Conflict de competenţă. Sentința nr. 78/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 78/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1344/54/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 78/2015
Ședința din Camera de Consiliu de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Grefier M. H. D.
Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria C. și Tribunalul D., cu privire la judecarea cererii având ca obiect întoarcere executare, formulată de petenta . LOCOMOTIVE SI UTILAJE-CFR IRLU SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FIVE SPRL, în contradictoriu cu intimatul L. M..
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, au lipsit părțile, nefiind citate, conform dispozițiilor art.135 alin.4 Noul Cod pr.civilă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constatând pricina în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Prin decizia nr.1024 din data de 26.02.2015, Tribunalul D. a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului D. și a declinat competenta de soluționare a cauzei formulată de . LOCOMOTIVE si UTILAJE- C.F.R. IRLU S.A., în contradictoriu cu paratul L. M., in favoarea Judecătoriei C..
În motivare, tribunalul a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 723 N.C.p.c., reclamanta solicitând repunerea în situația anterioară pe cale principală, astfel că raportul juridic dedus judecății nu mai păstrează natura aceluia în baza căruia s-a emis titlul executoriu. A mai reținut tribunalul că obiectul cererii îl constituie o sumă de bani care nu mai are ca temei drepturile sau obligațiile salariale ale părților, iar instanța este sesizată cu analiza unui raport juridic nou, de sine stătător, respectiv acela la baza căruia stă executarea unui titlu desființat și care nu împrumută nimic din particularitățile raportului juridic ce a format obiectul litigiului finalizat prin titlul executoriu desființat. Pentru a stabili instanța competentă menționată la art. 723 alin. 3 N.C.p.c., tribunalul a avut în vedere interpretarea dată de ÎCCJ prin decizia nr. 5/12.03.2012 care a stabilit că "instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria".
Judecătoria C. prin sentința civilă nr.8181 din 15.06.2015 pronunțată în dosarul nr._ a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu de instanță.
A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
În temeiul art.133, pct. 2 N.C.p.c. a constatat ivit conflictul de competență.
În temeiul art.134 și 135, alin.1 N.C.p.c., a suspendat din oficiu judecarea cauzei și a înaintat dosarul către Curtea de Apel C. pentru a hotărî asupra conflictului.
Judecătoria C. a reținut următoarele:
Din înscrisurile aflate la dosarul nr._/63/2014 al Tribunalului D.-Secția C.M.A.S a reținut că prin ordinul de plată nr. 476/15.05.2013, reclamanta i-a achitat pârâtului drepturi bănești datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Această plată este voluntară și anterioară desființării sentinței civile nr.3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D.–Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
S-a reținut că, inițial prin sentința civilă nr.3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, S.C. ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - C.F.R. IRLU S.A. a fost obligată să-i achite angajatului său L. M. salariul suplimentar pentru anii 2009-2010 și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de C. 2009-2010, P. 2010 și Ziua Feroviarului 2010.
Pentru executarea obligației stabilite în această hotărâre judecătorească ce constituia titlul executoriu, angajatorul i-a achitat voluntar suma de 2815 lei.
Temeiul restituirii acestor sume îl reprezintă art.256, alin.1 C.muncii conform căruia "salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie", acestea fiind normele speciale în materia restituirii în caz de plată nedatorată, dispozițiile art. 1341 N.C.civ. reprezentând normele de drept comun ce reglementează plata nedatorată.
În speță, față de temeiul juridic invocat de parte, dar și față de motivarea în fapt și situația concretă rezultată din înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, pretențiile reclamantei derivă din plata voluntară a unor drepturi bănești în baza raporturilor de muncă existente între părți.
Instanța a apreciat că dispozițiile art.722 -723 N.C.p.c nu constituie temei al cererii de restituire plată nedatorată întrucât o primă condiție pentru a se reține incidența acestor dispoziții o reprezintă ca plata să fie efectuată în mod silit, ca urmare a demarării de către creditor a procedurii executării silite prin intermediul unui executor judecătoresc, procedură în cadrul căreia titlul executoriu sau executarea silită însăși sunt desființate.
Cererea de întoarcere a executării este o cerere ce ține de faza procesuală a executării silite, subsecventă fazei procesuale de soluționare definitive a fondului litigiului, stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura de soluționare și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare, instituția cadru, generală, în raport cu procedura specială a întoarcerii executării, care reprezintă o contestație specială la executare.
Nu se poate reține aplicabilitatea în cauză a Deciziei nr. 5/2012, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție având în vedere că prin această decizie s-a stabilit competența de soluționare în favoarea judecătoriei în ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, ori în cauză pentru punerea în executare a sentinței civile nr. 3105/28.03.2013 nu a fost declanșată procedura executării silite, plata fiind efectuată voluntar de către reclamantă prin ordinul de plată depus la dosar.
Calificarea unui conflict ca având natura juridică a unui conflict de muncă, supus, pe cale de consecință, jurisdicției muncii, depinde de măsura în care acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii. În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 256 alin. 1 din C.muncii, în conformitate cu care salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Sumele de bani încasate de pârât în baza Sentinței civile nr. 3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale au reprezentat drepturi salariale rezultate din raporturile de muncă dintre acesta și reclamantă, raporturi guvernate de legislația muncii.
Cum potrivit art.1 lit. n din Legea 62/2011 conflictul de muncă reprezintă conflictul dintre angajați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu, rezultă că și prezentul litigiu prin care angajatorul solicită restituirea de la angajat a sumelor reprezentând drepturi salariale pe care i le-a achitat voluntar, are natura juridică a unui conflict de muncă.
În privința competenței materiale de soluționare a conflictelor de muncă, instanța a reținut că potrivit art. 208 din Legea 62/2011 conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Pe rolul Curții de Apel C. cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Analizând conflictul de competenta, Curtea retine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată, modificata sub aspectul valorii pretențiilor, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la restituirea sumei de 1322 lei cu titlu de suma nedatorata.
S-a precizat ca aceasta suma a fost achitata pârâtului, in mod voluntar, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3105/28.03.2013 a Tribunalului D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, pronunțată în dosarul nr._/63/2012.
S-a precizat că prin decizia nr.7725/2013 a Curții de Apel C. s-a desființat titlul executoriu respectiv.
In consecința, acțiunea formulata de catre reclamanta are ca obiect restituirea unei sume de bani plătita in executarea unui titlu executoriu care a fost desființat ulterior.
Sub aspectul dispozițiilor procedurale aplicabile Curtea retine ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile noului Cod de procedura civila.
Astfel, potrivit art. 3 din L.76/24 mai 2014, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
Executarea de buna voie a obligației stabilite prin hotărârea judecătoreasca a avut loc la data de 15.05.2013, deci sub imperiul NCPC.
Obligațiile prevăzute in titlul executoriu pot fi aduse la îndeplinire, așa cum se desprinde din dispozițiile art.622 NCPC, fie prin executarea lor de buna voie, fie prin executare silita.
Capitolul VIII „Întoarcerea executării” NCPC reglementează prin dispozițiile art. 723(denumire marginala „dreptul la întoarcerea executării”) si art. 724 situațiile de întoarcere a executării, făra a restrânge sfera executării la modalitatea silita.
In conținutul acestui capitol la art. 723 alin. 1, sunt reglementate cele doua cazuri de întoarcere a executării – desființarea titlului executoriu si desființarea executării silite - astfel:
„În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.”
La art. 724(1) se prevede faptul ca in cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
Art. 724(2) reglementează cazul in care se desființează hotărârea executată si se dispune rejudecarea în fond a procesului făra a se fi luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.
Potrivit alin. 3 dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, legiuitorul reglementând întoarcerea executării, are in vedere executarea ca mod de aducere la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin titlu executoriu, de buna voie sau silit. Atunci când s-a referit la forma silita a executării, legiuitorul a denumit-o expres ca executare silita, cum este in cazul desființării executării silite.
Prin urmare, restabilirea situației anterioare prin întoarcerea executării, in sensul dispozițiilor art. 723 - 724 NCPC, are loc si ca urmare a desființării hotărârii executate de buna voie.
Or, in cauza dedusa judecații ne aflam in situația reglementata de art. 724(2) NCPC a desființării hotărârii judecătorești, executata de buna voie, făra ca instanța care a desființat-o sau care a rejudecat cauza sa fi dispus restabilirea situației anterioare, caz in care competenta revine conform art. 724 alin. 3 judecătoriei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare în primă instanță, a cauzei având ca obiect întoarcere executare, formulată de petenta . LOCOMOTIVE SI UTILAJE-CFR IRLU SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FIVE SPRL, în contradictoriu cu intimatul L. M., în favoarea Judecătoriei C..
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Președinte, L. B. | ||
Grefier, M. H. D. |
Red.jud. L.B.
Tehnored. A.G./2ex.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 3790/2015. Curtea de Apel... | Strămutare. Sentința nr. 111/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
