicitarea Biroului Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare silită nr. 139/E/2012.
Întrucât debitul nu a putut fi recuperat de la societatea debitoare, intrată în procedura de insolvență la data de 15.10.2013, executorul judecătoresc s-a îndreptat împotriva contestatoarei.
Instanța a reținut că aceasta a fost beneficiara unor lucrări executate în cadrului proiectului „ Extindere și dotare Centrul de Îngrijire și asistență D.”, unde au fost montate piese de tâmplărie. Acestea au fost produse de ., înstrăinate către ., care, la rândul său, le-a comercializat către ., cu care contestatoarea contractase lucrarea.
La data de 22.10.2012 contestatoarea a efectuat plata serviciilor prestate de către ., onorând astfel contractul încheiat cu aceasta și, în baza contractului respectiv, devenind proprietarul bunurilor constând în tâmplărie de lemn de stratificat montate.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de către intimata . prin prisma deciziei civile nr. 1197/2014 a Curții de Apel C., instanța a constatat că dosarul în care a fost pronunțată această decizie a avut ca obiect contestația la executare prin care s-a solicitat de către U. A. Teritorială Județul Gorj anularea actelor de executare reprezentate de actul de numire a expertului evaluator și raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către acesta.
Pentru a exista autoritatea lucrului judecat trebuie să existe o triplă identitate între cauze, respectiv de părți, de cauză și de obiect.
În speța de față, instanța a constatat că obiectul și cauza supuse controlului judiciar în cele două cauze diferă, astfel încât nu poate fi vorba despre lucrul judecat și, prin urmare, a respins excepția.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a apreciat că la data la care s-a început urmărirea silită împotriva debitorului ., între terțul poprit și contestatoare nu mai existau raporturi juridice, contractul fiind finalizat, prin predarea bunului și achitarea prețului convenit. Astfel, tâmplăria de lemn stratificat intrase în proprietatea contestatoarei.
P. urmare, nu numai că între ., . și contestatoare nu au existat raporturi juridice, dar nici măcar între contestatoare și terțul poprit . nu mai existau raporturi juridice la momentul începerii executării silite.
În același timp, instanța a reținut că împotriva contestatoarei nu există un titlu executoriu prin care să fie stabilită în sarcina sa obligația efectuării plății.
P. urmare, publicația de vânzare a bunurilor proprietatea contestatoarei este nelegală, cauzând acesteia o vătămare, în accepțiunea art. 399 C.pr.civ. aplicabil în speță.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii, astfel cum a fost precizată de către contestatoarea U. A. Teritorială Județul Gorj, reprezentată de președintele Consiliului Județean I. C..
În motivarea apelului a arătat că prin decizia nr. 1197 din 08.07.2014 pronunțată de Curtea de apel C., Secția I Civilă în dosarul nr._ * s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca, în cadrul procesual în faza de executare, UAT Gorj este parte în cadrul dosarului de executare nr. 139/E/2012 al B. Asociați O. C. și O. D..
Că, tot cu putere de lucru judecat s-a stabilit ca procesul verbal de sechestru din data de 20.11.2012 nu a fost contestat de către contestatoare.
P. acest proces verbal s-a instituit sechestru asupra bunurilor executate de către societatea D. SRL și care nu au fost achitate, ele fiind proprietatea D. până la achitarea integral conform contractului de execuție a tâmplăriei nr. 33/24.08.2012.
A mai arătat că, în mod greșit instanța de fond a reținut o situație juridical contrară instanței superioare, respectiv Curții de Apel C., reținând că nu există raporturi juridice între contestatoare și ., fără a face o trimitere și a avea în vedere procesul verbal de sechestru pe care aceștia și l-au asumat, prin efectuarea recepției lucrărilor la data de 15.01.2013, asumânduși-l, menționând la punctul 6 alin. 2 din aceasta ca: „ În scopul protejării Autorității Contractante . își menține acordul comunicat prin adresa nr. 322 din 27.12.2012, înregistrată la Consiliul Județean Gorj sub nr._ din 27.12.2012”.
Că, prin acest acord, obținut de către . prin instanță, . este de acord să i se rețină integral garanția de bună execuție până la ridicarea sechestrului, lucru pe care contestatoarea omite să-l menționeze.
Pe cale de consecință aceasta nu este prejudiciată și în cadrul dosarului de executare . ne putând îndestula din această garanție.
Totodată a mai arătat că, după cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, nici până în prezent nu a fost achitat prețul integral al tâmplăriei, iar în condițiile în care există instituit un sechestru asigurator în favoarea ., acesta produce în continuare efecte, inclusive față de contestatoare.
La data de 07.11.2014 intimata contestatoare U. A. Teritorială Județul Gorj a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de către apelantă și menținerea ca legală și temeinică a sentinței fiind pronunțată în conformitate cu principiul legalității executării silite prin raportare la calitatea procesuală a contestatorului – terț persoană vătămată în dosarul de executare silită, în sensul stabilit de art. 401 alin. 2 coroborat cu art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă.
A menționat că la pronunțarea sentinței, s-au avut în vedere înscrisurile depuse de UAT – Județul Gorj, care au atestat fără echivoc dovada proprietății asupra bunurilor supuse executării silite, precum și calitatea de terță persoană vătămată, străină de raportul juridic de executare silită, elemente care au justificat temeinicia cererii de chemare în judecată.
Că, în aceste condiții prima instanță a apreciat în mod corect că actul de executare dispus de către executorul judecătoresc excede fără echivoc oricărei modalități de executare permise de lege având în vedere că executarea silită ar trebui efectuată în temeiul principiului legalității prin urmărirea bunurilor mobile și mobile ale debitorului sau aparținând terților ținuți să răspundă, în condițiile legii, pentru obligațiile debitorului, în scopul îndestulării creditorilor.
La data de 12.11.2014 apelanta intimată . a depus la dosar supliment la motivele de apel prin care arată că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind interpretate și aplicate greșit dispozițiile art. 399 și următoarele Cod procedură civilă și că, contrar deciziei nr. 1197/2014 a Curții de Apel C. încălcând efectele hotărârilor intrate în puterea lucrului judecat, instanța de fond reanalizează întregul dosar de executare silită și conchide că între părți nu există raporturi juridice la momentul începerii executării silite, iar în baza art. 296 Cod procedură civilă solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii contestației la executare și acordarea cheltuielilor de judecată.
La data de 25.11.2014 intimata contestatoare U. A. Teritorială Județul Gorj a depus la dosar completare la întâmpinare prin care arată că apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, fiind pronunțată în conformitate cu principiul legalității executării silite prin raportare la calitatea procesuală a contestatorului – terță persoană vătămată în dosarul de executare silită, în sensul stabilit de art. 401 alin. 2 coroborat cu art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă.
A arătat că la pronunțarea sentinței apelate s-au avut în vedere înscrisurile depuse de contestatoare care au atestat fără echivoc dovada proprietății asupra bunurilor supuse executării silite, precum și calitatea de terță persoană vătămată străină de raportul juridic de executare silită, elemente care au justificat temeinicia cererii de chemare în judecată.
S-a mai precizat că actul de executare silită a fost întocmit în lipsa unui titlu executoriu împotriva contestatoarei sau a unei hotărârii judecătorești de încuviințare a executării silite împotriva contestatoarei în calitatea sa de proprietar al bunurilor, că la data întocmirii actului de executare silită bunurile urmărite se aflau în proprietatea contestatoarei și nu a debitorului urmărit ., deci erau evidențiate în patrimoniul unui terț față de executarea silită.
Au fost reiterate apărările exprimate prin întâmpinare la motivele de apel.
P. decizia civilă nr.1339 din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._, s-a respins ca nefondat apelul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la motivul de apel referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de apelantă s-a constatat că în mod temeinic prima instanță a respins-o ca neîntemeiată, reținând că obiectul și cauza supuse controlului judiciar în cele două cauze diferă, astfel încât nu poate fi vorba de autoritatea de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesară întrunirea condiției de identitate între părți, cauză și obiect.
Tribunalul a reținut că obiectul prezentei contestații la executare vizează anularea actului de executare, respectiv publicație de vânzare din 25.07.2014 întocmită de B. Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare nr.139/E/2012, act emis ulterior pronunțării deciziei Curții de Apel C., în timp ce prin decizia nr.1197 din 08.07.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul_ a fost respinsă contestația la executare formulată de UAT Județul Gorj împotriva actelor constând în numirea unui expert evaluator și raportul de evaluare întocmite B. Asociați O. C. și O. D. în dosarul de executare silită 139/E/2012.
Referitor la motivele de apel invocate de apelantă pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că nici acestea nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse pentru cele ce urmează:
Corect s-a reținut de către instanța de fond că la data la care s-a început urmărirea silită împotriva debitorului ., între terțul poprit și contestatoare numai existau raporturi juridice, contractul fiind finalizat, prin predarea bunului și achitarea prețului convenit, astfel că tâmplăria de lemn stratificat intrase în proprietatea contestatoarei.
S-a reținut de tribunal că prin actul de executare contestat au fost avute în vedere aceste bunuri, respectiv tâmplăria din lemn stratificat încorporate la imobilul clădire Centru de Îngrijire și Asistență D. județul Gorj achiziționat de Consiliul Județean Gorj prin cumpărare și plată efectivă de la un operator economic executant al unui contract de achiziție publică, care la rândul său nu este participant la executarea silită, fiind el însuși un terț față de raportul juridic de executare silită.
Corect a apreciat prima instanță că actul de executare dispus de către executorul judecătoresc excede fără echivoc oricărei modalități de executare permise de lege având în vedere că executarea silită ar trebui efectuată în temeiul principiului legalității prin urmărirea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, sau aparținând terților ținuți să răspundă în condițiile legii pentru obligațiile debitorului în scopul îndestulări creditorilor.
P. raportare la dispozițiile din titlul executoriu calitatea de debitor este deținută în mod exclusiv de către . Tg-J. și rezultă din raporturile juridice pe care s-a întemeiat titlul executoriu.
S-a aprecit că soluția primei instanțe este legală și temeinică fiind pronunțată în conformitate cu principiul legalității executării silite prin raportare la calitatea procesuală a contestatorului, respectiv terță persoană vătămată în dosarul de executare, motiv pentru care apelul declarat de apelantă a fost respins ca nefondat, iar această sentință va fi menținută ca temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata ., criticând-o pentru nelegalitare și netemeinicie.
I. Hotărârea instanței de fond este nelegală, prin prisma prevederilor art.304 pct.9 c.pr.civ. raportat la prevederile art.399 si urm. Cpr.civ., în sensul că au fost interpretate și aplicate greșit.
Potrivit prevederilor art.399 c.pr.civ. „ Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare".
Atât Tribunalul Gorj, cât și instanța de fond nu au reținut că publicația de vânzare din 25.07.2014 emisă de executor încalcă normele de procedură și este nelegală și au soluționat litigiul fără a avea în vedere considerentele dec.civ.nr.l 197/2014 a Curții de Apel C. și care au intrat în puterea lucrului judecat.
Astfel, prin motivele de apel, cat si prin suplimentul la acestea, intimata . nu a invocat excepția autorității de lucru judecat fata de decizia mai sus amintita.
S-a invocat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat. Astfel, la fila 8 din motivarea hotărârii s-a reținut că „Potrivit art.411 alin.l c.pr.civ., primul act de executare care marchează momentul începerii urmăririi silite a bunului mobil este emiterea somației către debitor, urmata de sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deținute de un terț...".
S-a mai reținut că „procesul-verbal de sechestru întocmit de executor la data de 20.11.2012 este primul act de executare ale cărui efecte pot fi resimțite efectiv și direct de către terțul ce se pretinde proprietar, întrucât prin indisponibilizarea bunului se restrânge exercițiul celui mai important atribut al dreptului de proprietate, și anume atributul de a dispune de bun. Procesul-verbal de sechestru din 20.11.2012 nu a fost, insa, contestat de către UAT Gorj...".
Concluzionând, „Curtea a reținut ca petenta UAT Gorj nu justifica interesul in a contesta si obține anularea actului de executare reprezentând trecerea la evaluarea bunurilor mobile si numirea unui expert evaluator, in condițiile in care procesul-verbal de sechestru este actul care-i restrânge sau încalcă dreptul de proprietate și o vatămă, iar acesta a rămas valabil prin necontestare."
Același raționament juridic este valabil și în prezenta cauză când se contesta publicația de vânzare din data de 25.07.2014, atâta timp cât procesul-verbal de sechestru din 20.11.2012 nu a fost contestat si anulat si produce in continuare efecte juridice.
Practic, nu au fost invocate motive de nelegalitate a actului de executare în litigiu, respectiv a publicației de vânzare din 25.07.2014, ci au fost reiterate aceleași apărări ca si in dosarul nr._ * ce au fost avute în vedere în pronunțarea dec.civ.nr.1l97/2014 a Curții de Apel C.. Cu toate acestea, ambele instanțe, atât de fond, cât și de apel, după modul de argumentare, se consideră „superioare" instanței de recurs.
Contrar deciziei menționate mai sus se încalcă efectele hotărârilor intrate în puterea lucrului judecat, ambele instanțe nu au în vedere constatările instanței superioare.
Acest argument este contrar inclusiv înscrisurilor existente la dosar, cât și celor pe care le anexează prezentei.
Astfel, la CAP. V - Condiții de plată din contractul de execuție tâmplărie nr.33/24.08.2012 s-a reținut că „Produsele sunt în proprietatea producătorului până la achitarea integrală a prețului contractului". Aceste dispoziții contractuale/convenționale sunt menținute și prin contractul de lucrări nr.4584/23.03.2011 unde la art.9.13 si 12.5 se stipulează situațiile în care achizitorul (n.n. UAT Gorj) are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de buna execuție.
În acest sens, în urma demersurilor făcute de recurentă a fost pronunțată s.c.nr.5293/2013 a Tribunalului Gorj prin care intimata a fost obligată să elibereze în copie adresa nr.322/27.12.2012.
P. această adresă executantul . a fost de acord cu „reținerea integrală a garanției de buna execuție constituita, pana la ridicarea sechestrului asigurător instituit deexecutorul judecătoresc asupra bunurilor (tâmplărie din lemn stratificat rășinos)".
Acest lucru rezulta si din adresa nr.1643/05.02.2013 a UAT Gorj, cat si din procesul-verbal din 21.05.2013 si înregistrat sub nr.6066 la Consiliul Județean Gorj.
Având în vedere aceste aspecte, chiar dacă UAT Gorj invocă un drept de proprietate asupra bunului urmărit, la dispoziția acesteia se afla garanția de bună execuție care acoperă în totalitate prejudiciul produs și în aceste condiții contestatoarea nu justifica un interes legitim în prezenta cauza, neavând un drept încălcat.
Față de cele arătate mai sus, in baza art.312 c.pr.civ. solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de apel, în sensul admiterii apelului împotriva sent.civ.nr. 4984/09.09.2014 a Judecătoriei Tg-J., schimbată sentința, în sensul respingerii contestației la executare și acordarea cheltuielilor de judecata.
Recursul nu este fondat.
În mod corect atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut că în cauză nu poate fi reținută excepția puterii lucrului judecat.
Potrivit art. 1201 c. civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.
Textul de lege determină elementele lucrului judecat, elemente ce trebuie întrunite cumulativ pentru a se putea invoca această excepție.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut în mod corect că în speță nu sunt întrunite elementele respective, lipsind identitatea de cauză.
Susținerile recurentei în sensul că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 399 și următoarele din c. pr. Civ.deoarece în cererea de apel nu ar fi invocat autoritatea de lucru judecat ci puterea de lucru judecat nu poate fi primită.
În mod obișnuit puterea de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior prin intermediul autorității de lucru judecat.
De altfel, observând întâmpinarea depusă de către recurenta la dosarul instanței de fond pag 89, se constată fără echivoc că recurenta a invocat excepția autorității de lucru judecat motivat de faptul că o asemenea contestație ca cea de față a mai fost formulată de către contestator și a fost respinsă printr-o altă hotărâre.
Curtea mai reține de asemenea că în prima acțiune s-a solicita anularea actelor de executare constând în numirea unui expert pentru evaluarea bunurilor și raportul de evaluare întocmit de către acesta.
În legătură cu acestea instanța a reținut că aceste acte sunt subsecvente procesului verbal de sechestru și nu pot avea o existență de sine stătătoare în afara sechestrului, actul de evaluare și de numire a expertului în sine neaducând atingere sau neîncălcând dreptul de proprietate invocat de contestator, ci actele anterioare pe care acestea se întemeiază în mod obligatoriu, și anume procesul verbal de sechestru.
În concluzie instanța a reținut că contestatorul nu are interes în a cere anularea actelor de executare respective invocând doar vătămarea dreptului său de proprietate fără a invoca și alte motive de nelegalitate care să afecteze în concret actul de executare.
În contestația de față s-a solicitat anularea publicației de vânzare emisă în același dosar de executare fiind invocate pe lângă încălcarea dreptului de proprietate al contestatorului și alte motive ce privesc legalitate în concret a actului de executare și anume faptul că fusese dispusă suspendarea executării precum și lipsa unui titlu executoriu.
Se constată astfel că nu poate fi vorba de puterea lucrului judecat, instanța din cauza de față fiind chemată să se pronunța și cu privire la motive asupra cărora instanța care a pronunțat hotărârea invocată cu putere de lucru judecat nu a statuat.
În ceea ce privește critica vizând fondul litigiului, nici aceasta nu este fondată.
Faptul că intimatul-contestator ar avea la dispoziție garanția de bună execuție nu conduce la concluzia că acesta nu ar avea interes să formuleze contestație la executare cât timp dreptul său de proprietate este încălcat prin executarea respectivă.
Garanția respectivă ține de raporturile dintre executantul lucrării și contestator neavând nici o relevanță asupra executării silite începute de către recurent și contestată de către contestator.
Având în vedere considerentele arătate, Curtea constată că decizia atacată este temeinică și legală astfel că în baza art. 312 cod proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata ., împotriva deciziei nr. 1339 din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata contestatoare U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL GORJ, intimații B. ASOCIAȚI O. C. ȘI O. D. și . P. LICHIDATOR BNP CONSULT SPRL, având ca obiect contestație la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2015.
Președinte, P. P. | Judecător, M. P. | Judecător, M. C. |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.M.P.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.26.02.2015
J.a. R.B. T.
M.A. C.
j.f. A.D. J.
| ← Strămutare. Sentința nr. 7/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 8/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
