Fond funciar. Decizia nr. 2139/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2139/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 2139/2015
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2139
Ședința publică din data de 29 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuientul D. S., împotriva deciziei civile nr.1487/18.12.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. D., D. G., C. de F. F. G. și C. Județeană de F. F. G., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns revizuientul asistat de avocat C. P., lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul a fost declarat împotriva unei decizii definitive, că intimații pârâți D. D. și D. G. au depus prin serviciul registratură o cerere prin care solicită un nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, după care, instanța a pus în discuție cererea de amânare.
Avocat C. P. s-a opus acordării unui nou termen de judecată.
Instanța, apreciind că intimații aveau timp suficient pentru angajarea unui apărător și având în vedere și obiectul cauzei – cerere de revizuire, a respins cerere de acordarea unui nou termen de judecată.
Instanța, având în vedere că apelul este declarat împotriva unei decizii definitive, a pus în discuție excepția inadmisibilității apelului.
Avocat C. P. a apreciat că cererea de apel este legală conform art.513 C.pr.civ., hotărârea dată asupra revizuirii fiind supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Pe fond, a solicitat admitere a apelului, schimbarea în tot a deciziei și admiterea cererii de revizuire, instanța de revizuire neobservând neconcordanța dintre cum au motivat instanța de fond și apel respingerea acțiunii. Instanța de fond a respins acțiunea apreciind că nu a fost investită cu anularea HCJ care a validat Titlul de Proprietate, iar instanța de apel, pe motivul că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire asupra terenului, revizuientul neștiind pentru ce motive s-a respins cererea.
Un alt motiv de apel este că instanța de revizuire nu a stabilit dacă instanța de apel a acordat mai mult decât s-a cerut., instanța de apel declarând valabile două acte - act de tranzacție din anul 1928 și act de vânzare cumpărare din anul 1947, fără a le pune în discuția părților.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de față.
Prin sentința civilă nr.3669/04.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ au fot respinse excepțiile lipsei interesului și lipsei calității procesuale active ridicate de pârâți cu privire la reclamant.
Au fost respinse cererile pentru anulare titlu de proprietate și pentru obligație de a face formulate de reclamantul D. S., domiciliat în București, ., ., . în contradictoriu cu pârâții C. Județeană De F. F. G., cu sediul în Tg-J., Jud. G., D. D., cu domiciliul în Tg-J., ., Jud. G., D. G., cu domiciliul în Tg-J., ., Jud. G. și C. L. De F. F. T. J., cu sediul în Tg-J., Jud. G. .
A fost respinsă cererea reclamantului pentru cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate emis pârâților susținând că are aceleași drepturi succesorale ca și pârâții și că referitor la teren se pot emite drepturi succesorale pe linie maternă și nu pe linie paternă, cum s-a înscris în titlu.
Referitor la drepturile părților s-a reținut că autorii acestora au încetat din viață după . L. 18/1991 și că dreptul la reconstituire s-a născut în patrimoniile acestora, ulterior moștenitorii valorificând drepturile lor succesorale fără a fi în situația prevăzută de art. 13 din L. 18/1991, această dispoziție privind succesiunile deschise anterior intrării în vigoare a L. 18/1991.
Împrejurarea că pârâții au formulat cerere de reconstituire, în baza normelor de repunere în termenul de formulare pentru diferite categorii de persoane, nu conduce la concluzia că ei sunt din categoria de moștenitori repuși în termen conform art. 13 din L. 18/1991. Având în vedere datele deschiderii succesiunii autorilor D. s-a apreciat că au acționat conform drepturilor succesorale dobândite în baza dreptului comun și nu în baza normei speciale .
În această situație s-a constatat că drepturile părților față de terenul din titlul de proprietate criticat vor fi analizate în contextul acceptării succesiunilor autorilor acestora, conform dreptului succesoral reglementat de codul civil și nu conform dispoziției de repunere în termen a unor moștenitori pentru succesiuni deschise anterior intrării în vigoare a L. 18/1991, dispoziție existentă într-o lege specială .
Pentru considerentele expuse s-au respins excepțiile ridicate de pârâți.
Pe fond instanța a reținut că titlul de proprietate criticat este emis în baza HCJ 4718/06.07.2007, art. 3, anexa 3, în care sunt înscriși cei doi pârâți în calitate de moștenitori ai autorului D. D. iar hotărârea a fost adoptată ca urmare a propunerii de validare făcută de C. L. T. J. .
Din cererea de reconstituire rezultă că pârâții au arătat că terenul este moștenire de la părinții lor conform actelor din anii 1947 și 1928 iar din copiile actelor rezultă că terenurile înscrise în acestea fac referire atât la Alexandrin D. fiind persoana menționată de reclamant în acțiune).
Constatând, din analiza procedurilor, privind reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlurilor de proprietate, că titlul de proprietate este un act subsecvent hotărârii Comisiei județene și că el este în conformitate cu acea hotărâre, instanța a reținut că nu există alte motive de nulitate a titlului invocate în cauză, motiv pentru care a respins acțiunea.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 1173 din 03.11.2014, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant D. S. împotriva sentinței civile nr.3669/04.06.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. Județeană de F. F. G., D. D., D. G. și C. L. de F. F. T. J..
Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că reclamantul a solicitat instanței să anuleze titlul de proprietate nr._/2007 și să oblige C. L. de F. F. Tg.J. la emiterea unui nou titlu pentru aceeași suprafață de teren de 3120 mp, dar în care să fie cuprinși toți moștenitorii legali ai autorilor D. I D. și D. A I., respectiv și reclamantul, nu doar pârâții, că instanța de fond a respins în mod corect acțiunea reținând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.13 din Legea nr.18/1991 deoarece foștii proprietari ai terenului, respectiv părinții părților au încetat din viață după . Legii nr.18/1991, astfel că moștenitorii își valorifică drepturile succesorale în contextul acceptării succesiunii conform normelor prevăzute în codul civil. În acest context s-a reținut că singurii moștenitori care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate sunt pârâții, reclamantul neformulând astfel de cerere.
S-a mai arătat că pe de altă parte, s-a susținut de către instanță că titlul de proprietate este în concordanță cu HCJ nr.4718/2007 prin care au fost validate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de pârâți, hotărârea comisiei județene nefiind atacată.
S-a apreciat că este nefondată critica apelantului, în sensul că instanța nu a analizat precizarea la acțiune prin care a solicitat și anularea documentației ce a stat la baza emiterii titlului contestat, respectiv a HCJ nr.4718/2007, nepronunțându-se asupra tuturor cererilor cu care a fost investită, întrucât prin cererea depusă la fila 141 din dosarul de fond, reclamantul a extins cadrul procesual solicitând introducerea în cauză a Primăriei Tg.J. în calitate de pârâtă și a invocat nerespectarea de către C. locală de fond funciar a dispozițiilor art.59 și 36 din HG nr.890/2005.
S-a reținut că de asemenea s-a invocat împrejurarea că titlul de proprietate a fost emis în mod greșit pe numele autorului D. D., deși terenul provenea de la autoarea D. A. și tot greșit a fost scris și numele autorului, fără a se menționa inițiala tatălui, că cei doi pârâți, prin cererile de reconstituire au dat dovadă de rea-credință, în sensul că nu au făcut referire și la ceilalți moștenitori, astfel că reclamantul a aflat de existența acestui titlu la 02.09.2013, că au mai fost invocate încălcări ale art.27 din Legea nr.18/1991 privind obligativitatea organelor locale de a efectua măsurători topo, în vederea punerii în posesie precum și ale art.13 din Legea nr.18/1991 cu privire la calitatea de moștenitor, nefiind menționate în cereri inițială tatălui, nici la titular și nici la autor.
S-a concluzionat astfel că prin această precizare la acțiune, reclamantul nu a investit instanța cu o plângere împotriva HCJ nr.4718/2007, critica în sensul nepronunțării asupra tuturor capetelor de cerere nefiind întemeiată.
Prin cererea adresată Tribunalului G., la data de 19 noiembrie 2014, revizuentul D. S. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1173 din 03 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ .
În motivarea cererii arată că prin decizia civilă nr. 1173 /2014, Tribunalul G. a respins pe fond cererea formulată de D. S. prin care a solicitat anularea titlului de proprietate nr._/2007 emis pe numele pârâților, pentru suprafața de 3.120 m.p., precum și anularea documentației care a stat la baza acestui titlu, arătând că pârâții nu au făcut dovada dreptului de proprietate privind terenul de 3.120 m.p., întrucât actele atașate cererii de reconstituire nu au legătură cu terenul solicitat.
S-a susținut că instanța de fond a respins cererea motivând că terenul de 3.120 m.p. a fost acceptat de către toți moștenitorii conform drepturilor succesorale dobândite în baza dreptului comun și nu în baza normei speciale prevăzute de art. 13 din Legea nr. 18/1991 care descrie situația moștenitorilor ai căror autori au decedat înainte de apariția Legii nr. 18/1991 și luând în considerare că autorii D. D. și I. au decedat, dreptul de reconstituire asupra terenului s-a născut în patrimoniile lor ca efect al succesiunii și nu al legii speciale.
S-a arătat că nu era necesar să formuleze cerere de reconstituire pentru acest teren, întrucât se află în situația în care acceptă moștenirea părinților săi, dobândind dreptul de proprietate prin succesiune, terenul intrând inițial în patrimoniul părinților și ulterior în masa succesorală.
Astfel, a considerat că prin decizia a cărei revizuire o solicită, instanța de apel s-a pronunțat pe un lucru care nu s-a cerut, în sensul că s-a pronunțat pe existența cererii de reconstituire, sens în care a extins din oficiu cadru procesual și a motivat că nu este îndreptățit la reconstituire, întrucât nu a formulat cerere de reconstituire și că acest drept îl au numai pârâții care au formulat cerere de reconstituire.
S-a susținut că instanța nu s-a pronunțat pe un lucru care s-a cerut, în sensul că deși s-a motivat că prin precizarea la acțiune de la fila 141 nu s-a solicitat anularea documentației care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, întrucât nu există o cerere în acest sens, totuși omite să se pronunțe dacă din solicitarea formulată prin precizare se poate interpreta existența unei astfel de cereri.
Arată că instanța de apel a dat mai mult decât s-a cerut, întrucât validează și menține un titlu de proprietate emis în mod nelegal, însă a arătat instanței că cele două acte atașate cererii de reconstituire de către pârâți – actul de tranzacție din 1928 și actul de vânzare cumpărare din 1947 nu au legătură cu terenul de 3.120 m.p., că din aceste acte nu rezultă nici autorul, nici suprafața de teren înscrisă în titlu de proprietate, acestea vizează alte terenuri ale autorului și că apare ca titulară bunica A. A.. D., care nu este menționată în titlu de proprietate ca autoare.
De asemenea a arătat că în prezent din terenul în suprafață de 3.120 m.p. cei doi pârâți au vândut două suprafețe de teren, prin contract de vânzare – cumpărare familiei I. D. și P., conform extrasului de Carte Funciară anexat, pentru suma de 100.000 lei.
Prin decizia nr.1487/18.12.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția I Civilă în dosarul nr._ s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul D. S., domiciliat în București, ., .. 76, sector 3, CNP_ împotriva deciziei civile nr. 1173 din 03.11.2014, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații D. D. domiciliat în Tg J., ., județul G., D. G. domiciliat în Tg-J., ., județul G., C. L. de fond funciar T.-J., cu sediul în Tg J., județul G., C. Județeană de fond funciar G., cu sediul în Tg J., județul G..
S-a dispus obligarea revizuientului la 300 lei cheltuieli de judecată față de int. D. D. și D. G. .
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Potrivit art.509 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, revizuirea se îndreaptă împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul.
În speță s-a solicitat revizuirea deciziei nr.1173/3.11.2014 pronunțată de Tribunalul G. ca instanță de apel, invocându-se motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ. respectiv cel referitor la pronunțarea asupra unor lucruri care nu s-au cerut, pronunțarea asupra unui lucru cerut, ori pe mai mult decât s-a cerut.
Raportat la prevederile legale care reglementează care sunt hotărârile ce pot fi supuse revizuirii, intimații au invocat excepția inadmisibilității, excepție pe care tribunalul a apreciat că se impune a fi analizată odată cu fondul, deoarece raportat chiar la motivele de fapt de revizuire, se poate stabili în ce măsură decizia tribunalului evocă fondul.
S-a avut în vedere că într-adevăr antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiție de admisibilitate, însă hotărârea pronunțată în apel întrunește această condiție, chiar dacă apelul a fost respins, datorită caracterului devolutiv al acestei căi de atac și în raport de faptul că în cauză respingerea apelului nu s-a realizat pe vreo excepție prevăzută de lege.
Instanța de apel a analizat legalitatea și temeinicia sentinței judecătoriei prin prisma motivelor de apel, care vizau aspecte de fond puse în discuție prin hotărâre.
Considerentele la care face trimitere revizuentul că ar exista în cauză o extra petitio s-a circumstanțiat analizei de către instanța de apel a considerentelor primei instanțe și cadrului procesul din această fază procesuală, respectiv la reținerea de către instanța de fond că ,,împrejurarea că pârâții au formulat cerere de reconstituire în baza normelor de repunere în termenul de formulare pentru diferite categorii de persoane, nu conduce la concluzia că ei sunt din categoria de moștenitori repuși în termen conform art. 13 din legea 18/1991.Având în vedere datele deschiderii succesiunii autorilor D., se apreciază că au acționat în baza drepturilor succesorale dobândite în baza dreptului comun și nu în baza normei speciale”.
Instanța de apel nu modifică considerentele instanței de fond sub aspectul neincidenței prevederilor art. 13 din legea 18/1991, reținând expres că ,, instanța de fond a respins în mod corect acțiunea, reținând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 13 din Legea 18/1991….”
Astfel, referirea la inexistența cererii de reconstituire din considerentele deciziei se circumscrie motivelor din sentința instanței de fond și nu se dezleagă efectul pe care îl are această împrejurare asupra drepturilor părților, ci dimpotrivă, așa cum s-a arătat, se reiterează că în cauză sunt incidente dispozițiile dreptului comun în materie de moștenire.
Ceea ce esențial s-a reținut în cauză a fost existența concordanței între titlului de proprietate și HCJ și a faptului că HCJ nu a fost contestată; în calea de atac a revizuirii nu se poate invoca nepronunțarea asupra capătului de cerere privind HCJ, deoarece atât instanța de apel, cât și prima instanță au reținut că HCJ nu a fost contestată și prin urmare a apreciat că nu a fost învestită în acest sens. Mai precis aspectul în discuție a format obiectul uneia din criticile aduse sentinței, critică pe care instanța de apel a analizat-o.
Concluzionând, s-a apreciat că instanța de apel nu a adus modificări prin motivarea deciziei considerentelor din sentința primei instanțe și pe cale de consecință, raportat și la soluția din dispozitivul deciziei de respingere a apelului, sentința primei instanțe, apreciată ca un tot unitar între considerente și dispozitiv, a fost menținută, respectiv în cauză nu s-a reținut incidența dispozițiilor art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., urmând a fi respinsă ca neîntemeiată cererea de revizuire.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. a fost obligat revizuientul la 300 lei cheltuieli de judecată față de intimații D. D. și D. G., reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul D. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se apreciază că instanța de revizuire a făcut o greșită aplicare a legii, stabilind o altă stare de fapt, modificând considerentele instanței de fond.
Se critică faptul că a soluționat cauza prin prisma lipsei cererii de reconstituire asupra terenului de 3.120 m.p. neavând în vedere că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului urma dispozițiile succesiunii autorilor revizuientului, decedați după . Lg. 18/1991.
De asemenea, în mod greșit s-a reținut că nu s-ar fi solicitat prin acțiune și anularea documentației ce a stat la baza emiterii Titlului de proprietate contestat, întrucât în dosarul de fond a depus precizări prin care a solicitat anularea HCJ nr. 4718/2007, prin aceasta în mod nelegal validându-se un drept de proprietate ce are la bază acte care nu au legătură cu 3.120 m.p.
Se mai susține că pârâții, frați ai revizuentului nu au menționat în cererea de reconstituire că mai există și alți moștenitori, respectiv apelantul revizuent împreună cu o nepoată și din acest punct de vedere apreciază ca fiind lovită de nulitate HCJ.
Apreciază a fi în termen pentru depunerea cererii de reconstituire, în acest sens invocând dispozițiile Codului civil din 1865 și Tratat de drept succesoral din 1999, fila 386-387.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a deciziei dată în revizuire, iar în rejudecare solicită admiterea pe fond a acțiunii principale.
În drept invocă art. 513 alin. 5 C.pr.civilă.
La data de 26.02.2015, intimații pârâți D. D., D. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, iar în drept a invocat dispoz. art. 205 și urm. C.pr.civilă, art.513, alin. 2 C.pr.civilă.
La data de 24.03.2015 apelantul revizuient a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondate a apărărilor formulate de intimați prin întâmpinare.
Analizând apelul declarat în raport cu dispozițiile legale aplicabile, curtea constată că acesta este inadmisibil și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Se reține că obiectul litigiului îl reprezintă anularea titlului de proprietate nr._ cod._ din 12.09.2007 emis de C. Județeană G. pentru stabilirea dreptului de proprietate și emiterea unui nou titlu de proprietate deci acțiunea formulată este una în materia fondului funciar.
Potrivit dispoz. art. 53 alin. 2 din Lg. 18/1991 republicată, împotriva hotărârii Comisiei Județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul în termen de 30 de zile de la comunicare iar potrivit dispoz. art. 94 pct.4 NCPC, judecătoriile judecă orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Potrivit dispozițiilor art.1 din Titlul XIII al Lg. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și al altor litigii apărute în urma aplicării Lg. Fondului F. nr. 18/1991, republicată, ale LG. 1/2000 și ale LG. 169/1997, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă.
Prin art. 5 alin.1 prima teză din Titlul XII din aceeași lege se prevede că, hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.
Întrucât prezenta acțiune a fost formulată la data de 28.01.2014, deci după data de 15.02.2013, în cauză sunt aplicabile dispozițiile NCPC.
Ori, potrivit art.7 alin.2 din Lg.76/2012 de punere în aplicare a NCPC, dispozițiile alin. 1 ce privesc calea de atac a apelului se aplică și cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului sau că poate fi atacată cu recurs.
Prin urmare, rezultă că, în situația acțiunilor ce au ca obiect procese funciare în primă instanță, acestea sunt supuse numai apelului.
La 19 nov.2014 reclamantul D. S. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 1173/03.nov.2014 pronunțată de Tribunalul G. – decizie definitivă ,prin care s-a respins apelul declarat de aceeași parte împotriva s.c. nr. 3669/04.06.2014 a Judecătoriei Tg. J..
Cum potrivit dispozițiilor art. 513 alin.5 NCPCiv., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită iar aceasta este o decizie definitivă, rezultă ,în mod neechivoc că, decizia pronunțată de Tribunalul G. în revizuire - și care face obiectul apelului de față –este o decizie definitivă, care nu mai este suspusă deci apelului, împrejurare care atrage inadmisibilitatea apelului de față.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, se apreciază ca inadmisibil prezentul apel, astfel că urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil apelul declarat de revizuientul D. S., împotriva deciziei civile nr.1487/18.12.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. D., D. G., C. de F. F. G. și C. Județeană de F. F. G..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.04.2015.
Președinte, Judecător,
L. E. C. T. Grefier,
I. B.
Red.Jud.C.T.
Tehn.I.C./Ex.2/22.05.2015
Jud.F./M. G. și
R.B. T.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 494/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Fond funciar. Decizia nr. 289/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
