Obligaţie de a face. Decizia nr. 3790/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 3790/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 338/101/2015

Dosar nr._ ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3790/2015

Ședința publică de la 15 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. P.

Judecător R. M.

Grefier G. Ț.

*************

Pe rol, judecarea apelurilor declarate de pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și reclamanții B. T. și B. G. și B. R. prin mandatar B. T., împotriva sentinței civile nr.22 din 31.03.2015, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR TÎMNA, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns; apelantul reclamant B. T., personal și în calitate de mandatar al apelanților reclamanți B. T. și B. G., asistat fiind de avocat C. C. lipsind: apelanta pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și intimatele pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR TÎMNA, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelurile sunt declarate și motivate în termenul legal, după care,

Avocat C. C. pentru apelantul reclamant B. T. solicită încuviințarea probei cu expertiză în cauză pentru a se stabili daca terenul se mai poate restitui în natură..

Curtea respinge proba cu expertiză ca nefiind utila având în vedere obiectul cauzei, respectiv despăgubiri, după care pune in discuție lipsa dovezii calității de reprezentant a apelantului B. T. pentru B. Ghorghe având in vedere poziția exprimata de acesta din urma prin înscrisurile depuse la dosar.

Avocat C. C. pentru apelantul reclamant B. T. precizează că la dosar există procură în acest sens, iar părțile au luat legătura telefonic.

Nemaifiind cereri de formulat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra apelurilor.

Avocat C. C. pentru apelantul reclamant B. T., a expus pe larg motivele de apel în raport de care a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat. A arătat că, in ceea ce priveste suprafața de teren ce face obiectul prezentului dosar, prin HCJ MH nr.335/22.04.2009 s-a aprobat ca reclamantii să fie despăgubiți prin echivalent însă nu au primit înștiințare în acest sens. Aceste despăgubiri trebuiau acordate din 2005, iar în prezent restituirea în natură nu mai este posibilă având în vedere că și-a pierdut categoria de folosință, fiind acum teren neproductiv.

De asemenea, solicita respingerea apelului declarat de pârâta ANRP și lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cu privire la excepția lipsei dovezii de reprezentant a lui B. G. precizează că la dosar există procură în acest sens. A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

CU R T E A

Asupra apelului de față:

P. cererea adresată acestei instanțe la data de 21.01.2015 și înregistrată sub nr._ reclamanții B. T., B. G., B. R. au chemat în judecată pârâtele C. Locala de Fond Funciar Timna, C. Județeană de Fond Funciar M. si A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate paratele la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 16 ha teren arabil extravilan situat pe raza satului Izvorăl, ., pe care o apreciază la valoarea de 48.000 Euro .

P. sentința civilă nr.22 din 31.03.2015, a fost admisă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a lui B. G. cu domiciliul în Hunedoara, ., jud. Hunedoara, CNP_.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a ANRP.

Respinge acțiunea formulată de B. T. cu domiciliul in Drobeta T. S., ..2, ., ., CNP_ și B. R. cu domiciliul in Cluj N., ..60, . în contradictoriu cu pârâtele C. Locala de Fond Funciar Timna, cu sediul in ., jud. M., C. Județeană de Fond Funciar M. cu sediul in Drobeta T. S., ., jud. M. si A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților cu sediul in București, Calea Floreasca nr.202, sect. l.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:

P. hotărârea CJFF nr. 335/22.04.2009 ( fila 6) s-a validat anexa nr. 23, stabilindu-se dreptul celor trei reclamanți la despăgubiri pentru o suprafață de 16 ha teren.

În temeiul acestei hotărâri reclamanții au solicitat obligarea ANRP și a celor două comisii la acordarea despăgubirilor, motivând că, deși au făcut demersurile necesare, despăgubirile nu le-au fost acordate nici până în prezent.

La data de 28.03.2011 B. T. a formulat o cerere – nr. 2511- (fila 61) prin care a arătat că el și frații săi nu mai sunt de acord cu încheierea tranzacției de despăgubiri pentru cele 16 ha teren arabil și a solicitat eliberarea titlului de proprietate pentru acest teren.

P. hotărârea nr. 358/22.07.2011 CJFF M. ( fila 60) a admis cererea CLFF Tâmna prin care se solicita invalidarea anexei nr. 23 și validarea anexei nr. 30, în sensul de se acorda cele 16 ha în natură, teren fizic, cei îndreptățiți nefiind de acord cu despăgubirile.

Aceeași situație de fapt este reținută și prin hotărârea nr. 395/17.10.2014 emisă de CJFF M. (fila 71) prin care se hotărăște încă o dată că se va reconstitui teren fizic conform anexei nr. 30 validate prin hotărârea CJFF nr. 358/2011.

P. urmare, instanța constată că reclamanții nu sunt îndreptățiți la despăgubiri, aceștia fiind cei care au solicitat acordarea terenului în natură, solicitare aprobată de către comisiile de fond funciar. Aceștia au deci posibilitatea de a solicita punerea în executare a acestei hotărâri a CJFF, nemaifiind îndreptățiți la acordarea de despăgubiri.

În consecință, față de considerentele expuse, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta ANRP și reclamanții B. Traianpersonal și in calitate de mandatar pentru B. G. și B. R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului declarat de ANRP s-a arătat ca:

I. Instanța de fond în mod netemeinic a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la cererea reclamanților, invocând în mod eronat obligația de a emite titlul de plată întrucât în cuprinsul art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității.

A precizat că în privința aplicării Legii nr. 18/1991, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, A. a asigurat organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (având în vedere dispozițiile Titlul VII din Legea nr. 247/2005), iar în prezent asigură Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite-în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013.

În acest context, s-a precizat că potrivit Legii nr. 165/2013 s-a înființat C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

A mai învederat instanțe faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

A mai arătat că potrivit art. 31, 41 Legii nr.165/2013, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite titlurile de plată în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013, iar sumele cuprinse in titlurile prevăzute la art.31alin. (2) se plătesc de către Ministerul Finanțelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere.

Astfel, nu A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite decizii de compensare, ci C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.

2. În privința aplicării legii nr. 18/1991, A. "Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

A precizat faptul că nu are competență în emiterea actelor administrative pentru soluționarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate și a cererilor conexe, legea conferind atribuții specifice în acest sens numai comisiilor locale și județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, potrivit legilor fondului funciar și Regulamentului aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Competența în soluționarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate revine numai comisiilor locale și județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin dispozițiile art. 5 și 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea in posesie a proprietarilor.

Astfel potrivit conform art.. 5 lit. i) din H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare „Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale (...) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute-și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.

Având în vedere atribuțiile enumerate mai sus, în cadrul procedurii administrative reglementată de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, și având în vedere solicitarea reclamantului de restituire în natură a imobilului teren, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu este învestită cu atribuții privind emiterea titlului de proprietate sau punerea în posesie, acestea fiind atributele exclusive ale Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza propunerilor Comisiei locale de fond funciar.

Față de cele mai sus menționate, a solicitat admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților .

Pe fond, a arătat ca in urma verificărilor efectuate la Secretariatul Comisiei Naționale a rezultat că numiții B. T., B. G., B. R. nu figurează în evidențele instituției cu dosar privind acordarea de despăgubiri, potrivit legislației fondului funciar.

Având în vedere dispozițiile legislației Fondului Funciar astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 165/2013, procedura soluționării cererilor de reconstituire presupune parcurgerea unei proceduri administrative care se desfășoară în fața comisiilor de fond funciar și o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor care se va desfășura în fața Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și a Secretariatului acesteia.

Astfel în Legea nr. 165/2013 se prevede că, comisiile locale de fond funciar au obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire. Iar în situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București,va propune fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia să li se atribui un teren pe un alt amplasament ( art.12 din Legea 165/2013).

Astfel prin Legea 165/2013, s-a dispus inventarierea terenurilor agricole de la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale ce pot face obiectul reconstituirii si că în primă fază trebuie respectate etapele prevăzute de această lege. Această lege urmărește în primul rând restituirea în natură a terenurilor solicitate pe alte amplasamente dacă vechile amplasamente sunt ocupate și abia în final se pot acorda puncte.

Legea nr. 165/2013, prevede că cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de masuri compensatorii sub formă de puncte.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013: In situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte".

Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

A mai arătat faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către

CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9)din lege). |

Totodată, potrivit prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr.165/2013, "evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."

A solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat si modificarea sentinței apelată în ceea ce privește ANRP în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate ca fiind temeinice și legale.

În drept se întemeiază pe: Legea nr.165/2013, Legea nr. 18/1991, republicată, Legea nr. 169/1997, art. 466 și urm. din Codul de Procedura Civilă.

In motivarea apelului declarat, apelantii-reclamanti au aratat ca instanța de fond cu totul neîntemeiat a respins acțiunea, motivat de faptul ca au solicitat restituirea in natura a terenului respectiv si nu au solicitat despăgubiri întrucât prin înscrisurile depuse la dosar s-a dovedit faptul ca le-a fost recunoscut dreptul la despăgubiri ,însă pârâtele nu au întocmit documentația necesara pentru acordarea despăgubirilor, iar pe de alta parte ANRP sa acorde aceste despăgubiri.

Au arătat ca anterior colectivizării, autorii reclamanților B. G. si B. Neta au deținut pe raza localității Izvoral, . suprafața totala de 48,90 ha teren arabil extravilan.

In urma nenumăratelor litigii pe care purtate cu paratele, pana in prezent, le-a fost recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha pădure conform TP definitiv nr.722/12.02.2002, pentru suprafața de 6 ha teren conform TP definitiv_/2003, pentru suprafața de 13 ha teren extravilan conform TP_/2003, pentru suprafața de 1,8265 ha teren intravilan si 11,1735 ha teren extravilan conform sentinței civile nr. 1551/07.11.2011 pronunțata de Judecătoria Strehaia in dosarul nr._, rămasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 179/R/l6.03.2012 a Tribunalului M. prin care au fost respinse recursurile formulate de CLFF Timna si CJFF M..

Astfel, in ceea ce privește suprafața de 16 ha teren arabil extravilan de pe raza localității Izvoral, corn. Timna, jud. M. ce face obiectul prezentului dosar, prin HCJ nr.335/22.04.2009 s-au aprobat despăgubiri prin echivalent, insa nici pana in ziua de astăzi nu au primit nici o înștiințare in acest sens, in ciuda nenumăratelor demersuri facute.

Arata ca s-au adresat paratei CJFF M. pentru soluționarea cererii prin mai multe adrese ,ultimele doua fiind adresa nr. 7223/05.09.2014 cu răspunsul nr. 7058/12.09.2014 si adresa nr. 8132/02.10.2014 cu răspunsul nr. 8132/28.10.2014, care dovedesc faptul ca nu s-a făcut nici un demers in soluționarea cererii de despăgubire pentru suprafața de 16 ha teren.

Aceste demersuri au fost făcute si către parata ANRP, insa nici aceasta nu a soluționat cererea aprobata de CJFF M. încă din anul 2009.

Au mai învederat faptul ca, așa cum rezulta si din acțiunea introductiva dar si din întâmpinarea depusa de CJFF M., aceste despăgubiri trebuiau acordate încă din anul 2005 cand trebuia pusa in aplicare sentința civila nr. 1079/2005 si in urma căreia a fost emisa H.C.J.F.F. nr.335/22.04.2009. Or s-au scurs 10 ani de la pronunțarea sentinței respective si aproape 6 ani de la emiterea hotărârii respective si nici pana in prezent cererea de despăgubire nu a fost transmisa la ANRP.

Mai mult așa cum rezulta si din înscrisurile depuse odată cu acțiunea introductiva, in prezent restituirea in natura pe aceasta suprafața de teren nu mai este posibila, având in vedere faptul ca acesta si-a pierdut categoria de folosința fiind acum teren neproductiv.

In dovedirea apelului s-a solicitat încuviințarea proba cu înscrisuri, atât cele de la dosar cat si altele noi si proba cu expertiza tehnica de specialitate topo care sa identifice terenul in cauza si sa stabilească valoarea acestuia.

In drept, apelul se întemeiază pe dispozițiile art.466 si următoarele Cod de Procedura.

Intimații - apelanți au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelurilor ca nefondate.

P. întâmpinarea formulata, intimata ANRP a reiterat susținerile din cererea de apel, iar intimații-reclamanți au solicitat respingerea apelului declarat de ANRP cu motivarea, in esența, ca pe de o parte introducerea in cauza a acestei instituții a fost făcuta pentru ca hotărârea ce se va pronunța sa ii fie opozabila si, pe de alta parte, calitatea sa procesuala deriva din atribuțiile prevăzute prin HG nr. 572/2013.

In ceea ce privește susținerile acesteia referitoare la imposibilitatea emiterii deciziei de plata, au arătat ca sunt aplicabile disp. art. 7 alin. 2 din Legea nr. 163/2013 având in vedere ca reclamanții au un titlu executoriu care nu a fost pus in aplicare si alte hotărâri in care se face referire la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 16 ha.

Analizând sentința apelata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata următoarele:

Astfel cum rezulta din cererea introductiva de instanța, obiectul litigiului îl constituie obligarea paratelor C. Locala de Fond Funciar Timna, C. Județeană de Fond Funciar M. si A. Naționala pentru Restituirea Proprietăților la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 16 ha teren arabil extravilan situat pe raza satului Izvorăl, ..

In ceea ce privește aceasta suprafața, a reținut instanța de fond ca deși inițial, prin Hotărârea CJFF nr. 335/22.04.2009, s-a validat anexa 23, stabilindu-se dreptul celor trei reclamanți la despăgubiri ulterior, in urma manifestării de voința exprimata de reclamantul B. T. la data de 28.03.2011 in sensul eliberării titlului de proprietate, a fost emisa de către CJFF Mehedinti Hotărârea nr. 358/22.07.2011 prin care a fost admisa cererea CLFF Tamna de invalidare a anexei nr. 23 si validare a anexei nr. 30 in sensul acordării celor 16 ha teren in natura.

De asemenea, astfel cum rezulta si din anexa la Hotărârea nr. 359/17.10.2014 emisa de CJFF Mehedinti, soluția adoptata in final a fost de reconstituire teren fizic conform anexei 30 validate prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 358/2011.

In privința acestor din urma doua hotărâri nici nu s-a invocat si nici nu s-a făcut vreo dovada in sensul existentei unei proceduri de anulare, trebuind așadar a li se recunoaște producerea efectelor pe care legea le conferă.

Pe cale de consecința, in mod corect a constatat prima instanța ca reclamanții au posibilitatea de a cere punerea in executare a hotărârii de reconstituire in natura, nemaifiind îndreptățiți la despăgubiri in temeiul primei hotărâri, respectiv Hotărârea CJFF nr. 335/22.04.2009 de care se prevalează in cuprinsul cererii adresate instanței.

Așa fiind, nici împrejurarea susținuta de apelanții-reclamanți conform căreia restituirea in natura nu ar mai fi posibila dat fiind ca terenul este neproductiv nu poate fi valorificata ca argument in prezenta cauza.

Pe de alta parte, soluția instanței de fond este greșita sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P.

In privința aplicării Legii nr. 18/1991, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atribuțiile sale fiind fixate prin prevederile HG nr. 572/2013.

De asemenea, A. a asigurat organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (având în vedere dispozițiile Titlul VII din Legea nr. 247/2005), iar în prezent asigură Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite-în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din legea nr. 165/2013, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

Numai în situația în care dosarul este validat de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Așa fiind, faptul ca ANRP are anumite atribuții in procedura reglementata de Legea nr. 163/2015 nu ii conferă acesteia calitate procesuala in prezenta speța, nefiind incidente, cum apelanții reclamanți pretind, nici prevederile art. 7 alin. 2 din Legea nr. 165/2013 in condițiile in care, astfel cum s-a arătat, Hotărârea nr. 358/22.07.2011 nu a fost contestata.

În ceea ce privește apelul declarat de reclamantul B. T. in calitate de mandatar al reclamantului B., Curtea reține următoarele:

Conform art. 80 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o excepție de procedură, peremptorie, care duce la anularea cererii, dar care începe prin a avea un efect dilatoriu, deoarece art. 82 alin. (l) C. proc. civ., dă posibilitatea instanței de a acorda un termen pentru ca reprezentantul să facă dovada mandatului sau. Excepția respectivă, deși este una absolută, dreptul comun (regulile contractului de mandat) permite titularului dreptului să ratifice actele îndeplinite în numele său de cel care nu avea calitatea de reprezentant.

In cauza, prima instanța a constatat ca reclamantul B. T. nu a făcut dovada calității de reprezentant al fratelui sau B. G., admițând excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, soluție care nu a făcut obiectul vreunei critici in prezenta cale de atac. Totodata, prin înscrisul depus la f. 80 dosar apel, B. G. învederează faptul ca nu a înțeles sa declare aceasta cale de atac, nefiind de acord nici cu acțiunea introductiva de instanța.

Pe cale de consecința, constându-se ca apelantul B. T. nu a făcut dovada calității de reprezentant al lui B. G., urmează a fi făcuta aplicarea disp. art. 82 C.Proc. Civ. in sensul anularii cererii.

Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 480 C., urmează a se admite apelul declarat de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, a se modifica în parte sentința în sensul că se va respinge acțiunea introdusă în contradictoriu cu pârâta ANRP ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Se va anula apelul declarat de B. T. pentru B. G., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Se va respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții - reclamanți B. T. și B. R..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței civile nr.22 din 31.03.2015, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR TÎMNA, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR M., având ca obiect obligație de a face.

Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea introdusă în contradictoriu cu pârâta ANRP ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Anulează apelul declarat de B. T. pentru B. G., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Respinge, ca nefondat apelul formulat de reclamantul B. T. și B. R..

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015.

Președinte, M. P.		Judecător, R. M.
	Grefier, G. Ț.

Red.jud.R.M./30.09.2015

Tehn.4ex/G.Ț.

Jud.fond.C.Z.

← Anulare act. Decizia nr. 3254/2015. Curtea de Apel CRAIOVA		Conflict de competenţă. Sentința nr. 78/2015. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță