Grăniţuire. Decizia nr. 468/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 468/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 1012/95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 468/2015
Ședința publică de la 08 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. E.
Judecător P. B.
Judecător C. T.
Grefier N. A.
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul P. I., împotriva deciziei civile nr.334 din 17 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți L. G. și L. M., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul pârât P. I., personal și asistat de avocat P. N., care a depus împuternicire avocațială, lipsind intimații reclamanți L. G. și L. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că prin serviciul registratură intimații reclamanți L. G. și L. M. au depus o cerere prin care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat P. N., pentru recurentul pârât P. I., a solicitat admiterea recursului, desființarea deciziei civile nr. 334/2015 pronunțată de Tribunalul Gorj, admiterea apelului, în sensul modificării încheierii din Camera de Consiliu din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu –J., prin care recurentului pârât i s-a respins cererea de îndreptarea eroare materială și lămurire a dispozitivului, menținând însă decizia civilă nr. 334/2015 pronunțată de Tribunalul Gorj, în ceea ce privește respingerea cererii de îndreptare eroare materială invocată din oficiu de Judecătoria Târgu –J..
A solicitat cheltuieli de judecată, depunând în acest sens chitanță onorariu avocat și bon fiscal, reprezentând contravaloare benzină.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. J. sub nr._/318/2011 reclamanții L. G. si L. M. au chemat în judecată pe paratul P. I., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună: stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile părților, ca urmare a stabilirii liniei de hotar, paratul sa fie obligat sa lase reclamanților în liniștită posesie fâșia de teren de aproximativ 8,5 mp pe care a acaparat-o, în situația în care nu sunt respectate dispozițiile art. 611 Cod civ., sa fie obligat sa-și retragă în limita proprietății lui acoperișul casei de locuit și să-și monteze la acoperiș dispozitive speciale pentru scurgerea apelor din ploaie și a zăpezii, în termen de 30 zile de la rămânerea definitiva a hotărârii, sub sancțiunea de daune cominatorii de 50 lei/zi întârziere, obligarea paratului sa-și închidă ferestrele care au deschidere spre proprietatea reclamanților, în termen de 30 zile de la rămânerea definitiva a hotărârii, sub sancțiunea de daune cominatorii de 50 lei/zi întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 945 din data de 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu- J., s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții L. G. și L. M., în contradictoriu cu pârâtul P. I..
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților astfel: o linie ce pornește din ., din stâlpul din beton ce face parte din gardul pârâtului de la stradă, astfel încât stâlpul să fie inclus în proprietatea pârâtului, continuă pe aliniamentul stâlpilor din beton aflați în spatele casei pârâtului, astfel încât stâlpii să rămână în proprietatea reclamanților și ajunge până în punctul B menționat pe anexa la raportul de expertiză întocmit de experții M. V., I. D. și C. D. ( fila 192), astfel încât la vest lățimea terenului reclamanților să fie de 17,37m, iar lățimea terenului pârâtului să fie de 15, 25m și s-au respins celelalte capete de cerere.
Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 659 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. la data de 19.09.2014 reclamanții L. G. și L. M. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în sentința civilă nr. 945/13.02.2014 pronunțată în dosarul nr._/318/2011.
În motivare, reclamanții arătat că în pagina nr. 6 alin. 2 si respectiv in dispozitivul sentinței amintite, se face mențiunea ca "linia de hotar dintre proprietățile părților pleacă din ., din stâlpul din beton aflat in gardul paratului, astfel încât acesta sa fie cuprins in proprietatea paratului [...]" iar din probatoriul administrat in cauza, nu rezultă faptul că punctul de plecare al liniei de hotar dintre părți, la frontul stradal, trebuie să plece din stâlpul de beton, astfel încât acesta să fie cuprins in proprietatea paratului.
Reclamanții au precizat că expertizele efectuate in cauza au avut in vedere actele de proprietate ale ambelor părți si au stabilit ca linia de hotar trebuie stabilita la frontul stradal astfel încât reclamantul sa aibă o lățime la ., iar paratul sa aibă la . 14,70.
Reclamanții au arătat că se impune îndreptarea hotărârii în sensul de a se înlocui mențiunea eronata ca stâlpul de beton trebuie sa fie cuprins in proprietatea paratului, cu mențiunea ca linia de hotar trebuie sa pornească de la ., din punctul A indicat de expertiza, astfel încât reclamanții sa aibă o lățime la . m, iar paratul o lățime la . m.
La data de 23.09.2014 pârâtul P. I. a formulat cerere de îndreptare eroare materială si lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 945/13.02.2014 pronunțată în dosarul nr._/318/2011.
În motivare pârâtul a arătat că reclamanții L. G. si L. M. l-au chemat în judecată în grănițuire, revendicare, servitute, obligația de „a face", cauză ce a făcut obiectul dosarului_/318/2011 al Judecătoriei Tg-J..
În privința grănițuirii pârâtul a arătat că reclamanții au solicitat să se stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamanților, în suprafață de 741 mp, dobândit de ei în baza contractului de schimb nr. 605/14.03.2000, încheiat cu Ticlete N. si Spântulescu M., în așa fel încât să li se respecte dimensiunile din titlul de proprietate nr_/17.11.1998 si din schița aferentă procesului-verbal de punere în posesie coschimașelor Ticlete N. si Spântulescu M., astfel: la . front stradal; pe latura de nord - lungimea de 46,3 metri; pe latura de sud - lungimea de 46,3 metri; pe latura de vest - lățimea de 17 metri.
Pârâtul a precizat că a fost de acord doar cu capătul de cereri în grănițuire, solicitând să se stabilească linia de hotar cu respectarea suprafeței de 663 mp, pentru care demonstrează că este proprietar conform titlului de proprietate nr._/02.02.1999 si procesului-verbal de punere în posesie din data de 03.12.1998 cu respectarea următoarelor dimensiuni ale terenului său situat în tarlaua 87 parcelele 43,44,45 din schița-anexă la actele funciare, astfel: la . metri front stradal; pe latura de nord - lungimea de 46,3 metri; pe latura de sud - lungimea de 46,3 metri; pe latura de vest - lățimea de 15,3 metri.
Pârâtul a arătat că atât în schița-anexă procesului-verbal de punere în posesie din data de 15.10.1998, emis coschimașelor Ticlete N. si Spântulescu M., cât si în schița-anexă procesului-verbal de punere în posesie din data de 03.12.1998, emis soților P. I. I. si A., hotarul dintre cele două proprietăți este trasat în linie dreaptă.
Pârâtul a arătat că deși s-a respins petitul în revendicare, iar în considerente si în dispozitivul sentinței civile nr. 945/2014, Judecătoria Tg-J. vorbește de aliniamentul menționat in schița-anexă de la fila 192 (a se vedea paragraful 2 de la fila 6 din considerente si dispozitivul sentinței civile nr. 945/2014) dintr-o eroare materială, atunci când se menționează lățimea de la punctul „B" (de la vest, de la hotar cu Solga S.) se arată că, în acest punct „B" de la vest: „lățimea terenului reclamanților să fie de 17,3 metri, iar lățimea terenului pârâtului să fie de 15,25 metri", acestea fiind lățimile din schița-anexă nr. 2 de la fila 193, cu aliniamentul de grănițuire A-B, în locul dimensiunilor corecte de 17 metri, lățime la vest pentru terenul reclamanților si a lățimii corecte de 15,3 metri pentru terenul pârâtului, conform aliniamentului A1- B1 din schița-anexă nr. 1, aflată la fila 192.
Pârâtul a menționat că a criticat acest lucru ca motiv de apel (alături de alte critici), iar Tribunalul Gorj a constatat că susținerile sale sunt corecte si reale, însă, prin considerentele deciziei civile nr. 596/10.06.2014, Tribunalul Gorj a considerat că aceste aspecte din considerentele si din dispozitivul sentinței civile nr. 945/2014 a Judecătoriei Tg-J., sunt „erori materiale care nu pot fi îndreptate în căile de atac", rămânând, ca si posibilitate de remediere prezenta cerere de îndreptare eroare materială si lămurire dispozitiv.
Prin încheierea de ședință din 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._/318/2011 s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 945/13.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._/318/2011 în sensul că se va menționa că ” Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților astfel: o linie ce pornește din ., din stâlpul din beton ce face parte din gardul pârâtului de la stradă, astfel încât stâlpul să fie inclus în proprietatea pârâtului, continuă pe aliniamentul stâlpilor din beton aflați în spatele casei pârâtului, astfel încât stâlpii să rămână în proprietatea reclamanților și ajunge până în punctul B’ menționat pe anexa la raportul de expertiză întocmit de experții M. V., I. D. și C. D. ( fila 193), astfel încât la vest lățimea terenului reclamanților să fie de 17,37m, iar lățimea terenului pârâtului să fie de 15,25m”, în loc de ”Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților astfel: o linie ce pornește din ., din stâlpul din beton ce face parte din gardul pârâtului de la stradă, astfel încât stâlpul să fie inclus în proprietatea pârâtului, continuă pe aliniamentul stâlpilor din beton aflați în spatele casei pârâtului, astfel încât stâlpii să rămână în proprietatea reclamanților și ajunge până în punctul B menționat pe anexa la raportul de expertiză întocmit de experții M. V., I. D. și C. D. ( fila 192), astfel încât la vest lățimea terenului reclamanților să fie de 17,37m, iar lățimea terenului pârâtului să fie de 15,25 m ”, așa cum din eroare s-a tehnoredactat.
Îndreptarea se face pe ambele exemplare ale sentinței civile nr. 945/13.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._/318/2011.
A fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de petenții reclamanți L. G. și L. M..
A fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială și lămurire a dispozitivului formulată de petentul pârât P. I. I..
A fost respinsă cererea de lămurire dispozitiv formulată de petenții reclamanți.
Referitor la cererea pârâtului s-a arătat că a formulat cerere de îndreptare eroare materială și lămurire a dispozitivului, precizând că deși se respinge petitul în revendicare, iar în considerente si în dispozitivul sentinței civile nr. 945/2014, Judecătoria Tg-J. vorbește de aliniamentul menționat in schița-anexă de la fila 192 (a se vedea paragraful 2 de la fila 6 din considerente si dispozitivul sentinței civile nr. 945/2014) dintr-o eroare materială, atunci când se menționează lățimea de la punctul „B" (de la vest, de la hotar cu Solga S.) se arată că, în acest punct „B" de la vest: „lățimea terenului reclamanților să fie de 17,3 metri, iar lățimea terenului pârâtului să fie de 15,25 metri", acestea fiind lățimile din schița-anexă nr. 2 de la fila 193, cu aliniamentul de grănițuire A-B, în locul dimensiunilor corecte de 17 metri, lățime la vest pentru terenul reclamanților si a lățimii corecte de 15,3 metri pentru terenul pârâtului, conform aliniamentului A1- B1 din schița-anexă nr. 1, aflată la fila 192.
Instanța a reținut că în speță este vorba teoretic de o greșeală de judecată, și nu o greșeală de calcul, iar pentru a efectua "îndreptarea" hotărârii în sensul solicitat de petent nu este procedura prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă.
Așa cum s-a reținut mai sus instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de experții M. V., I. D. și C. D., iar reclamantul este în esență nemulțumit de modul în care instanța a ales o altă variantă a raportului de expertiză.
Greșelile de judecată, ce aduc atingere legalității și temeiniciei unei hotărâri judecătorești, nu pot fi îndreptate decât în căile de atac, în accepțiunea textului reglementat de art. 281 din codul de procedură civilă îndreptarea unei hotărâri judecătorești sau încheieri judecătorești, chiar și în noua reglementare a Codului de procedură civilă, fiind posibilă doar pentru erori materiale.
Cu privire la cererea de lămurire dispozitiv, instanța a constatat că potrivit art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori aceasta cuprinde dispoziții potrivnice”, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Procedura specială de lămurire a dispozitivului poate fi folosită de părți doar în ipoteza în care dispozitivul hotărârii judecătorești nu este suficient de clar, fapt ce poate crea dificultăți în procedura de executare silită, nefiind o cale menită să ducă la anularea ori modificarea titlului executoriu, întrucât o astfel de finalitate poate fi atinsă doar prin intermediul căilor legale de atac. În consecință, instanța nu a putut corecta fondul pricinii în procedura specială instituită de art. 2811 din Codul de procedură civilă
Pe calea lămuririi dispozitivul instanței nu poate fi modificat, ci doar se clarifică înțelesul, întinderea ori aplicarea dispozitivului pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare a acestuia ori se înlătură dispozițiile contrare, motiv pentru care nemulțumirea pârâtului cu privire la stabilirea liniei de hotar, nu poate fi soluționată potrivit procedurilor prevăzute de art. 281 și art. 2811 din Codul de procedură civilă, ci doar prin intermediul căilor de atac, prin care se pot analiza și verifica nemulțumirile părților, căi de atac exercitate de părți, recursul acestora aflat pe rolul Curții de Apel C. fiind soluționat până la soluționarea cererilor care fac obiectul prezentei încheieri.
Împotriva încheierii pârâtul P. I. a formulat apel criticând încheierea pentru netemeinicie și nelegalitate.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a încheierii din camera de consiliu în sensul admiterii cererii de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv formulată de apelant.
A solicitat ca linia de hotar dintre proprietățile părților să fie reprezentată de aliniamentul A-B, redat în raportul de expertiză întocmit de experții M., C. și I..
În dezvoltarea motivelor de apel a reluat aspectele expuse în cererea de îndreptare eroare materială, antamând fondul cauzei.
Prin decizia civilă nr. 334 din 17 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, s-a admis apelul formulat de apelantul pârât P. I I., împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011, în contradictoriu cu intimații reclamanți L. G. și L. M..
S-a schimbat în parte încheierea din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011 în sensul că s-a respins îndreptarea erorii materiale din oficiu.
Au fost menținute restul dispozițiilor încheierii.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Gorj a constatat și reținut următoarele aspecte:
Prin cererea de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv pârâtul P. I. a solicitat ca linia de hotar dintre proprietățile părților să fie reprezentată de aliniamentul pct. A-B redat în raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel încât lățimile celor două proprietăți să respecte dimensiunile ce rezultă din actele de proprietate.
Prin cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamanții L. G. și L. M. s-a solicitat ca linia de hotar să pornească din ., din punctul A indicat în expertiză astfel încât reclamanții să aibă o lățime la stradă de 15 m iar pârâtul o lățime la stradă de 14,70 m.
Prin sentința nr. 945/2014 instanța de fond a trasat linia de hotar raportându-se la actele de proprietatea, indicând ca puncte prin care trece linia de hotar pct. A și B, făcând trimitere la schița anexă 1 la raportului de expertiză, însă când indică lățimea proprietăților se raportează la lățimea stabilită de experți în schița anexa 2 a raportului, unde linia de hotar este trasată în funcție de actele cadastrale.
Pârâtul P. I. susține că prin indicarea lățimii proprietății reclamanților de 17,37 m și a proprietății pârâtului de 15,25 m este de fapt o eroare materială, întrucât conform anexei 1 la raport lățimea proprietății reclamanților trebuie să fie de 17 m și cea a proprietății pârâtului de 15,3 m.
Prin încheierea apelată instanța de fond a respins cererile de îndreptare eroare materială formulată de părți, însă a îndreptat din oficiu eroare materială strecurată în sentința civilă nr. 945/2014, trasând linia de hotar dintre proprietățile părților așa cum este redată în anexa 2 a raportului de expertiză - fila 193.
S-a constatat că prin încheierea apelată instanța de fond a schimbat practic linia de hotar stabilită prin sentință.
A reținut tribunalul că în prezenta cauză nu ne aflăm în situația prevăzută de art. 281 C.pr.civ. și art. 281 ind. 1 C.pr.civ. nefiind vorba de erori sau omisiuni așa cum sunt reglementate de dispozițiile evocate anterior, ci sunt probleme de fond care se impun a fi rezolvate de către instanțele de judecată învestite cu judecarea căilor de atac formulate de părți împotriva sentinței.
Observându-se probele administrate pe fondul cauzei s-a constatat că părțile dețin în teren o suprafață mai mare decât cea din acte, stabilirea liniei de hotar neputând să se facă exclusiv în raport de actele de proprietate, ci urmează să se țină seama și de modul de stăpânire al terenului de către părți, acesta fiind motivul pentru care cei trei experți au propus două variante pentru trasarea liniei de hotar.
Dacă s-ar da curs cererii de îndreptare eroare materială formulată de pârâtul P. I. s-ar ajunge ca linia de hotar să se traseze exclusiv în raport de actele de proprietate, nefiind posibil acest lucru întrucât părțile dețin în teren o suprafață mai mare decât cea din acte.
De asemenea, îndreptarea din oficiu realizată de instanța de fond excede dispozițiilor art. 281 C.pr.civ., instanța făcând o interpretare a considerentelor sentinței a ajuns la concluzia că la momentul pronunțării sentinței nr. 945/2014, prin indicarea dimensiunilor proprietăților în partea de vest, judecătorul cauzei a avut în vedere schița anexa 2 a raportului de expertiză și a schimbat practic linia de hotar trasată prin hotărâre.
Procedând de această manieră instanța a încălcat disp. art. 281 C.pr.civ. în procedura îndreptării erorii materiale instanța schimbând dispozitivul hotărârii.
A reținut tribunalul că soluția instanței de fond este pronunțată cu încălcarea legii și în raport de disp. art. 296 C.pr.civ. a admis apelul, a schimbat în parte încheierea în sensul că a respins îndreptarea erorii materiale realizată din oficiu de către instanța de fond, menținând restul dispozițiilor încheierii.
A apreciat tribunalul că neregulile din sentința nr. 945/2014 pot fi rezolvate în cadrul căilor de atac declarate de părți, dosarul aflându-se în prezent în recurs la Curtea de Apel C., aceste nereguli ținând de fondul cauzei, fiind erori de judecată și nu erori materiale.
Împotriva deciziei civile nr. 334 din 17 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj, a declarat recurs pârâtul P. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin cererea de recurs s-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr.334/17.03.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ /2012, în sensul admiterii apelului, schimbării încheierii din Camera de Consiliu pronunțată de Judecătoria Tg-J. pe data de 19.12.2014, admiterea cererii de îndreptare eroare materială și lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului sentinței civile nr.945/13.02.2014 a Judecătoriei Tg-J., pronunțată în dosarul nr._/318/2011, care urmează să aibă exact conținutul menționat la punctul 2 din cererea pârâtului, adresată Judecătoriei Tg-J., conținut reluat la punctul 1 al apelului.
Pentru aspectele legate de respingerea cererii de îndreptare eroare materială formulată de Judecătoria Tg-J., din oficiu, s-a solicitat a fi menținut dispozitivul deciziei civile nr.334/17.03.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj (ca instanță de apel) în dosarul nr._, menținând și soluția de respingere a cererii de îndreptare eroare materială formulată de L. G. și L. M., pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2011.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-au arătat următoarele:
1) Ambele instanțe (atât Judecătoria Tg-J., cât și Tribunalul Gorj) au interpretat eronat actele și lucrările din dosarul de fond nr._/318/2011 al Judecătoriei Tg-J., concluzionând, greșit, în argumentarea soluției de respingere a cererii sale de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv și, respectiv, de respingere a apelului, iar linia de hotar rezultată în urma admiterii cererii de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv fiind singura cale legală de a se tranșa corect litigiul, în ceea ce privește capătul de cerere în grănițuire, respectându-se suprafețele și dimensiunile terenurilor ambelor părți rezultate din actele lor de proprietate, soluție aflată în concordanță cu solicitările, pe fond, ale ambelor părți (motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7-9 Cod de procedură civilă1865).
A criticat aceleași aspecte ca și motive de apel (alături de alte critici aduse sentinței civile nr.945/2014 a Judecătoriei Tg-J.), iar Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr. 596/2014, a constatat că sunt corecte și corespund realității aceste critici, însă nu le poate avea în vedere, considerându-le „erori materiale care nu pot fi îndreptate pe căile de atac" specifice, ci printr-o cerere separată, de îndreptare eroare materială.
Formulând o astfel de cerere la Judecătoria Tg-J., respinsă prin încheierea din data de 19.12.2014, formulând apel împotriva acestei încheieri, între altele, Tribunalul Gorj, ca instanță de apel, susține că aceste chestiuni sunt probleme de fond, care „se impun a fi rezolvate de către instanțele de judecată învestite cu judecarea căilor de atac formulate de părți împotriva sentinței" (a citat din considerentele deciziei civile nr.334/17.03.2015 a Tribunalului Gorj).
Aceeași instanță (Tribunalul Gorj), în aceeași cale de atac (apelul), consideră aceleași critici aduse de pârât că reprezintă când erori materiale ale Judecătoriei Tg-J., când chestiuni de fond, care trebuie rezolvate pe căile de atac, ajungând într-un cerc vicios, nefiind găsită o soluție legală de rezolvare a situației, deși se recunoaște că soluția pronunțată de către Judecătoria Tg-J., prin sentința civilă nr.945/13.02.2014, nu este cea corectă!
Deși Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr.334/17.03.2015, consideră aceste chestiuni că nu reprezintă decât aspecte de fond, care nu pot fi tratate ca erori materiale în argumentația de respingere, nu le analizează prin raportare la aspectele ce privesc o cerere de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv, ci le tratează ca fiind aspecte de fond, contrazicând propriile susțineri, anterioare, exprimate prin decizia civilă nr.596/2014!
Mai mult, chiar sub acest aspect, concluzia Tribunalului Gorj este una greșită atunci când face afirmația: „Dacă s-ar da curs cererii de îndreptare eroare materială formulată de pârâtul P. I., s-ar ajunge ca limita de hotar să se traseze exclusiv în raport de actele de proprietate, nefiind posibil acest lucru, întrucât părțile dețin o suprafață mai mare decât cea din acte".
S-a menționat că chiar reclamanții, în motivarea acțiunii, ca petit principal, au solicitat să se stabilească linia de hotar în funcție de actele de proprietate ale părților.
La fond s-au efectuat două rapoarte de expertiză, Toacsen I. (care a individualizat și a trasat linia de hotar într-o singură variantă, conform schiței-anexă nr.2) și contraexpertiza M.+I.+C., în care s-au menționat 2 variante ale liniei de hotar, materializate în schița-anexă nr.1 și în schița-anexă nr.2.
Linia de hotar din schița-anexă nr.1 (aflată la fila 192 din dosarul de fond) respectă dimensiunile și suprafețele ambelor părți, din actele lor de proprietate, constatând că nu există ocupațiunea terenului reclamanților din partea pârâtului.
Linia de hotar din varianta a II-a, materializată prin schița-anexă nr.2, este stabilită avându-se în vedere doar documentația cadastrală a coschimbașelor Ț.+S., nu și actele funciare (schița-anexă) ale acestora și, cu atât mai puțin, nu s-au avut în vedere actele funciare ale pârâtului(titlu de proprietate, procesul-verbal de punere în posesie, cu schița-anexă).
În varianta a II-a din contraexpertiză, în modalitatea descrisă anterior, s-a ajuns ca reclamații să rămână în proprietate cu suprafața de 749,5 mp (adică cu o suprafață mai mare decât cea din actele de proprietate, de 741 mp), având o lățime mai mare decât aceea din actele funciare ale coschimbașelor Ț.+S., atât ca front stradal, cât și la vest, unde, în loc de 17 metri, ar rămâne cu 17,37 metri lățime, pe aliniamentul A"-B", iar pârâtul, din contră, în loc să rămână cu suprafața de 663 mp din actele sale de proprietate, necontestate de reclamanți, i se diminuează suprafața la 657 mp (în loc de 663 mp), cu lățimi și mai mici, atât la . metri, în loc de 14,70 metri front stradal, din actele funciare), cât și la vest, unde, în loc de lățimea de 15,3 metri din actele funciare, ar rămâne cu lățimea de 15,25 metri, rezultată din schița-anexă nr.2 din contraexpertiza!
Deși se respinge petitul în revendicare, iar în considerentele și în dispozitivul sentinței civile nr.945/2014, Judecătoria Tg-J. arată că stabilește aliniamentul conform schiței-anexă de la fila 192 (a se vedea paragraful 2 de la fila 6 din considerente și finalul dispozitivului sentinței civile nr.945/2014), dintr-o vădită eroare materială, atunci când se materializează dimensiunile din schița aflată la fila 192, lățimea de la punctul B (hotar cu Solga S.) se trece ca fiind, pentru reclamanți, lățimea de 17,3 metri și pentru pârât lățimea de 15,25 metri, în locul lățimii corecte, din schiță, de 17metri lățime pentru reclamanți și de 15,3 metri lățime pentru pârâți, cu precizarea că lățimea de 17,3 metri pentru reclamanți și de 15,25 metri pentru pârât nu sunt materializate în schița-anexă de la fila 192 (acolo unde găsim aliniamentul A"-B", ci sunt materializate în schița-anexă de la fila 193 (aliniamentul A-B), care nu au fost îmbrățișate de Judecătoria Tg-J. nici în considerentele și nici în dispozitivul sentinței civile nr.945/2014, fiind evident o eroare materială care trebuie remediată.
S-a mai menționat că Tribunalul Gorj, în considerentele deciziei nr.334/2015, a reținut, incorect, că, având în vedere documentația cadastrală (este vorba doar de documentația cadastrală a coschimbașelor Ț.+S.), ambele părți ar deține suprafețe mai mari decât suprafețele din actele lor de proprietate, în fapt și în realitate doar reclamanții L. ar rămâne cu o suprafață mai mare, de 749,75 mp, față de suprafața corectă (din actele de proprietate, de 741 mp), pârâtul rămânând doar cu 657 mp, suprafață mai mică, față de 663 din actele sale de proprietate.
În cauză, este mai mult decât evident că intenția instanței de fond a fost să materializeze dimensiunile din schița aflată la fila 192 (pe care o reține atât în considerente, cât și în dispozitiv), însă, din eroare, a transpus alte dimensiuni, din schița-anexă aflată la fila 193, în contextul în care judecătorul fondului face vorbire de terenul proprietatea pârâtului, fiind clar că s-a intenționat să se stabilească linia de hotar în funcție de actele de proprietate ale părților, mai ales că s-a respins petitul în revendicare.
Apreciind că există soluția legală pentru a se remedia situația care să corespundă cu actele părților, în așa fel încât pronunțarea pe fond să fie „In limine litis" (în limitele învestirii), a reiterat solicitarea de a se admite recursul, modificându-se hotărârile instanțelor anterioare, în sensul admiterii cererii sale, conținutul dispozitivului sentinței civile nr.945/13.02.2014 a Judecătoriei Tg-J. urmând să fie modificat conform mențiunilor de la punctul 2 din cererea sa de la fond și al mențiunilor de la punctul 1 din apel.
În drept, a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod de procedură civilă 1865, art.281 și art.2811 Cod de procedură civilă 1865.
Examinând decizia recurată, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 281 alin.1 Cod procedură civilă, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Art. 2811 alin. 1 prevede că „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri.”
Dispozițiile legale menționate nu se verifică în cauză, în raport de argumentele concrete invocate de recurentul pârât în motivarea cererii de îndreptare eroare materială și lămurire dispozitiv. Finalitatea urmărită de recurent este stabilirea unui alt amplasament al liniei de hotar, nu îndreparea unei simple erori materiale sau explicarea soluției pronunțate. O astfel de finalitate are drept efect schimbarea dezlegării date prin sentință cererii în grănițuire, fapt care nu este permis pe calea reglementată de art. 281 și următoarele din Codul de pr. civilă.
În mod corect au reținut instanțele că, în realitate, recurentul petent invocă eventuale greșeli de judecată, fiind nemulțumit de amplasamentul liniei de hotar stabilit de instanță.
Greșelile de judecată, ce aduc atingere legalității și temeiniciei unei hotărâri judecătorești, nu pot fi îndreptate decât în căile de atac.
În temeiul art. 312 Cod pr. civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul P. I. împotriva deciziei civile nr.334 din 17 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți L. G. și L. M..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iulie 2015.
Președinte, L. E. | Judecător, P. B. | Judecător, C. T. |
Grefier, N. A. |
Red. Jud. P. B./16.07.2015
Tehn. N.A./ 2 ex.
J. trib. R. B T., G. D.
J. f. A. Titirlea
| ← Strămutare. Sentința nr. 101/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 483/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
