Fond funciar. Decizia nr. 36/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 1696/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 36/2015
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Judecător I. M.
Judecător S. A. C.
Grefier G. D. L.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire a sentinței civile nr. 235/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ și a deciziei civile nr. 653/22.05.2014, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, formulată de B. V. prin mandatar B. V. în contradictoriu cu intimații . Primarului, B. T. E., P. D. și P. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns mandatarul revizuentei B. V., asistat de avocat ales E. C., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a acordat termen în vederea comunicării cererii de revizuire către intimați.
La interpelarea Curții cu privire la hotărârile la care a înțeles să formuleze cerere de revizuire, avocat ales E. C. pentru revizuenta B. V. prin mandatar B. V., arată că a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr.235/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ și împotriva deciziei civile nr.653/22.05.2014, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, menționând că prin pronunțarea acestora s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate anterior încălcând dispozițiile deciziei nr.8607/02 10 2013 a Curții de Apel C. prin care s-a respins recursul formulat împotriva deciziei 287/2013 a Tribunalului Gorj care a soluționat apelul împotriva sentinței nr.388/26 februarie 2013 a Judecătorie Novaci,
Curtea, având în vedere că se solicită revizuirea unei sentințe pentru faptul că este contrară și deciziei Curții de Apel nr.8607/02 10 2013, pune în discuție competența de soluționare a cererii de revizuire în raport de dispozițiile art.323 alin.2 vechiul codul de procedură civilă.
Avocat ales E. C. pentru revizuenta B. V. prin mandatar B. V., solicită instanței a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea, în raport de precizările de la acest termen, rămâne în pronunțare pe această excepție.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe de judecată la data de 23.10.2009, sub număr dosar_ , reclamanta cornuna Bengesti-Ciocadia, prin reprezentanții săi legali, a chemat în judecată pârâții Balcescu T. E., P. D. si P. C., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8529/30.12.2004 de către Biroul Notarului Public S. B. si Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6696/18.10.2005 de către Biroul Notarului Public S. B. și, în temeiul dispozițiilor art. 34-37 din Legea nr. 7/1996 republicata, rectificarea înscrierilor in cartea funciara a celor doua imobile.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin dispozițiile nr. 1114/27.12.2004 si nr. 420/10.10.2005 au fost restituite in natura in baza Legii nr. 10/2001 doua terenuri intravilane in suprafața de 287,5 mp respectiv 887 mp in baza notificării nr. 30/11.02.2002 depusa de Biroul executorului Judecătoresc V. F..
Că prin sentința penala nr. 468 pronunțata la data de 05.12.2007 in dosarul_ a Judecătoriei Novaci, rămasa definitiva la data de 12.02.2009 prin decizia penala nr. 73 A din 21.04.2008 a Tribunalului Gorj, a fost anulata dispoziția nr. 1114/27.12.2004 de restituire in natura a imobilului teren intravilan in suprafața de 287.5 mp. respectiv dispoziția nr. 420/10.10.2005 de restituire in natura imobilului teren intravilan in suprafața de 887 mp d-lui Balcescu T. E., urmând a proceda la restabilirea situației anterioare emiterii acestor dispoziții.
Astfel, potrivit principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, actele subsecvente incheiate in baza unui act nul sunt nule, anularea actelor inițiale, primare - dispozițiilor de restituire-, atrage anularea si a actor subsecvente-contractele de vanzare-cumparare-. datorita legislaturii lor cu primele.
A mai arătat că, anularea actului principal atrage desființarea si a actului accesoriu, prin aplicarea regulii "accesorium sequitur principale" iar potrivit adagiului latin "quod nullum est, nullum producit effectum", ceea ce este nul nu produce efecte. Astfel ca cele doua imobile la care se face referire au reintrat in domeniul public al comunei iar pentru contractele de vânzare-cumpărare autentificate de Biroul Notarului Public S. B. Tg.-J. sub nr. 8529/30.12.2004 si nr. 6696/18.12.2005 a solicitat instanței constatarea nulitătii absolute.
În temeiul dispozițiilor art. 34-37 din Legea nr. 7/1996 republicata, au solicitat rectificarea înscrierilor in cartea funciara a celor doua imobile.
In drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 82 coroborat cu 112 si urm. cod procedura civila, pe dispozițiile Codului civil si pe dispozițiile art. 34-37 din Legea nr. 7/1996 republicata.
În dovedirea acțiunii au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând la dosar: Dispozițiile de restituire nr. 1114/27.12.2004 si nr. 420/10.10.2005;Sentința penala nr. 468 pronunțata la data de 05.12.2007 in dosarul_ a Judecătoriei Novaci;Contractele de vânzare-cumpărare autentificate de Biroul Notarului Public S. B. Tg.-J. sub nr. 8529/30.12.2004 si nr. 6696/18.12.2005, încheierile nr. 8581/2005 si nr._/2005 ale Oficiului de cadastru si Publicitate Imobiliara Gorj.
La data de 14 ianuarie 2014, pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind nefondată, invocând în principal buna credință a pârâților, dobânditori cu titlu oneros prin cele două contracte a căror nulitate se solicită a fi constatată.
Prin sentința civilă nr. 235/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, s-a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta . reprezentanții săi legali, G. V., primarul comunei si C. C., secretar, cu sediul în . Gorj în contradictoriu cu pârâții Balcescu T. E., domiciliat in . Balcesti. județul Gorj, P. D. si P. C., domiciliați in . Bircei, județul Gorj.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin dispozițiile nr. 1114/27.12.2004 si nr. 420/10.10.2005, emise de Primarul . fost restituite in natura in baza Legii nr. 10/2001 doua terenuri intravilane in suprafața de 287,5 mp respectiv 887 mp in baza notificării nr. 30/11.02.2002 depusa de Biroul executorului Judecătoresc V. F.
În baza acestor dispoziții de restituire, terenurile respective au fost vândute de B. T. E. numitului P. D., căsătorit cu P. C., conform contractelor de vânzare cumpărare autentificate la BNP S. B. sub nr. 8529/30.12.2004 respectiv nr. 6696/18.10.2005.
Prin sentința penala nr. 468 pronunțata la data de 05.12.2007 in dosarul_ al Judecătoriei Novaci, rămasa definitiva la data de 12.02.2009 prin decizia penala nr. 73 A din 21.04.2008 a Tribunalului Gorj, a fost anulata dispoziția nr. 1114/27.12.2004 de restituire in natura a imobilului teren intravilan in suprafața de 287.5 mp. respectiv dispoziția nr. 420/10.10.2005 de restituire in natura imobilului teren intravilan in suprafața de 887 mp d-lui Balcescu T. E., urmând a proceda la restabilirea situației anterioare emiterii acestor dispoziții.
Prin acțiunea de față, așa cum a fost precizată sub aspectul titularului cererii, s-a solicitat să se dispună nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8529/30.12.2004 de către Biroul Notarului Public S. B. si Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6696/18.10.2005 de către Biroul Notarului Public S. B. precum și, în temeiul dispozițiilor art. 34-37 din Legea nr. 7/1996 republicata, rectificarea înscrierilor in cartea funciara a celor doua imobile, ca efect al sentinței penale prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare precum și ca efect al principiilor de drept resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, accesorium sequitur principale și quod nullum est, nullum producit effectum.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri iar cu privire la proba cu interogatoriul pârâților, încuviințată de asemenea de instanță, reclamanta a renunțat.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că nulitatea este o sancțiune de drept civil, care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Nulitatea presupune cauze de ineficacitate contemporane încheierii actului, respectiv actul este nevalabil încă de la data întocmirii lui.
Ca și cauze care atrag nulitatea absolută a actului juridic civil, legea prevede nevalabilitatea obiectului, lipsa cauzei (ori cauză ilicită sau imorală), încălcarea ordinii publice, frauda legii.
Esența efectelor nulității este lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor edictate pentru încheierea sa valabilă, exprimându-se în adagiul invocat mai sus de către reclamantă – ceea ce este nul, nu produce efecte (quod nullum est, nullum producit effectum).
Pentru a opera însă această regulă, este necesar a fi palicate principiile efectelor nulităților, respectiv retroactivitatea nulității, restabilirea situației anterioare și anularea nu numai a actului inițial ci și a celui subsecvent (resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis).
Astfel, principiul retroactivității nulității decurge din principiul legalității. Restabilirea legalității, încălcate la încheierea actului juridic, impune înlăturarea efectelor produse în temeiul unui act astfel încheiat, contribuind la asigurarea ordinii de drept.
În ceea ce privește principiul anulării actului subsecvent, ca urmare a anulării actului inițial, ca o consecință a celorlalte două principii ale efectelor nulității, cât și a principiului nemo dat quod non habet (nimeni nu poate da mai mult decât are), s-a reținut că acesta transpune acea regulă de drept potrivit căreia anularea actului inițial, primar, atrage anularea și a actului subsecvent, următor, datorită legăturii sale cu primul, acesta fiind în esență temeiul acțiunii de față.
S-a mai reținut însă, așa cum au invocat în apărare și pârâții, că efectele nulității ce s-ar aplica în baza regulii de drept enunțate mai sus prezintă anumite limitări, excepții, în care deși actul inițial a fost anulat, se menține actul subsecvent, încheiat în baza primului.
Astfel este cazul subdobânditorilor cu titlu oneros și care au fost de bună credință la data dobândirii bunurilor, transmise în temeiul unor titluri care ulterior au fost desființate.
În speță, s-a constatat că la data încheierii celor două contracte a căror nulitate absolută se solicită a fi constatată, dispozițiile de restituire a imobilelor nu fuseseră anulate, producând efecte depline în ceea ce privește dovada dreptului de proprietate iar drepturile dobândite de pârâții P. au fost înscrise în cartea funciară, transmisiunea făcându-se cu titlu oneros.
Buna-credință se prezumă, revenind reclamantei îndatorirea de a dovedi contrariul, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza de față.
Sub acest aspect, s-a mai reținut că numai în cazul în care terții achizitori, cu titlu oneros, au cunoscut sau, cu diligențe minime, puteau să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului, deci au fost de rea credință, ceea ce ar fi trebuit dovedit, opera regula de drept potrivit căreia nevalabilitatea titlului vânzătorului ar atrage și nulitatea titlului subachizitorilor.
Cum, în speță, nu s-a făcut o astfel de dovadă, iar din actele dosarului a rezultat că la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare dispozițiile de restituire nu fuseseră anulate, prezumția de bună-credință nu a fost răsturnată și, în consecință, acțiunea apare ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta . reprezentanții săi legali, G. V., primarul comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.653/22.05.2014, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă . reprezentantul său legal G. V., cu sediul în . Gorj, împotriva sentinței civile nr.235/4.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._ și în contradictoriu cu intimații B. T. E., domiciliat în . Bălcești, județul Gorj, P. D. și P. C., ambii domiciliați în . Bîrcei, județul Gorj.
Împotriva sentinței Judecătoriei Novaci și a deciziei Tribunalului Gorj a formulat cerere de revizuire B. V., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele cererii arată că hotărârile încalcă autoritatea de lucru judecat, prin care s-au anulat cele 2 dispoziții de restituire a terenurilor către B. E..
Arată că în anul 2000, revizuenta a achiziționat un teren și anexe de la Cooperativa de Consum Alimpești în baza facturii fiscale nr._/26.05.2000, și a solicitat concesionarea terenului, întrucât Primăria Bengești Ciocadia i-a comunicat că terenul aferent construcțiilor se află în domeniul public al comunei la 11.05.2005.
La 28.09.2005 i s-a adus la cunoștință că terenul pentru care solicitase concesionarea și pe care se aflau clădirile achiziționate, s-a restituit numitului B. T. E. în temeiul Legii 247/2005 și Legii 10/2001, emițându-se dispoziția de restituire nr.1114/27.10.2004 pentru suprafața de 287,5 mp și 420/10.10.2005 pentru suprafața de 887 mp.
Ulterior, în anul 2005, revizuenta B. V. și S. C-tin au depus plângere penală la P. Novaci, împotriva primarului și a secretarului formulându-se dosarul penal nr._ unde cei doi au fost condamnați la 6 luni închisoare cu suspendare anulându-se și cele două dispoziții false cu nr.1114/27.12.2004 și 420/10.10.2005, emise de Primăria Bengești Ciocadia.
Judecătoria Novaci prin sentința penală nr.468/05.12.2007 a stabilit că terenurile revendicate de B. T.E. pe Legea 10/2001, au fost obținute ilegal, întrucât tatăl său, pădurar a fost condamnat la 13 ani închisoare pentru delapidare și confiscarea averii în anul 1958.
De altfel, prin sentința civilă nr.285/21.02.1969 a Judecătoriei Cărbunești s-a admis acțiunea reclamantelor B. Agripina și Căprici Agripina, mama și sora condamnatului B. T., dispunându-se scoaterea de sub sechestru și confiscare a casei bătrânești cu 2 camere acoperită cu șindrilă, a terenului de 1170 mp pe care se află această casă.
Mai arată că, casa pe roșu și suprafața de 1193 mp aparținea condamnatului iar casa cu 2 camere și suprafața de 1170 mp revenind lui B. Agripina în urma unui partaj voluntar, deci terenul restituit ilegal nu aparținea numitului B. T., tatăl lui B. T. E., terenul acestuia de 1193 mp a rămas confiscat ca urmare a unei infracțiuni de drept comun – delapidare.
Curtea, în raport de precizările revizuentei din sedința publică din data de 23 ianuarie 2014 și cele depuse în scris la data de 12 12 2014,prin care s-a arătat că înțelege să formuleze cerere de revizuire, împotriva sentinței civile nr.235/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ și împotriva deciziei civile nr.653/22.05.2014, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, menționând că prin pronunțarea acestora s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate anterior încălcând dispozițiile deciziei nr.8607/02 10 2013 a Curții de Apel C. prin care s-a respins recursul formulat împotriva deciziei 287/2013 a Tribunalului Gorj care a soluționat apelul împotriva sentinței nr.388/26 februarie 2013 a Judecătorie Novaci, va analiza ecepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea acestei cererei,excepție fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.322 pct.7 Cod de procedură civilă revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
În conformitate cu art.323 alin.2 Codul procedură civilă de la 1865, dispoziții incidente în cauză deoarece este vorba de o cale extraordinară de atac promovată împotriva unei hotărâri pronunțată în litigii inițiate înainte de . noului cod de procedură civilă, în cazul dispozițiilor art. 322 pct.7Cod proc.civ cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
În cauză, se invocă existența unei hotărâri potrivnice deciziei pronunțate de Curtea de Apel C., iar instanța mai mare în grad față de această este Înalta Curte de Casație și Justiție, conform modului de organizare a instanțelor judecătorești prevăzut la Titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel că potrivit art.323 alin.2 C.pr.civ. instanța competentă să judece cererea de revizuire formulată este Înalta Curte de Casație și Justiție.
D. urmare, în baza art.158 și 159 pct.1 C.pr.civ. rap. la art. 323 alin.2 C.pr.civ., instanța urmează a declina competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe art.322 pct.7 C.pr.civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire a sentinței civile nr. 235/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ și a deciziei civile nr. 653/22.05.2014, dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, formulată de B. V. prin mandatar B. V. în contradictoriu cu intimații . Primarului, B. T. E., P. D. și P. C., la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Președinte, M. M. | Judecător, I. M. | Judecător, S. A. C. |
Grefier, G. D. L. |
Red.jud.M.M.
2ex/G.L.
J.F.R.M.F.
J.R..M.G.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 49/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 14/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
