Legea 10/2001. Sentința nr. 247/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii civile / 2016

Sentința nr. 247/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 1836/2015

Dosar nr._ ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1836/2015

Ședința publică de la 07 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. P.

Judecător R. M.

Grefier G. Ț.

*****************

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta H. M., împotriva sentinței civile nr.247 din 13.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți A. Națională pentru R. Proprietaților, C. Națională pentru C. I. și C. pentru S. D. având ca obiect drepturi legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, au fost depuse note de ședință înregistrate sub nr._/03.04.2015 de către intimata pârâtă C. Națională pentru C. I., și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, de către apelanta reclamantă conform dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct.2 Cod procedură civilă după care;

Curtea, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă, a apreciat cauza în stare de soluționare și a luat în examinare apelul de față.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._, reclamanta H. M., a chemat în judecată pe pârâta C. centrală pentru S. D. instituită potrivit Legii nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005, pentru a fi obligată să-i plătească despăgubirile constând în contravaloarea imobilului casă de locuit compusă din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești, ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari, ., stabilită pe bază de expertiză, potrivit deciziei nr. 538 din 22 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Prin sentința civilă nr. 247 din 13.11.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, au fost respinse excepțiile invocate de pârâte.

A fost respinsă acțiunea civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001 formulată de reclamanta H. M.,CNP_, cu domiciliul în Tg-J., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtele C. pentru S. D., cu sediul în București, .. 202, sector 1, C. Națională pentru C. I., cu sediul în București, .. 2–4, sector 1, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1.

P. a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:

Tribunalul, analizând cu prioritate excepțiile invocate, a constatat că sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:

În ședința publică din 08 mai 2014, tribunalul în baza dispozițiilor art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, verificându-și competența a constatat că este competent general, material și teritorial să judece pricina, prin raportare la dispozițiile art. 95 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, „ necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.

Potrivit art. 132 alin. 2 cod procedură civilă „dacă instanța se declară competentă va trece la judecarea pricini. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză”.

Totodată, tribunalul constată că în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001cu modificările ulterioare și de dispozițiile Legii nr. 165/2013 pârâtele au calitate procesuală pasivă, având în vedere atribuțiile stabilite pentru fiecare pârâtă, prin aceste legi.

Prin prezenta cerere reclamanta solicită obligarea pârâtelor să-i plătească despăgubiri constând în contravaloarea imobilului casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari stabilită pe bază de expertiză potrivit deciziei nr. 538 din 22 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Tribunalul având în vedere că reclamanta a depus în dovedirea acțiunii copie după această decizie, a constatat că este necesar pentru soluționarea cauzei atașarea dosarului nr. 2836/Civ/2004.

Din analiza acestui dosar tribunalul constată că, prin cererea înregistrată la 03.12.2004 reclamantele H. M. și H. F. au chemat în judecată pe pârâtele SNLO Oltenia și EMC Jilț Mătăsari pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate la măsuri reparatori prin echivalent conform dispozițiilor art. 11 pct. 5 și 6 din Legea nr. 10/2001, iar prin sentința civilă nr._ pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2836/2004 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Societății Naționale a Lignitului Olteniei, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamante și s-a constat că reclamantele sunt persoane îndreptățite să primească despăgubiri în condițiile prevăzute de dispozițiile nr. 247/2005 titlul VII pentru imobilul casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexele gospodărești care au fost situate în localitatea Mătăsari și pentru terenul intravilan în suprafață de 5011 m.p. situat în aceeași localitate, fiind respinsă cererea pentru terenul extravilan în suprafață de_ m.p..

Prin decizia civilă nr. 538 din 22 iunie 2006 pronunțată în dosarul nr._ Curtea de Apel C. Secția Civilă a respins apelul reclamantelor și a admis apelul pârâtei Complexul Energetic Turceni, în sensul că a schimbat în parte sentința, constatând că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri doar pentru imobilul casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești.

Prin decizia nr. 6812 din 18 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr._ Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală a admis recursul declarat de pârâta ., împotriva deciziei civile nr. 538 din 22 iunie 2006 a Curții de Apel C., casând-o în parte, în sensul că a schimbat în tot sentința apelată și a respins contestația formulată de H. M. și H. F. decedată, având ca moștenitori pe H. M. și H. D. fiind menținute restul dispozițiilor deciziei și respins recursul declarat de reclamanta H. M..

Tribunalul constată că acțiunea reclamantei a fost respinsă deși reclamanta atât în acțiunea formulată cât și în răspunsul la întâmpinări face trimitere numai la decizia nr. 538 din 22 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Din analiza înscrisurilor depuse de pârâte la dosarul cauzei, rezultă că dosarul aferent dispoziției nr. 286/2006 emisă de . SA în favoarea reclamantei, prin care s-au propus măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul notificat a fost transmis și înregistrat la secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor sub nr._/CC urmând a fi soluționat în conformitate cu dispozițiile noi legii.

Potrivit proceduri administrative reglementate prin titlul VII a legii nr. 247/2005, în baza dispozițiilor entității investite de lege cu soluționarea cererii, dispoziție însoțită de avizul de legalitate dat de Instituția Prefectului și de întreaga documentație care a stat la emiterea acestuia și după parcurgerea mai multor etape administrative, C. Centrală pentru S. D. emite decizia reprezentând titlul de despăgubire.

Întrucât noua legislație a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005, a fost instituită o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire.

Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial 278 din 17.05.2013 procedura de soluționare a dosarelor de despăgubiri constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege.

Totodată potrivit dispozițiilor art. 21–26 din Legea nr. 165/2013 procedura de soluționare a dosarului de despăgubiri se finalizează prin validarea sau invalidarea de către C. Națională pentru C. I. a deciziei entității investite de lege.

În considerarea celor expuse, tribunalul a constatat că, acțiunea formulată de reclamantă este nefondată, având în vedere că pârâtele au atribuții stabilite prin lege și nu se poate substitui acestora, motiv pentru a fost respinsă acțiunea, și nu s-a pus în discuție că reclamanta pierde dreptul la despăgubiri, drept ce este recunoscut prin dispoziția 286/14.12.2006, prin care s-au acordat măsurii reparatorii în echivalent.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamanta H. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, apelanta a arătat ca prin cererea înregistrata si completata prin răspunsul la întâmpinare a solicitat evaluarea pe cale de expertiza tehnica a bunurilor ce fac obiectul acțiunii si obligarea Comisiei Naționale pentru C. imobilelor sa emită titlu de despăgubire potrivit Legii nr. 165/2013, motivat de faptul ca dosarul înregistrat la C. Centrala pentru S. D. nu a fost soluționat motivat de faptul ca de peste 5 ani nu a fost întocmit raportul de evaluare.

Arata apelanta ca sentința este nelegala si netemeinica întrucât după ce instanța a respins excepția lipsei competentei nu mai putea sa respingă acțiunea, cu atât mai mult cu cat acțiunea era completata in sensul obligării paratelor sa emită titlul de despăgubire prin răspunsul la întâmpinare.

In aceste condiții, instanța era obligata sa dispună efectuarea unei expertize de evaluare a bunurilor pentru ca apoi sa oblige paratele la emiterea titlului de despăgubire, neîndeplinirea de către acestea a obligațiilor afectându-i dreptul de proprietate.

In drept, au fost invocate disp. art. 480 NCPC.

Intimatele au depus întâmpinare.

Prin întâmpinarea depusă de intimata pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților s-a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a chemat în judecată C. Centrală pentru S. D.(CCSD), solicitând obligarea acesteia la plata despăgubirilor constând în valoarea imobilului casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospădărești, ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari, ..

Prin Sentința Civilă nr. 247/2014, Tribunalul Gorj a respins excepțiile invocate de pârâte. A respins acțiunea civilă formulată de reclamanta H. M. în cotradictoriu cu CCSD și ANRP.

A menționat că împotriva acestei sentințe civile a formulat apel reclamanta H. M.

Au arătat că consideră apelul formulat de către apelanta reclamantă ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

I- Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a ANRP cu privire la plata efectivă a despăgubirilor, arată că în cuprinsul art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt "jSzute principalele atribuții ale Autorității. In privința aplicării Legii nr. 10/2001, ANRP acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac Rectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.

A mai arătat că de asemenea, ANRP a asigurat organizarea și funcționarea Secretariatului CCSD (având în vedere "dispozițiile Titlul VII din Legea nr. 247/2005), iar în prezent asigură Secretariatul Comisiei Naționale pentru C. I.(CNCI), secretariat care asigură lucrările acestei comisii, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013.

În acest context, facem precizarea că potrivit Legii nr. 165/2013 s-a înființat CNCI, care a preluat atribuțiile CCSD.

Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către CNCI a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

A mai învederat faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Pe de altă parte, conform art. 31 și art. 41 din lege, ANRP emite titlurile de plată în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013 ce vor fi plătite de Ministerul Finanțelor Publice în termen de 180 de zile de la emitere.

Prin urmare, în cadrul procedurii administrative reglementată de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, ANRP nu este învestită cu emiterea deciziei de compensare, acesta fiind atributul exclusiv al CNCI, ca și entitate distinctă și nici cu plata despăgubirilor, această atribuție revenind Ministerului Finanțelor Publice.

II. Referitor la excepția prematurității acțiunii cu privire la emiterea titlului de plată, învederăm onoratei instanțe următoarele aspecte:

Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege.

Mai mult decât atât, dispozițiile noii legi se aplică inclusiv „cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi" (art. 4).

Întrucât noua legislație a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de către CCSD a deciziilor conținând titlul de despăgubire, precum și condițiile și termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire.

Astfel, potrivit prevederilor art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către CNCI a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a Propus acordarea de despăgubiri). Astfel, cum am arătat anterior, ANRP emite titlurile de plată ulterior soluționării dosarelor de despăgubire de către CNCI ( prin emiterea unui titlu de despăgubiri/ deciziei de compensare)

A menționat că sumele cuprinse în titlurile de plată emise de ANRP se plătesc de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

A arătat că față de aceste considerente, este prematură formularea de către reclamant a unei cereri care să vizeze emiterea unui titlu de plată, în lipsa unei decizii CNCI.

Prin întâmpinarea formulată de către C. Națională pentru C. I. (continuatoare în drepturi a Comisiei Centrale pentru S. D., potrivit art. 18 alin. 3 din Legea nr. 165/2013), s-a arătat că, în fapt, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta a chemat în judecată antecesoarea pârâtei CNCI, fosta C. Centrală pentru S. D., solicitând obligarea acesteia la plata despăgubirilor constând în contravaloarea imobilului casă de locuit, compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești, ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari, ., valoare stabilită pe bază de expertiză, potrivit Deciziei nr. 538/2006, pronunțată de Curtea de Apel raiova, în dosarul nr._

S-a precizat că prin încheierea de ședință din data de 08 mai 2014, tribunalul, în raport de dispozițiile art. 78 Cod procedură civilă a dispus introducerea în cauză a Comisiei Naționale pentru C. I., iar în ședința publică din 05 iunie 2014 a dispus introducerea în cauză a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

A menționat că soluționând cauza pe fond, Tribunalul Gorj a pronunțat sentința nr. 247/13.11.2014, prin care a respins excepțiile invocate de pârâte și în același timp a respins acțiunea civilă având ca obiect Legea nr. 10/2001 formulată de reclamanta H. M. în contradictoriu cu pârâtele C. Națională pentru C. I. (fostă CCSD) și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.

A menționat că a formulat apel împotriva sentinței nr. 247 din 13.11.2014, a declarat apel reclamanta H. M., pe care o consideră netemeinică și nelegală.

I. Au precizat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală în raport cu dispozițiile legale în

vigoare, referitoare la procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire în procesul de restituirea nobilelor preluate în mod abuziv.

1- Așa cum am arătat, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat plata despăgubirilor, aferente imobilului notificat, la valoarea ce urmează să se stabilească prin raport de expertiză, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.10/2001 și a Titlului VII din Legea nr.247/2005, prin care CCSD avea competența de a se emite titluri de despăgubire.

Prin întâmpinare, s-a arătat că procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire, a fost suspendată în temeiul OUG nr. 4/2012, aprobată cu modificări prin legea nr.117/2012, în intervalul 13.03._13

În acest interval de timp s-a urmărit implementarea Hotărârii C.E.D.O. din cauza - pilot M. A. și alții împotriva României.

Astfel, au fost blocate operațiunile de evaluare și emitere a titlurilor de despăgubire, pentru a da posibilitatea Statului Român să realizeze o reformare a legislației în domeniu, atât în privința despăgubirii propriu-zise, cât și a mecanismului de acordare a acestora pentru a ajunge la situația în care legislația internă prevede o despăgubire certă, sigură și posibil a fi plătită.

În aceste condiții, practica judiciară a statuat cu caracter de principiu că solicitările având ca obiect obligarea la emiterea titlurilor de despăgubire de CCSD sunt premature, dreptul la soluționarea dosarului de despăgubiri fiind afectat de un termen suspensiv, până la împlinirea căruia obligația corelativă acestui drept neputându-se executa.

Din data de 20.05.2013, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea

(procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care prevede în art. 4, că dispozițiile acesteia se aplică inclusiv „cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi".

De asemenea, potrivit noii legi s-a înființat C. Națională pentru C. I., care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru S. D..

Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

2. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, întreaga procedură de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia.

întrucât noua legislație a abrogat prevederile din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de către CCSD a deciziilor conținând titlul de despăgubire, precum și condițiile și termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire.

Astfel, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013: "în situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte".

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru C. I. a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

A mai menționat faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Totodată, potrivit prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, "evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale $i se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."

Așadar, vă rugăm să constatați că subscrisa, CNCI, este obligată să pună în aplicare dispozițiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 și art. 21 - 26, care prevăd expres: compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de către C. Națională și evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.

Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, facem următoarele precizări:

Așa cum mai sus am menționat, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

Așadar, față de obiectul cererii de chemare în judecată raportat la modificările legislative aduse de Legea nr. 165/2013, instanța a dispus în mod corect respingerea acțiunii formulată de reclamantă.

III. De asemenea, referitor la pretenția reclamantei de soluționare a dosarului de despăgubire, învederăm onoratei instanțe, că la nivelul Secretariatului Comisiei Naționale pentru C. I., până în prezent au fost înregistrate 58.362 dosare transmise din teritoriu, ce conțin dispoziții emise în temeiul Legii nr. 10/2001.

1. Prin Decizia nr. 425 din 30 august 2005 emisă de către Guvernul României, a fost adoptat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Centrale pentru S. D.. în același timp, prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Astfel, în normele de aplicare ale art. 17 Titlul VII din Legea nr. 247/2005, se stipulează faptul că ordinea în care vor fi soluționate dosarele va fi stabilită prin decizie a Comisiei Centrale. Prin urmare, în vederea acordării unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională, în vederea atingerii acestui scop, legiuitorul - prin normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 - a atribuit Comisiei Centrale o marjă de apreciere a ordinii de soluționare a dosarelor privind acordarea despăgubirilor.

În acest context, potrivit prevederilor pct. 17.1. din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, "ordinea în care vor fi soluționate dosarele va fi stabilită prin decizie a Comisiei Centrale. Decizia va fi afișată la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin grija Secretariatului Comisiei Centrale".

În aplicarea acestor prevederi, C. Centrală pentru S. D. prin Decizia nr._ din 14.11.2012, stabilea ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale.

C. Națională pentru C. I. și-a însușit Decizia nr._ din 14.11.2012 a CCSD în ședința acesteia din data de 14.11.2013.

În cuprinsul art. 2 din decizia amintită, sunt prevăzute principiile care trebuie avute în vedere în soluționarea dosarelor.

Astfel, în cuprinsul art. 2 al deciziei mai sus menționate sunt enumerate punctual tipurile de dosare existente în cadrul Secretariatului Comisiei Naționale pentru C. I., fostă CCSD, precum și modalitatea de soluționare a acestora (a se vedea în acest sens prevederile pct. 2.1- 2.8 din Decizia nr._/14.11.2012, cu precizarea că pct. 2.2 a fost abrogat în ședința CNCI din data de 27.02.2014).

2.Modalitatea de soluționare a dosarelor a fost adoptată de către Comisie Centrală având ca argumente principiul proporționalității analizării dosarelor, egalitatea de tratament.

Astfel, având în vedere principiile ce au stat la baza emiterii acestei decizii, învederăm onoratei instanțe, că dosarul de despăgubire al reclamantei, înregistrat sub nr._/CC, dată fiind tipologia acestuia - "caz special", va fi analizat de către SCNCI cu respectarea ordinii înregistrării dosarelor existente în propria categorie.

3.Dosarul administrativ înregistrat la Secretariatul Comisiei Naționale pentru C. I. sub nr._/CC, ce conține Dispoziția nr. 286/2006,

favoarea reclamantei, trebuie analizat din punct de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, așa cum dispune art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013.

Astfel, prin prisma dispozițiilor Legii nr. 165/2013, pentru acordarea măsurilor reparatorii se impune în unele cazuri, ca dosarul de despăgubire să fie completat și cu alte înscrisuri decât cele prevăzute de vechea legislație în domeniul restituirilor.

P. o mai bună înțelegere a modificărilor aduse de Legea nr. 165/2013 asupra competențelor Secretariatului Comisiei, facem precizarea că sub incidența art. 16 alin. 6 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, Secretariatul solicita completarea cu acte exclusiv pentru probarea legalității respingerii cererii de restituire în natură.

Prin noua lege (art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013), s-a dat posibilitatea Secretariatului de a solicita documente și pentru probarea existentei si întinderii dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii.

Prin urmare, obligarea subscrisei la soluționarea acestui dosar de despăgubire înaintea celorlalte dosare, deci cu încălcarea ordinii de înregistrare ar însemna o discriminare pozitivă în ceea ce o privește pe reclamant[ și nu ar conduce decât la încălcarea unui principiu prevăzut la art. 16 din Constituția României, respectiv încălcarea egalității de șanse și tratament, astfel, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.

Astfel, aplicarea principiilor constituționale nu trebuie făcută discreționar și doar în favoarea acelor persoane care recurg la promovarea unor acțiuni în instanță.

Reclamanta invocă depășirea unui termen rezonabil în soluționarea dosarului. Față de aceasta, subliniem faptul că subscrisa nu neagă dreptul reclamantelor la măsuri reparatorii și mai mult decât atât, nu a refuzat soluționarea dosarului ce face obiectul acțiunii pendinte.

Ceea ce trebuie subliniat în acest context, este faptul că nu este suficient să promovezi o acțiune în instanță pentru a ți se recunoaște dreptul la soluționarea dosarului, necontestat de altfel de subscrisa, ci trebuie și demonstrat dreptul la soluționarea acestuia cu prioritate.

A mai menționat că în mod concret consideră că dreptul, reclamantei se întinde până acolo unde începe dreptul celorlalte persoane implicate (persoane ce se consideră îndreptățite, astfel cum este definit de Legea nr. 165/2013 ) în procesul de retrocedare, iar singura soluție legală și temeinică este doar aceea de respingere a unei astfel de acțiuni, ca neîntemeiată.

Susținerea reclamantei cu privire la încălcarea dreptului său de proprietate nu poate fi reținută, întrucât nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câștigat, câtă vreme decizia/dispoziția entității învestite cu soluționarea notificării, conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, confirmată prin emiterea avizului de legalitate de către prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptățite la restituire. Aceasta, deoarece până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire de către C. Centrală pentru S. D. — conform Legii nr. 247/2005 — sau a deciziei de compensare în puncte de către C. Națională pentru C. I.— ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 — persoana îndreptățită la restituire are o simplă expectanță de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanță izvorât din titlul de despăgubire/decizia de compensare în puncte.

4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că Legea nr.165/2013 este funcțională și respectă dreptul la proprietate, așa cum reiese din cuprinsul hotărârii pronunțată în cauza P. și alții împotriva României.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO sau Curtea) a confirmat într-o hotărâre pronunțată astăzi ț caracterul efectiv al prevederilor noii legislații în materia restituirii proprietăților, legislație care oferă posibilitatea de soluționare adecvată a cererilor de reparație, pentru majoritatea situațiilor incidente în cauzele aflate pe rolul său (hotărârea P. și alții împotriva României).

Analizând garanțiile oferite de noua legislație (dispoziții de procedură clare și previzibile, însoțite de 5 termene imperative și de un control jurisdicțional efectiv), CEDO a concluzionat că aceasta oferă în principiu un ; cadru efectiv și accesibil, de natură să garanteze respectarea dreptului de proprietate în materia restituirii proprietăților într-o . de situații.

Curtea a estimat că sistemul de eșalonare a despăgubirilor instituit de noua lege se încadrează în marja largă de apreciere de care se bucură statele în alegerea soluțiilor economice, mai ales atunci când acestea trebuie să păstreze echilibrul bugetar între venituri și cheltuieli.

Cât privește termenele instituite, chiar dacă a constatat că ele pot conduce la finalizarea procesului de restituire peste un număr mare de ani, CEDO a considerat că această situație excepțională este inerentă, având în vedere complexitatea factuală și juridică ce privește chestiunea restituirii bunurilor naționalizate. (...)

In concluzie, prin hotărârea P. și alții împotriva României, CEDO a estimat că noua legislație adoptată n Materia restituirii proprietăților naționalizate oferă, în principiu, posibilitatea de soluționare adecvată a jderilor de reparație".

IV. In ce privește emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru imobilul notificat, că pretenția reclamantelor în raport cu prevederile Legii nr. 165/2013, nu își mai găsește

Așa cum am arătat, în situația validării dosarului, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte.

Prin excepție, potrivit art. 41 alin 3 din Legea nr.165/2013, C. Națională emite titluri de despăgubire, .prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru S. D., exclusiv în dosarele aprobate de CCSD înainte de . legii, precum și în situațiile în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la data intrării în vigoare a noii legi, instanța a stabilit cuantumul despăgubirilor.

Înregistrarea dosarelor la CCSD/CNCI, nu reprezintă implicit aprobarea acestora, nici atunci când în dosar a fost întocmit un raport de evaluare, întrucât, comisia avea posibilitatea de a dispune refacerea raportului, în cazul în care acesta nu respecta Standardele Internaționale de Evaluare.

Așadar, aprobarea unui dosar se realiza în cursul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, numai în cadrul ședințelor Comisiei Centrale ulterior întocmirii raportului de evaluare, conform SIE.

În speță, dosarul administrativ nr._/CC nu face parte nici din categoria dosarelor cărora li se aplică procedura specifică Comisiei Centrale pentru S. D. prevăzută la art. 41 alin. 3 din Legea 165/2013, nefiind introdus în niciuna din ședințele Comisiei Centrale în vederea aprobării și nici din categoria dosarelor în care a rămas definitivă și irevocabilă o hotărâre judecătorească prin care a fost stabilită valoarea despăgubirilor.

Prin urmare, neîncadrându-se în excepțiile prevăzute de Legea nr. 165/2013, dosarul reclamantei va fi soluționat în condițiile și termenele legale.

Nu în ultimul rând, învederăm onoratei instanțe, că aplicabilitatea noilor dispoziții legale în soluționarea dosarului de despăgubire al reclamantei, se impune cu atât mai mult cu cât acțiunea reclamantei a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj după . Legii nr. 165/2013, respectiv la data de 24.02.2014.

respingeți apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 247/2014, menținând sentința atacată ca fiind temeinică și legală.

În drept se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 republicată, Legea nr.247/2005, OUG nr. 4/2012, Legea nr. 117/2012, Legea nr. 165/2013 modificată și completată prin Legea nr. 368/201, art. 205 -208 NCPC.

Apelul este nefondat.

Prin sentința civilă nr._ pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2836/2004 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Societății Naționale a Lignitului Olteniei, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantele H. M. și H. F. și s-a constat că reclamantele sunt persoane îndreptățite să primească despăgubiri în condițiile prevăzute de dispozițiile nr. 247/2005 titlul VII pentru imobilul casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexele gospodărești care au fost situate în localitatea Mătăsari și pentru terenul intravilan în suprafață de 5011 m.p. situat în aceeași localitate, fiind respinsă cererea pentru terenul extravilan în suprafață de_ m.p..

P. a pronunța aceasta soluție, a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție ca acțiunea reclamantelor a rămas fara obiect, pretenția concreta reprezentând masuri reparatorii pentru construcții realizându-se prin dispoziția nr. 286/14.02.2006 prin care s-au acordat masuri reparatorii in echivalent pentru construcțiile demolate, iar daca reclamantelor li s-ar recunoaște dreptul la despăgubiri pentru același imobil ar însemna ca acestea sa primească despăgubiri, in baza aceluiași act normativ si pentru același imobil, de doua ori.

Totodată, a mai reținut prima instanța ca dosarul aferent dispoziției nr. 286/2006 emisă de . SA în favoarea reclamantei, prin care s-au propus măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul notificat a fost transmis și înregistrat la secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor sub nr._/CC, urmând a fi soluționat în conformitate cu dispozițiile noi legii

Prin prezentul demers judiciar, reclamanta H. M., a chemat în judecată pe pârâta C. centrală pentru S. D. pentru a fi obligată să-i plătească despăgubirile constând în contravaloarea imobilului casă de locuit compusă din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești, ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari, ., stabilite pe bază de expertiză, potrivit deciziei nr. 538 din 22 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

P. început trebuie precizat ca deși apelanta se prevalează de existenta unei completări a acțiunii făcuta prin răspunsul la întâmpinare in sensul obligării paratelor sa emită titlul de despăgubire, după evaluarea bunurilor, o astfel de susținere nu poate fi primita.

Astfel, din conținutul răspunsului la întâmpinare aflat la f. 19 dosar fond rezulta ca aceasta a înțeles doar sa combată excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de intimata C. Centrala pentru S. D., arătând totodată ca tergiversarea procedurii de stabilire a despăgubirilor constituie motivul pentru care a înțeles sa se adreseze instanței in scopul obligării paratei la o suma precisa, după evaluarea bunurilor.

Așa fiind, se retine ca nu a avut loc nicio completare sau modificare a cadrului procesual inițial stabilit cu referire la obiectul cauzei, prima instanța având a se pronunța asupra pretentiiilor reclamantei, astfel cum au fost acestea conturate prin cererea introductiva de instanța, respectiv obligarea paratelor la plata despăgubirilor constând în contravaloarea imobilului casă de locuit compus din 4 camere, 2 holuri, bucătărie și anexe gospodărești ce au fost situate pe raza comunei Mătăsari.

Pe de alta parte, aprecierea instanței asupra competentei sale de soluționare a cauzei nu are nicio influenta asupra hotărârii ce privește fondul cauzei deduse judecații, fiind doua aspecte diferite, cu implicații si posibilitati de rezolvare diferite.

Astfel, respingerea excepției necompetentei materiale nu atrage automat soluționarea favorabila a cauzei pe fond, aceasta din urma facandu-se in baza unor norme materiale si procedurale diverse, in baza altor probe decat cele care vizeaza competenta.

Astfel fiind, faptul ca instanța de fond a apreciat ca nu este întemeiata o astfel de excepție nu se poate constitui . sa atragă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii pe fond, așa incat nici aceasta critica nu poate fi primita.

P. considerentele ce preced, având in vedere limitele efectului devolutiv al apelului, respectiv faptul ca analiza instanței de apel este limitata la ceea ce apelanta a inteles sa critice, precum si împrejurarea ca intimatele nu au inteles sa declare apel cu privire la modul de soluționare al excepțiilor, ceea ce împiedica reanalizarea lor, in temeiul art. 480 NCPC urmează a fi respins apelul ca nefondat.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta H. M., împotriva sentinței civile nr.247 din 13.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți A. Națională pentru R. Proprietaților, C. Națională pentru C. I. și C. pentru S. D. având ca obiect drepturi legea 10/2001.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 07 Aprilie 2015

Președinte,

M. P.

Judecător,

R. M.

Grefier,

G. Ț.

Red.jud.R.M./17 Aprilie 2015

Tehn.G.Ț./4ex

Jud.fond.N.U.

← Strămutare. Sentința nr. 138/2015. Curtea de Apel CRAIOVA		Legea 10/2001. Sentința nr. 494/2015. Curtea de Apel CRAIOVA →

Legea 10/2001. Sentința nr. 247/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 247/2015. Curtea de Apel CRAIOVA